Poate cea mai cunoscuta opera a lui Bretan, pe un CD aparut in Marea Britanie.
Citesc in ziua de Cluj ca „Opera Română şi cea Maghiară se bat în statui„. E vorba de compozitorul Nicolae Bretan(1887-1968), al carui bust va fi ridicat in fata Operei Romane miercuri, iar in fata celei Maghiare, joi, purtand numele Bretán Miklós.
Cladirea Operei Nationale Romana si a Teatrului National Roman din Cluj. Pe vremea cand Bretan a venit sa lucreze aici, era maghiara. Foto: ES Vic.
Din Nicolae in Miklós… simtiti in voi cum creste tensiunea, cititori romani? Si eu am simtit. Dar hai sa vedem cine a fost Bretan, poate ne mai linistim. Autorul articolului s-a multumit sa consulte wikipedia, care spune ca a fost
un compozitor român evreu, care datorită originii sale interetnice maghiaro-germnao-iudiace a fost presecutat atât în Ungaria – unde a locuit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial – precum şi în România postbelică, potrivit portalului wikipedia.com.
Compozitorul s-a considerat „transilvănean”, mai grabnic decât al unei etnii anume, potrivit aceleiaşi surse.
Evreu romano-maghiaro-german? Pai atunci e ok, sa fie si Miklós, nu? Dar stai: a Wikipedia nu citeaza nici o sursa pentru aceste informatii, desi da o scurta bibliografie la final. Or, cu un simplu search cu „Nicolae Bretan” pe google.ro, dai de aceasta pagina, care trimite la acest interviu cu fiica lui, luat de Cleopatra Lorintiu.
Privirea unui artist...
Aici aflam asa:
Prin faptul că s-a însurat cu o unguroaică-evreică, el, român greco-catolic (s.m.), a demonstrat, şi prin gest, faptul că nu naţionalitatea determină valoarea şi calitatea unui om, ci a văzut omul. Familia mamei mele a fost dusă la Auschwitz şi au murit 13 persoane, deci, am simţit toate durerile care au străbătut această Transilvanie.
O noua dovada ca e necesar mai mult spirit critic cand citam enciclopedia libera.
Roman greco-catolic? Pai e ok sa apara ca „Bretán Miklós” pe bust? Micul roman nationalist din mine zice ca nu si pun pariu ca la fel zic si micii sau mai putin micii nationalisti din voi. Mai ales cand le dam sa citeasca propozitii ca acestea:
Octavian Goga i-a scris tatălui meu (erau prieteni), tu nu vezi că pe tine nu te angajează (la Opera din Budapesta -n.m.) din cauză că eşti român? Hai acasă, hai înapoi în Transilvania că aici ţi-e locul.
sau:
Când era Transilvania de nord luată, se lupta pentru români şi niciodată n-a putut să câştige nimic.
Si uite cat de „romaneste” simtea Bretan in muzica:
Astea doua melodii si citatele de mai sus ne sunt de ajuns sa le spunem ungurilor alora de la Opera Maghiara sa dea jos placuta cu „Miklos”! Nicolae Bretan, compozitor romanesc! :LOL:
Sala pe care Opera Maghiara o imparte cu Teatrul Maghiar de Stat. Foto: István Bíró http://www.huntheater.ro
Sau nu-s de ajuns? Pai nu, ca iata ce mai povesteste fiica creatorului, Edith Bretan Le Bovit:
Ştia româneşte, ungureşte, nemţeşte […] toate acestea trei limbi le poseda perfect, scria şi poezii în aceste trei limbi, simţea poeţii acestor culturi. Oarecum limba lui maternă a fost muzica
Si nu a ezitat nici in acest domeniu sa se inspire si din celalte doua culturi transilvane:
Bretan are lieduri româneşti, nemţeşti, ungureşti, dar experienţa sa este universală.
Putin probabil sa mai gasim un compozitor roman cu atatea cantece in maghiara! Acelasi Bretan a fost insa vazut drept un nationalist roman de catre horthysti, potrivit fiicei sale!
In paranteza fie spus, desi fara succes la Budapesta, Bretan a mancat mai intai paine „ungureasca” , cel putin la Cluj (1917), unde opera era una si maghiara , daca nu si inainte, la Pozsony (Bratislava) si Nagyvárad (Oradea).
Oricum, daca ne deranjeaza asa de mult acest Bretán Miklós, hai sa cerem si ca autorul celebrului tablou Romania Revolutionare sa apara exclusiv cu numele sau original.
Romania Revolutionara: idealuri romanesti, pictor evreu maghiar, model britanic (Maria Rosetti, n. Mary Grant)
Adica, cel mai probabil, Rosenthal Konstantin. Ca un evreu maghiar ce era…
PS: Un alt punct de vedere este sustinut de Ovidiu, pe baza unor afimatii ale aceleiasi fiice a compozitorului.
MaghiaRomânia blog 
Păcat că nu-l mai putem întreba pe el, ce ar prefera, căci probabil el ar zice că ”Băieți, cum vreți, dar să nu ridicați două busturi, ci unul cu inscripție bilingvă și gata! Terminați cu bătaia de grădiniță!” După cele citite, cel puțin, nu aș zice că a fost preponderent român sau majoritar maghiar. Ar fi frumos și diplomatic ca cele două opere să se înțeleagă în inscripție, consultând familia și cel mai potrivit loc ar fi totuși Opera Română căci acolo și-a făcut ”carieră” Bretan dacă am înțeles bine și cum bine ați sesizat, clădirea era original casa Operei Maghiare înainte de Trianon. Am fi chit așa, nu?
Eu nu am nimic împotrivă ca Opera Maghiară să-i pună numele în maghiara , dar le-aş cere în schimb să pună în scena în fiecare an opereta Horia (1937) de …Bretán Miklós
@Olahus… „Putin probabil sa mai gasim un compozitor roman cu atatea cantece in maghiara! Acelasi Bretan a fost insa vazut drept un nationalist roman de catre horthysti, potrivit fiicei sale!”
A fost un umanist într-o perioadă naţionalism turbat ( ce continuă !) şi apoi comunism.
While many artists prospered and enjoyed free expression during the twentieth century, others were stifled by suppressive rulers and regimes. The latter was the case with the Romanian composer, singer, and opera director, Nicolae Bretan. In 1947, the Communist Party (PCR) in Romania demanded Bretan force his daughter Judit to stop seeing an American diplomat, a man she later married. When Bretan refused, he was asked to prove his loyalty to Romania by joining the Communist Party. Again, he refused. In response, the Party declared Bretan a ‘non-person’ and Nicolae Bretan, well known to the Romanian and Hungarian public as a singer, stage director, and promising composer, ceased to exist.
Ok…so the point is???
Dacă românii vor o statuie ”românească” nu au decât s-o facă. La fel și maghiarii. După primele informații, era evreu care s-a declarat maghiar pe vremea Austro-Ungariei. Numele fiicei ar putea fi o dovadă în acest sens-Judit-. DAR nu asta este important.
Important ar fi fost totuși să vedem o statuie bilingvă, care ar fi apreciată atât de maghiari cât și de români. Pe când o statuie al unui ardelean, care va fi împodobită cu coronițe atât ungurești, cât și românești?
Cautați pe net despre pictorul și fotograful Carol Popp de Szathmary. Aceași polemică stupidă.
În loc să se pună o statuie bilingvă în Cluj, lumea se ceartă dacă era ungur sau român.
Apropo…Pe wiki.hu am găsit o referire despre el, unde se spune clar că era român.
http://hu.wikipedia.org/wiki/December_1.
„Dacă românii vor o statuie ”românească” nu au decât s-o facă. La fel și maghiarii. După primele informații, era evreu care s-a declarat maghiar pe vremea Austro-Ungariei. Numele fiicei ar putea fi o dovadă în acest sens-Judit-. DAR nu asta este important.”
E important, Lorand. A fost român, născut român cu limbă maternă română şi religie Greco-Catolică ( la fel ca George Coşbuc, de exemplu). Sa căsătorit cu o evreică de unde şi numele ne-român al fetiţei.
La fel cum românii trebuie să înveţe să respecte diferenţele etnice ( György Dózsa nu Doja, că nu a fost român) la fel ar trebui să facă şi maghiarii. Din păcate o dau în bară exact ca şi românii de cîte ori au ocazia.
Bretan nu a fost maghiar cum nu a fost nici Béla Bartók nu a fost român deşi a compus multe lucrări inspirate de folclorul românesc, şi vorbea limba româna la nivel literar.
Figuri ca Bretan şi Bartók au fost un gen de umanişti ce ar trebui popularizaţi (nici opera „Horia” a lui Bretan nu e de un naţionalism agresiv cum ai crede unii). Ei sau împotrivit exact naţionalismelor primitive ce dominau în timpul vieţii lor, şi se pare că se perpetuează în prezent.
E o gafă şi o lipsă de respect din partea celor de la Opera Maghiară, dacă nici de la ei nu te poţi aştepta să se ridice deasupra lucrurilor, să adopte o atitudine gen Bartók/Bretan nu ştiu de ce se mai plîng de atitudinea „maselor” (fie ele române sau magiare).
oops, „E important, István” ( nu Lorand)
@Ovidiu: opera, nu opereta http://en.wikipedia.org/wiki/Operetta
Cu Horia ar fi usor, pentru ca se pare ca a accentuat latura revolutionara in detrimentul celei nationale (uita-te in interviu)
Istvan, mi-e teama ca nu ai inteles. Eu am pornit de la micile mele porniri nationaliste pentru a ajunge la concluzia ca e ok cu doua statui si doua nume.
@Ovidiu: „E o gafă şi o lipsă de respect din partea celor de la Opera Maghiară, dacă nici de la ei nu te poţi aştepta să se ridice deasupra lucrurilor”
De ce? Omul a compus la greu cantece maghiare, tu chiar crezi ca il deranja in ce limba ii spunea lumea Nicolae?
Ca sa ma desprind pentru un minut de povestea asta cu numele: imi da cineva un link cu un lied maghiar de Bretan? sa pot asculta online, nu de descarcat, daca se poate.
Sunt oameni pentru care e foarte important daca sunt Ioan sau Ion sau John, eu de exemplu prefer sa mi se spuna …, nu …* :)) si nici John (desi e simpatic). Sunt insa si alti oameni carora li se rupe, pardon de expresie. Din spusele fiicei lui as zice ca Bretan N/M era unul dintre ei.
*ups… am uitat ca nu imi dau numele pe blog :)). De parca ar fi greu de aflat care este ;).
@De ce? Omul a compus la greu cantece maghiare, tu chiar crezi ca il deranja in ce limba ii spunea lumea Nicolae ?
Nu e „lumea” aici, vre-un ţăran vorbind din greşeală pe stradă. Mai mult e exact prostia -atitudinea- naţionalistă împotrivă căreia au luptat, prin exemplul şi viaţa lor, oameni ca Bretan si Bartók .
Da, ştiu cum a reacţionat Bartók cînd românii l-au facut (prin 1938 într-o publicaţie) drept „compozitor român”. A trimis imediat o scrisoare, în română, unui prieten compozitor român în care a protestat.
E vorba aici de respectul diferenţelor, de capacitatea de valoriza (a fi interesat de) şi ce nu e de acceaşi etnie cu tine. Nu trebuie mai întîi ‘sanitizat’ ( românizat, maghiarizat) pentru a fi acceptat, recunoscut, „trăit” în sens cultural artistic.
Asta e miopia căreia Bretan însuşi sa împotrivit.
N-am auzit de Nicolae Bretan/Bretán Miklós pina acum, si sint confuz in privinta numelui „corect” (daca exista asa ceva):
– operele sale sugereaza roman, si nu-mi place cind maghiarizam numele cuiva (cum nu-mi place cind se traduce un nume maghiar), de acord Ovidiu
– am citit ca chiar fiica sa a donat bustul operei MAGHIARE din Cluj:
„Ana Rus kolozsvári származású, jelenleg Bukarestben élő szobrászművész alkotását Bretán Judit, a művész lánya adományozta a Kolozsvári Magyar Operának. „, sursa http://kronika.ro/index.php?action=open&res=43961
– o alta sursa spune ca fiica a donat bustul AMBELOR opere din Cluj:
„Bretán Judit a román és a magyar operának egyaránt ajándékul ajánlotta fel a képzőművész alkotását. ” http://kolozsvar.info/14025/szoboravatas-a-kolozsvari-magyar-operaban
Oricum, trebuia sa fie un om deosebit, daca in acele vremuri a ramas deschis ambelor natii: pe linga opere romana, sa componeze muzica pe versuri de Ady, sau in 1945 sa organizeze un Paiate in limba maghiara la opera romana…
-Texas Univ (2008)/Charles Wood, 0 teză de doctorat despre Nicolae Bretan
cîteva fragmente legate de subiect :
„This work could not have been completed without the generosity of Judit Bretan, the daughter of Romanian Composer Nicolae Bretan, who made the scores available, helped with my stay in Romania, and allowed me to call her at anytime to ask any question. Her devotion to her father and to a free Romania is an example to us all.”
„Bretan was apolitical in a land of ever shifting and volatile politics. In the course of his multifaceted career, he never alienated a fellow artist due to their politics or ethnicity. Nevertheless, Bretan’s nationalistic pride as a Romanian could never be questioned as was evident early in his career when he left the Hungarian Theater to join his “blood brothers” as a pioneer at the first Romanian National Theater of Cluj in 1922. His largest work, Horia, is the first Romanian opera about heroic deeds of the peasantry in their failed 1784 uprising against the Hungarian landowners in Transylvania. ”
„The effects of Magyarization on Romanians living in Transylvania were severe [and] Bretan was no exception. Though he was Romanian, most of his early education was in Hungarian schools. He became fluent in all three of the predominant languages in Transylvania, Romanian, Hungarian and German. [In his biography of Bretan] Gagelmann mentions young Nicolae hardly knew how to sign his name from the numerous spellings in the various languages. His first name could be spelled Nicolae, Miklós, or Niclolaus. His last name could be Bretan, Bratan, or Brateanu, or even Brŭtianu. Bretan considered himself Romanian, but his homeland was not yet joined to Romania. He felt the influence of all the cultures who laid claim to Transylvania. Perhaps that is why, in a bit of resignation, he expressed that his only homeland was his songs.”
Dă clic pentru a accesa Wood_Charles_diss.pdf
Ovidiu:
„[In his biography of Bretan] Gagelmann mentions young Nicolae hardly knew how to sign his name from the numerous spellings in the various languages. His first name could be spelled Nicolae, Miklós, or Niclolaus. His last name could be Bretan, Bratan, or Brateanu, or even Brŭtianu.”
Daca ar fi tinut mortis sa il scrie Nicolae si cand semna ceva maghiar, l-ar fi scris. Eu de aici trag concluzia ca nu e nici o drama ca apare ca Miklós. Poate e o forma de maghiarizare, cum scrie inainte autorul, dar din text nu rezulta ca pe Bretan l-ar fi deranjat.
@Eu de aici trag concluzia ca nu e nici o drama ca apare ca Miklós.
Nu mai insist pentru că evident nu te pot convinge de fondul problemei. În viziunea mea ce se întîmplă în acest caz e chiar foarte semnificativ. Faptul ridicol a celor două statui ilustrează simbolic mentalitatea nu doar a românilor dar ( în oglindă) şi a maghiarilor din Cluj, şi asta chiar şi la nivelul elitelor ce conduc masele şi formează curentele de opinie.
Ilustrează realitatea multi-monoculturalismul clujean, exemplifică refuzul, incapacitatea psihologică, de a-l accepta şi respecta/valoriza pe „celălălat” dacă nu e românizat, respectiv maghiarizat.
„E vorba aici de respectul diferenţelor, de capacitatea de valoriza (a fi interesat de) şi ce nu e de acceaşi etnie cu tine. Nu trebuie mai întîi ‘sanitizat’ ( românizat, maghiarizat) pentru a fi acceptat, recunoscut, “trăit” în sens cultural artistic.”
Prin faptul ca de-abia stia cum sa se semneze in diferite limbi rezulta ca nu s-a impotrivit acestei forme de „sanitizare” sau ca nu a perceput-o ca atare.
Pentru Olahus: apreciez toate postarile tale (scuze pentru apelativ…). Am si eu o mica intrebare: De ce nu mai lucrezi pe ro.wp? Al tau, „fost colaborator”, Roger.
Mi-e teama ca ma confunzi cu celalalt Olahus de ro.wikipedia, daca wp inseamna wikipedia . Din cate imi amintesc el era olahus pe mai multe versiuni de wikipedia, mai putin cea romana, unde am luat eu primul nickname-ul si el a trebuit sa opteze pentru ceva gen olahus 1. Insa eu nu prea am activat pe varianta in romana, scriind mai mult in franceza.
Sa zic ca amindoi aveti dreptate? 🙂
Ovidiu: te inteleg, si mie mi se pare „weird” numirea lui ca Miklós cind noi maghiarii devenim furiosi cind auzim de Gh. Doja, Matei Corvin, Anton cel Mare de la Buda, de rudele „numite” Iuliu/Anton/Samuila/Elisabeta/Emerich…
olahus: faptul ca fiica sa a donat bustul operei maghiare, si poate a acceptat si denumirea „Miklós”, ar insemna ca Miklós nu era ceva strain de sufletul lui.
OLorand „faptul ca fiica sa a donat bustul operei maghiare, si poate a acceptat si denumirea “Miklós”..”
Lorand, e vorba de doua busturi identice donate fiecărei dintre opere. Asta nu implică nimic privind denumirea ci e legat de faptul ca a activat şi în opera maghiară. Iar poziţia fiicei lui în privinţa dimensiunii etnice a lui Bretan e foarte clară dacă citeşti interviul cu ea (link-ul lui Olahus), sau dacă citeşti teza de doctorat supervizată de ea (vezi link-ul meu).
Nicolae Bretan e Miklós Bertan în acelaşi sens cum Béla Bartók (născut în Sînnicolau Mare jud.Timis) e Belu Bărtuc, un mare compozitor şi folclorist român.
@Ovidiu, eu consider ca mai important de cum vedem noi, urmasii, e cum au vazut oamenii respectivi chestiunea. Iar pozitia fiicei lui Bretan este, cel putin din interviu, ca limba lui a fost muzica.
Daca vrei o pozitie a fiicei sau macar a lui Charles Wood in problema numelor, pot incerca sa le aflu parerea.
Oricum, misto aia cu „Belu Bărtuc” :))
@Lorand: „Sa zic ca amindoi aveti dreptate?” imi place atitudinea ta rabinica 😉 (era un banc cu un rabin, care zicea „si tu ai dreptate”. nu ma pune sa ti-l povestesc, am retinut doar poanta)
@Daca vrei o pozitie a fiicei sau macar a lui Charles Wood in problema numelor, pot incerca sa le aflu parerea.
?? …De ce nu citeşti teza lui Wood, sau macar citatele din ea pe care le-am copy/paste în postul meu ca să le afli părerea ? ..sau măcar interviul cu Judit pe care tu însuţi i-ai dat linkul ?
„My father, the composer Nicolae Bretan….His name was Nicolae Bretan but they called him Miklos, the young opera singer ,for whom a world wide career as a baritone was predicted in 1913 in Posony Bratislava. Occasionally he signed his name as Nikolaus .Normally it was to be to engage him in the Opera of Budapest but he did not have this chance. It was one painful moment of the history. The poet Octavian Goga, a friend close to him, which sent a letter to my father while saying to him: „You does not understand that you are not engaged because you are a Romanian? Return at home, to Transylvania, is your place is here”.
And he returned in 1917.He was Romanian and proud. ”
Ce vrei mai clar de atît ?
Am citit de-a fir a par interviul cu Judit si citatele tale, nu rezulta nimic clar. Nu am citit restul tezei, insa, si ai dreptate la partea cu identitatea.
pe de alta parte, acest „His name was Nicolae Bretan but they called him Miklos” poate fi inteles in mai multe feluri:
-afirmatie neutra (daca o corelam cu „the young opera singer, etc”
-acuzatie (daca o corelam cu „he did not have this chance”).
Stiu ca te dispera, dar trebuie sa recunosti ca se poate „mai clar de atît”. Pentru mine a fi roman si mandru si lasa pe altii sa te strige Miklos sau Nicolai sau whatever nu se exclude neaparat. Desi, recunosc, exista o probabilitate mica ca un roman atat de mandru sa lase sa fie sa fie numit Miklos. Doar ca Bretan era si un transilvanean foarte multicultural…
E clar ca inca nu ma poti convinge :)). Insa voi da un link din post la punctul tau de vedere, e ok?
„măcar interviul cu Judit”
Cleopatra Lorintiu vorbeste de Edith, asta apropo de citit sursele pe care le folosim :p (sunt rau, oricum tu m-ai prins mai pe picior gresit la capitolul necitit linkurile date de altii 🙂 )
Am facut o modificare la f(r)aza cu Budapesta si opera din Cluj. In sensul ca nu mai apare ca argument, ci ca o paranteza. Eu daca devin maine angajat al unei companii norvegiene, nu e un argument sa fiu strigat Jan :).
PS @Ovidiu: tocmai ti-am trimis un mail, in alta chestiune.
@olahus când am fost afară cu Erasmus, m-am prezentat ca István, dar le-am dat voie să mă cheme Stevie și a funcționat, ori când eram la rude la București în copilărie, mă chemau Fane și tot nu mă deranja.
Numele meu cand m-am nascut ar fi trebuit sa fie Kiss Anna-Paula. La declararea mea ca nou nascuta s-a pierdut un „N” ca s-a romanizat. Cand am emigrat in SUA, s-a pierdut un „A”, si am devenit Ann-Paula. (Nu am stiut ca puteam sa cer sa ma numesc cum vreau eu.) Prietenii mei romani imi spun Ana, ungurii Anna, americanii Ann si de fapt eu sunt o foarte mandra unguroaica nascuta in Transilvania.Nu am avut nici o problema cum mi se adreseaza lumea.(Na, e adevarat ca nu sunt o persoana renumita.)
@Anna Paula… „Nu am avut nici o problema cum mi se adreseaza lumea”
Bine, „no problem” ..te las atunci pe tine să îi convingi pe Czika Tihamér şi pe Kesztió că lucrurile astea nu contează..ne pierdem timpul să îi criticăm pe „analfabeţii de pe strada Dsida” sau pe „analfabeţii de la Opera Maghiară” fiindcă oricum nu contează. Îi lăsăm pe maghiari să maghiarizeze morţii (statuile lor) şi pe românii să românizeze orice altceva.
tind sa-i dau dreptate lui Ovidiu: conteaza cum ne numim, fiindca avem prea multe rani inca. De ex eu am sarit in ultimele zile la un post cu Stefan Báthory…
am mai gasit un cantec/ lied de Bretan: Ce te legeni, codrule
http://www.trilulilu.ro/Matilda30neu/befed2a5fbb3dd
astept momentul magic cand voi gasi ceva cantat in maghiara
Pingback: Se poate: Arii maghiare si romanesti in Piata Unirii din Cluj! « MaghiaRomania