Comorile din Székelyföld/Tinutul Secuiesc kincsei


[Update 2014: „Comorile Tinutului Secuiesc” prezinta azi trei biserici romanesti, plus manastirea din Toplita. Si numarul bisericilor de alte culte din prezentare a crescut. Varianta in engleza reproduce azi denumirea in limba romana a localitatilor.

[text initial 2010]Am descoperit un site minunat despre o parte din atractiile turistice (indeosebi culturale) din Secuime, gratie lui OLorand. Teoretic, un link turistic/cultural ar trebui sa imi inspire un post exclusiv turistic/cultural. Nu insa si acest site, din pacate/din fericire, cum veti vedea mai jos.

Comentarii cultural-politice

+Printre monumente sunt incluse si doua „romanesti” (ortodoxe): manastirea din Toplita/Maroshévíz si biserica din Barcani/Zágonbárkány. Inclusiv interioarele.

Numele in romana al localitatilor este dat numai pe varianta in romana a site-ului. In engleza si maghiara, apare exclusiv numele unguresc, inclusiv la localitati precum Toplita (peste 70% romani)*.

Fiind vorba de o regiune cel putin biculturala, frumos ar fi fost ca numele sa apara in romana si maghiara in toate cele trei versiuni ale site-ului. Lasand la o parte frumosul, e util ca numele romanesc sa apara si in versiunea engleza: ce face un turist american care a apucat doar sa-si noteze Csíkszereda in carnet, stie ca e in Ardeal, si intreaba la Cluj pe cineva cum ajunge acolo. Iar acel cineva se intampla sa fie roman…**

Plus ca pe site apar stemele Consiliilor Judetene Harghita si Covasna, de unde trag concluzia ca s-au bagat bani publici in el. Bani publici da, dar numele oficial al localitatilor nu? O noua daca aceasta e cazul (si nu e vorba doar de un sprijin al autoritatilor locale, fara finantare), avem de-a face cu o noua magarie marca UDMR HR&CV (respectul meu exceptiilor)!***

Si un nou argument pentru NU autonomiei, in ceea ce ma priveste :). Asa cum fiecare localitate 20%/mai multi maghiari unde nu exista tablite bilingve/au fost vopsite si nu le-a inlocuit nici naiba este un nou argument pentru DA autonomiei.

Comentarii cultural-turistice

+Foarte frumoase fotografiile, toate. Veti vedea si doua berze zburand linistite (sper din tot sufletul ca n-au fost adaugate ulterior).

+Toate panoramele au un buton de marire (+) si unul de micsorare (-) a imaginii. In unele cazuri, pot fi vazute fotografii cu detalii ale picturilor.

+Toate destinatiile merita vizitate, cel putin virtual, dar daca sunteti grabiti va recomand cel putin una din urmatoarele****:

  • interioarele Muzeului National Secuiesc din Sfantu Gheorghe (ce par, din poze, superb restaurate si organizate; se pot citi si cateva note explicative, pe vitrine),
  • fragmentele de fresca pastrate la Darjiu.
  • tavanul casetat al bisericii fortarete reformate din Ilieni si picturile policrome din restul bisericii.
  • iconostasul bisericii ortodoxe din Barcani.
  • castelul Lazar din Lazarea, cu o superba panorama din turn.
  • Drumul Crucii din Sumuleu Ciuc

Biserica Milenara. Foto: Tóth Ildikó

Merita inclusa si Biserica „Milenara” din Miercurea Ciuc a marelui Imre Makovecz, chit ca nu are niste imprejurimi atat de turistice (mai pe romaneste: bloace).

Trebuie sa te duci in Home pentru a schimba limba

In stramtoarea Varghis, ditamai ursu’/medve/bear adaugat in Photoshop :P.

Siteul poate fi consultat aici, in romana, maghiara si engleza.

_________________________________

*Drept compensatie, in titlul caption-urilor am pus pe blog am pus numele maghiar SI cel roman 🙂

**Asta i-am raspuns, printre altele, si prietenei occidentale care mi-a spus ca limba in care apare numele nu schimba frumusetea acestor locuri.

***Si chiar nu conteaza daca in lege se specifica sau nu, cred ca e o chestiune de bun simt ca pe o pagina pentru straini sa dai (si) numele oficial al unei localitati.

****Pe langa biserica din Ghelinta, care nu poate fi ratata :),

Anunțuri

114 gânduri despre “Comorile din Székelyföld/Tinutul Secuiesc kincsei

  1. Mai jos dau prima versiune a acestui post (ciorna) pe care am publicat-o initial, cand am blocat comentariile. Am sters doar ce a spus prietena mea, intrucat nu am primit permisiunea de a o cita.

    Apoi voi publica doua comentarii care mi-au fost date pe Facebook pentru a fi republicate aici. Din pacate apar cu avatarul meu, dar cred ca autorii vor trece cu vederea acest mic inconvenient.

  2. Comentarii cultural-politice

    +Printre monumente sunt incluse si doua “romanesti” (ortodoxe): manastirea din Toplita si biserica din Barcani. Inclusiv interioarele

    -Numele in romana al localitatilor este dat numai pe varianta in romana a site-…ului. In engleza si maghiara, apare exclusiv numele unguresc, inclusiv la localitati precum Toplita (peste 70% romani) Tinand cont ca e un proiect finantat de Consiliile Judetene Harghita si Covasna, e grav! Normal ar fi fost, din respect pentru limba oficiala a statului si pentru diversitatea lingvistica a regiunii, sa fie trecute ambele nume, pe toate cele trei pagini (ro, hu, en).

    Fireste, e un aspect ce ne priveste mai mult pe noi, in calitate de cetateni romani.(…). Pe de alta parte, daca intrebi pe un roman din Cluj cum ajungi la frumusetile din Csíkszereda, e posibil sa intrebi degeaba, pentru simplul motiv ca nu stie numele maghiar 😀 .

    *Drept compensatie, in titlul caption-urilor pus pe blog am pus numele maghiar SI cel roman 🙂

    -Nemultumire pur subiectiva: pe langa Kodaly, Rachmaninov si Schubert se putea pune si ceva Enescu. Da, stiu, aici am lasat micul nationalist roman din mine sa vorbeasca, dar de vreme ce inainte a vorbit multiculturalul din mine… 😉

    Comentarii cultural-turistice

    +Foarte frumoase fotografiile, toate. Veti gasi si doua berze zburand linistite (sper din tot sufletul ca n-au fost adaugate ulterior)

    +Toate panoramele au un buton de marire (+) si unul de micsorare (-) a imaginii. In unele cazuri, pot fi vazute fotografii cu detalii picturale

    +Toate destinatiile merita vizitate, cel putin virtual, dar daca sunteti grabiti va recomand cel putin una din urmatoarele*:

    * interioarele Muzeului National Secuiesc din Sf Gheorghe (ce par, din poze, superb restaurate si organizate; se pot citi si cateva note explicative, pe vitrine),

    * fragmentele de fresca pastrate la Darjiu.

    * tavanul casetat al bisericii fortarete reformate din Ilieni si picturile policrome din restul bisericii.

    * iconostasul bisericii ortodoxe din Barcani.

    * castelul Lazar din Lazarea, cu o superba panorama din turn.

    * Drumul Crucii din Sumuleu Ciuc

    -Merita inclusa si Biserica Milenium din Miercurea Ciuc a marelui Imre Makovecz, chit ca nu are niste imprejurimi atat de turistice (mai pe romaneste: bloace)
    -Trebuie sa te duci in Home pentru a schimba limba

    -In stramtoarea Varghis, ditamai ursu’/medve/bear adaugat in Photoshop 😛 .

    Siteul aici, in romana, maghiara si engleza, via OLorand

    *Pe langa biserica din Ghelinta, care nu poate fi ratata 🙂

  3. io cand am intrat pe site, n-am observat problemele mentionate de tine (cu lb maghiara pe pagina engleza etc). Pe mina primul lucru care m-a deranjat era muzica. Ave Maria e muzica frumoasa dar n-are nici o legatura cu nici …o locatie. Dramaturgic nu functioneaza. Am schimbat locatia, muzica a ramas. Maaaaai rau, ma uitam la un oras. Ar trebui sa dea vreo 2-3 variante pe fiecare locatie. Nu e greu, exista muzici de calitate gratis.
    In rest e ok. Foarte ok. Eu ma bucur ca exista pagina, chiar o frumos. La o locatie am vazut un urs suuuper photoshopat.
    Oricum, ma bucur ca exista si ma bucur mai mult ca arata bine!

  4. Consider ca e o initiativa foarte reusita, sper sa se mai adauga si altele, ca mai sint multe (si peisajul, lacurile, etc).
    Unde nu sint de acord cu tine: eu zic ca varianta romana si maghiara e OK asa cum e (cu numel…e maghiar in versiunea maghiara, cu numele roman in versiunea romana). Hai sa nu ne ducem pina la „limba oficiala” 🙂
    Cit despre varianta engleza: tind sa-ti dau dreptate, strainii au nevoie de informatii, si hartile lor nu contin „Csíkszereda”. Daca secuii vor sa fie caposi, sa puna si pe cea maghiara DUPA cea romana. Poate si inca 2 URL-uri ar fi bune de genul „secuimevirtuala.ro”, „virtualseklerland.ro”.
    De muzica nu ma pricep: genele astea au ajuns la frate-mio la imparteala 🙂

  5. De ex eu nu cer ca pe site-ul in cinci limbi a primariei clujene sa scrie in fiecare varianta „Cluj/Kolozsvár/Klausenburg”. E bine asa cum este: in romana scrie Cluj, in maghiara Kolozsvár, in germana Klausenburg, in engleza Cluj.
    Adica si aici in engleza ar fi fost bine varianta romana, eventual ambele cu romana in fata, si asta strict din punct de vedere turistic.

  6. „Plus ca pe site apar stemele Consiliilor Judetene Harghita si Covasna, de unde trag concluzia ca s-au bagat bani publici in el. Bani publici da, dar numele oficial nu?”

    Numele oficial al ce? Al proiectului? n-am inteles…

  7. surprinzator este ca apare steagul Ungariei in majoritatea prezentarilor, urmariti detaliile, in interiorul bisericilor in zona altarelor sau in alte locuri de ex. la biserica din Gheorgheni pe lampadarul din dreapta, iar la Capela St. cel mare din Sanzieni langa lumanari pe altar, sau la intrarea in grota de la Stramtoarea Varghis pe peretele din stanga; ce ziceti de asta, surprinzator nu?

    • e surprinzator daca nu ai mai vazut o biserica ungureasca din Romania pana acum 😛

      poate pentru noi poate fi neplacut, dar am avea ceva impotriva ca bisericile romanesti din Serbia, sa zicem, sa aiba tricolorul? Eu nu.

      Da, ideal ar fi sa vedem ambele tricoloruri in biserici sau la grota, dar pentru asta ar fi trebuit ca autoritatile romane sa cultive atasamentul secuilor fata de Romania. Or Ceausescu, cel putin, numai pentru cultuvarea atasamentului nu a lucrat. De pilda prin: aducerea unor romani din alte zone, care primeau mai usor locuinta, transformarea liceelor din exclusiv maghiare in mixte, unde specializarile cele mai bune erau in lb romana, chiar si obligativitatea muzicii romanesti in restaurante (2/3 din repertoriu), sicanari din partea politiei si jandarmeriei si restul vezi aici http://www.scribd.com/doc/12746341/Secuii-si-romanii pg 10-12

      • Tin sa precizez ca in majoritatea cazurilor (cetatenilor/comunitatilor) steagul ungar/maghiar/Ungariei nu confirma atasamentul secuilor fata de Ungaria, ci mai degraba atasamentul fata de natiunea maghiara ca intreg, tricolorul maghiar fiind un simbol al maghiarilor de pretutindeni, nu doar acelora care tin de Ungaria ca stat.

      • „…dar pentru asta ar fi trebuit ca autoritatile romane sa cultive atasamentul secuilor fata de Romania.”

        You nailed it! I would love to see an article dedicated to this topic. How can such an attachment be cultivated? It’d be interesting to hear people’s ideas on it. Perhaps generalize it to the entire Hungarian minority.

        Just a thought.

    • @silviu „surprinzator este ca apare steagul Ungariei in majoritatea prezentarilor”

      ce e surprinzător ? Székelyföld nem Románia! http://kuruc.info/r/6/51664/

      surprinzător e că steagul secuilor (al popoarelor turce vechi, inclusiv cumanii) adică „(semi)luna şi soarele” e prezent pe stema României în cazul Ţării Româneşti, şi chiar al Moldovei (stilizat, soarele înlocuit cu o stea).

  8. problema e ca aceste ”comori ”sunt ale noastre ( ale Maghiarilor din Romania cat si a Romanilor ) ,dar pentru Dumnezeu incetati odata cu sintagma ”TINUT SECUIESC” , aici e ROMANIA , aici sunt judetele HARHITA si COVASNA , TINUT SECUIESC NU EXISTA , ION si JANOS se inteleg destul de bine si isi impart saracia si bucuria deopotriva , vina este a celor care ne conduc , daca U.D.M.R-ul a fost la guvernare aproape tot timpul se vede vreo diferenta intre maghiari si romani ? Parerea mea ca nu …..

    • Tinutul Secuiesc va exista cat timp vor exista in Romania Tara Hategului, Tara Motilor, etc. Tarile astea au relevanta istorica, culturala si turistica. Adica eu daca as organiza o excursie in Tara Motilor nu i-as zice excursie in portiuni din Alba, Arad, Bihor si Hunedoara. Iar daca as folosi termenul asta nu m-ar acuza nimeni de separatism. Atunci de ce sa lipim imediat eticheta asta de oricine foloseste „Tinutul Secuiesc”?

      Acum, e clar ca UDMR si PCM vor mai mult de la acest termen -sa fie numele unei entitati autonome. Dar sa negi existenta Tinutului Secuiesc inseamna sa cazi in extrema cealalta*. Negi unitatea culturala a zonei, negi mostenirea ei. Si alimentezi pretentiile autonomistilor :). Asa ca, daca asta vrei, fie, nu exista Tinut Secuiesc!

      Olahus

      PS: Daca nu am fost indeajuns de clar pana acum, nu sunt autonomist. Nici contra. Nu vad nevoia pozitionarii in vreo tabara de vreme ce nici maghiarii secui nu au cum sa fuga cu Tinutul Secuiesc in Ungaria. Si nici Ceausescu nu mai traieste sa aduca muncitori din Moldova ca sa romanizeze zona (fara sa am nimic cu oamenii aia, care cautau, ca orice fiinta umana, un trai mai bun).

      *asta ca figura de stil. Cererea autonomiei nu e o extrema, atata timp cat se face pe cai democratice. Daca ar fi extrema, ar insemna ca majoritatea minoritatilor mari din UE sunt etnii extremiste. Pentru ca au cerut-o (si obtinut-o) https://maghiaromania.wordpress.com/2010/10/05/autonomiile-inexistente-din-europa-fotografiivideo/

  9. …si inca ceva , mai arborati si cate un tricolor romanesc prin bisericile catolice sau unitariane

    • in replica, trebuie sa repet cuvintele lui olahus: „Da, ideal ar fi sa vedem ambele tricoloruri in biserici sau la grota, dar pentru asta ar fi trebuit ca autoritatile romane sa cultive atasamentul secuilor fata de Romania. „

      • Ce e discuţia asta cu steagurile în biserici ? Ce să caute tricolorul într-o biserică ? N-ar trebui cumva intonat şi imul înainte de slujbele religioase ? Şi, pentru a evita astfel de discuţii, să fie arborat şi steagul UE. Eventual şi un steguleţ NATO.

      • Si cred ca si eu am vazut mai demult unul, la Sf Mihai din Cluj. E vorba de identificarea cu o natiune, eu m-as bucura ca maghiarii din Ro sa se identifice intr-o mai mare masura cu natiunea romana. Cu conditia ca natiunea romana sa fie definita ca una multietnica. Deci vorbim de chestii ipotetice :P.

  10. @Judit …Ce să caute tricolorul într-o biserică ?

    sau crucile pe tricolor (stema Românie, şi Ungariei )

    • @Ovidiu – din punct de vedere juridic și mai ales constituțional, adevărat că ar trebui să se facă o distincție clară între stat și biserică, crucile neavând ce face în Parlament sau în școli, și vice versa: tricolorul în biserici – în spiritul secularizării (separarea statului de biserică) și nu al răspândirii ateismului sau a umanismului.
      Nu poate fi negat totuși faptul că statul de drept de astăzi s-a format pe rădăcini creștine, în primul rând. Acest lucru s-a și evidențiat în preambulul noii Constituții a Ungariei, ceea ce mi se pare un lucru corect și nediscriminatoriu față de alte religii – el fiind un fapt istoric: Regele Ștefan a întemeiat statul pe valori și structuri creștine.
      Biserica constituie până zilele noastre cele mai consolidate comunități, este unul dintre cele mai mari și primii formatori ai societății ca structură socială – rol care nu poate fi ignorat.

      Că religia (catolică/ortodoxă,etc.) ar fi o chestie total independentă de națiune, ea fiind universală/transnațională, mi se pare la fel de discutabilă. Este îndeajuns să ne gândim la marele sărbători religioase care într-adevăr au un cadru ceremonial comun, impus de patriarh/papa, dar la care totuși se adaugă diferite ritualuri/obiceiuri specifice unei comunități locale/regionale/naționale. Cu asta cel puțin se justifică cât de cât locul steagului în biserică.

      @Judit: imnul maghiar, de ex., se și cântă după anumite slujbe (de Crăciun/Paști, sărbători naționale) care tot nu mi se pare un lucru exorbitant. Dacă te gândești mai bine, imnul maghiar însuși nu este altceva decât o rugăciune. Începe așa: Isten, áldd meg a magyart (Doamne, binecuvântează-i pe maghiari).

  11. fratilor haideti sa cerem si noi romanii autonomie in ungaria ( la Szeged de exemplu ) sa vedem ce zic reprezentantii statului maghiar ( de ce nu au permis sarbatorirea zilei de 1 decembrie intr-un teatru de stat maghiar ?)
    daca ma acuzati pe mine de extremism ”pastorul europarlamentar spion” Tokes ce mai e ?, dar U.D.M.R-ul (statutul acestuia ) ? , Virgil Magureanu (pardon IMRE ASZTALOS), ex- sotul atletei de la parchetul general (KOVESI) ce sunt ?!, nu extremisti ?
    bine ar fi ca biserica sa fie biserica si daca tot vorbim de steaguri langa cel al ungariei e musai sa fie si al romaniei ( asa scrie in lege )

    • Românii chiar au autonomie (culturală, ce-i drept, nu teritorială) în Ungaria. Alt tip de autonomie nu este justificată în Ungaria în favoarea niciunei minorități, având în vedere ponderea lor mică față de naționalitatea majoritară. Nici măcar în centre precum Gyula sau Szeged unde-s mai mulți români, procentul nu atinge un număr semnificativ. În Ținutul Secuiesc, minoritatea maghiară formează majoritatea cu aproape 80%, anume 800.000 de persoane, pe când românii în Ungaria sunt max. 20.000, iar potrivit recensământului din 2001 doar 10.000. Nu poți compara cele două comunități în ceea ce privește nevoia pentru drepturi colective (ex. autonomia).

      Pe de altă parte, n-au permis sărbătorirea zilei de 1 decembrie în Teatrul Național din Budapesta pentru că oricât de tolerant ar fi statul ungar, această zi tot plină de doliu rămâne, el pierzându-și 2/3 din teritoriu atunci. Oricum, mi se pare o provocare/obrăznicie din partea ambasadei române să fi cerut tocmai acea clădire.

      În ultimul rând, dat fiind autonomia bisericilor – consacrată prin Constituția României – ceea ce scrie in legea privind folosirea simbolurilor nu se aplică în interiorul bisericilor, doar în locuri publice (de stat) cum ar fi chiar preajma unei biserici dacă ea se află în mijlocul unei piețe dintr-un oraș (e.g. Catedrala Sf. Mihai pe Piața Unirii din Cluj – aveau nevoie de autorizația consiliului local pentru a amplasa o statuie în fața bisericii).

    • Un Covasnean:
      – negarea specificului zonei (Tinutul Secuiesc) e cel putin necunostiinta, dar in general e un gest tipic al extremistilor. In maghiara numim regiunea Székelyföld (Pamint/tinut secuiesc), si chiar daca nu iti place, nu vom schimba denumirea. Si e chiar caraghios ca Tara Birsei e OK, dar Tinutul Secuiesc nu e OK…

      – NU E extremism sa ceri autonomie pe cai pasnice si prin discutii: citeste articolul lui Olahus despre multiplele exemple din Europa. Toti sint extremisti???
      Da, au in sinul lor citiva extremisiti (aka „Sud-Tirol ist kein Italien” = Sud-Tirol nu e Italia), cum si majoritatile au extremisti.

      – 1 Decembrie la Teatrul National din Budapesta: in maghiara avem o zicala „Akasztott ember házában nem beszélük kötélről” = „nu vorbim de funie in casa unui om spinzurat”, e lipsa de tact oricit de just consideri „spinzurarea”. Poate nu stii, dar s-a organizat festivitatea in final, la fel ca si anul trecut intr-un alt loc si cu un putin tact. Spune-mi te rog, in ce alt oras s-a organizat la Teatrul National? Oare de ce nu???

  12. Dacă tot veni vorba: pe când un 15 martie la TNB, covăsnene ?

      • Reccsman, avem viziuni diametral opuse. Eu (şi majoritatea românilor) am considerat o insultă retragera permisiunii/refuzul Budapestei ….şi nu cred că maghiarii ar fi refuzaţi dacă ar cere să organizeze 15 Martie la Ateneu (poate că C.V. Tudor ar protesta, dar cine îl mai bagă în seama în ziua de azi ?)

        Dimpotrivă chiar, o cerere pentru organizarea sărbătorii într-un loc „de prestigiu” pentru români, cum e Ateneul, eu o interpretez ca un semn de stimă, de recunoaşatere şi valorizare, reciprocă.

        paradoxal, dar vedem lucrurile exact pe dos

      • Da Ovidiu, aici avem opinii diametral opuse: majoritatea maghiarilor considera cel putin ca lipsa de tact, sau mai rau un act ostentativ organizarea unei festivitati mai mari la Budapesta decit in alte capitale. Repet intrebarea: de ce trebuie sa se organizeze o festivitate mai mare la Budapesta, decit in alte locuri???

      • Mă gândesc că nu s-ar fi cerut unul dintre cele mai mari și prestigioase teatre din Ungaria dacă n-ar fi fost vorba de un spectacol de anvergură, de aia întreb: cui? Sau dacă nu era așa mare scofală, atunci de ce s-a solicitat o sală ditamai?

  13. OLorand… „de ce trebuie sa se organizeze o festivitate mai mare la Budapesta, decit in alte locuri ?

    E prima dată când aud argumentul ăsta, „marimea”.. până acum am crezut că „locaţia” era problema. La Budpesta nu era programt nimic mai deosebit (mărime, program) faţă de alte capitale 60 de capitale unde s-a sărbători. ..vezi :

    http://www.ph-online.ro/lifestyle/item/3881-ziua-romaniei-unde-mergem-60-de-destinatii-externe?tmpl=component&print=1

    • Ovidiu: prin marime ma refer la ridicarea stachetei fata de anii precedenti cind s-a putut organiza in teatre/sali cu mai putine sensibilitati. Daca s-ar fi procedat la fel, nu ar fi fost scandal, cum nu a fost in cazul salii alternativa in final…

      Nimic deosebit fata de altele: ai listat 3 locatii unde s-a organizat intr-un teatru, conservatoriu, in rest din cite stiu a fost la ambasade, institutul cultural roman, la muzee, biserici. Cumva la Budapesta teatrul national le-a trebuit…

  14. sau..New York, Viena, Berlin –

    Ziua Naţională a României a fost marcată de Misiunea Permanentă a României la New York alături de comunitatea diplomatică din celelalte 191 de state membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, de înalţii oficiali ai Secretariatului organizaţiei, precum şi de români-americani din mediul onusian.
    Semnificaţia sărbătoririi Zilei Naţionale la New York a fost potenţată de faptul că anul 2010 marchează, totodată, şi 55 de ani de apartenenţă a României la ONU. Recepţia organizată în onoarea celor două evenimente la prestigioasa arenă culturală Merkin Hall din New York a precedat un concert omagial susţinut de reputatul violonist Şerban Lupu, acompaniat de pianista americană Martha Locker. Totodată, Consulatul General al României de la New York a marcat Ziua Naţională printr-o recepţie organizată la data de 2 decembrie.

    Ambasada României la Viena a organizat, la „Heeresgeschichtliches Museum” (Muzeul Istoriei Militare), o recepţie pentru oficialităţile austriece, mediul diplomatic şi comunitatea românească din Austria. Programul recepţiei a cuprins prezentarea, în avanpremieră, a proiectului Institutului Cultural Român de la Viena intitulat „Românii de pe Ringstrasse – trasee de ieri prin Viena de azi”, prezentarea unui montaj video dedicat lansării noului brand turistic al României în Austria.

    La 1 decembrie, Ambasada României în Germania a celebrat Ziua Naţională a României şi aniversarea a 130 de ani de relaţii diplomatice bilaterale la Primăria Berlinului (Rotes Rathaus). Recepţia şi inaugurarea cu această ocazie a expoziţiei de documente „130 de ani de relaţii diplomatice româno-germane” au avut loc în Sala Mare a Primăriei, unde se află şi celebra pictură a lui Anton von Werner, reprezentând Congresul de la Berlin din 1878, la care a fost recunoscută independenţa României. Ambasadorul Lazăr Comănescu şi secretarul de stat în Ministerul de Externe german, Peter Ammon, au susţinut discursuri în care au vorbit despre semnificaţia zilei de 1 Decembrie, evoluţia relaţiilor bilaterale şi importanţa cooperării româno-germane atât în cadrul bilateral, cât şi al Uniunii Europene. Programul manifestării a inclus şi un concert cu piese de Max Bruch, Constantin Dimitrescu şi Joseph Haydn, susţinut de muzicienii Adriana Winkler (vioară), Cătălin Ilea (violoncel) şi Michael Abramovich (pian).

    • New York: Merkin Hall si receptie pentru ONU.
      Bruxelles: conservatoriul regal pt UE.
      In rest: biserici, ambasade, institutii culturale, Vienna: muzeu, Berlin: sala primariei.

      Pt ultima data: fata de anii precedenti FARA SCANDAL s-a ridicat stacheta FARA A TINE SEAMA de sensibilitati. Si asta in ciuda problemelor financiare: „Anul acesta, pe fondul restricţiilor bugetare severe, MAE nu a promovat o Hotărâre de Guvern privind alocarea de fonduri din bugetul ministerului pentru marcarea Zilei Naţionale. Astfel, Centrala MAE a solicitat misiunilor identificarea de surse alternative de finanţare, atât pentru recepţie, cât şi pentru diverse activităţi de diplomaţie publică.” Si au fost locuri unde nu s-a organizat din lipsa de fonduri: Bratislava, Los Angeles, Buenos Aires, Rio, Tokyo, etc.
      No more comments din partea mea pe acest subiect…

  15. OLorand…” fata de anii precedenti..”

    faţă de anii precedenţi diferenţă anul trecut a fost că în Ungaria au ajuns la putere populiştii-demagogi naţionalişti (Fidesz/Jobbik) care îşi construiesc discursul pe fantezii politice gen „sfânta coroană” şi „Ungaria Mare”. Asta a fost diferenţa care condus la situaţia penibilă care s-a creat şi nu ceva nou (neobişnuit) din partea română (care de altfel a încercat imediat să stingă conflictul, să evite escaladarea lui).
    O să fie interesant de urmărit în anii următori cum are de gând Orbán să conducă Ungaria spre trecut şi spre viitor în acelaşi timp.

    • Desigur, extremistii maghiari sint de vina. Nu ridicarea stachetei:
      „“In fiecare an, Ziua Nationala a Romaniei la Budapesta a fost sustinuta prin evenimente culturale in institutiile publice de cultura de renume (in 2005, la Cinematograful Urania; in 2006, la Palatul Artelor; in 2007, la Muzeul de Arte Aplicate; in 2008, la Teatrul Thalia; in 2009, la Teatrul Central), …”, mai mentioneaza MAE.

      Si Meridien nu e un loc urit de loc: „Ministerul de Externe precizează că este vorba despre unul dintre cele mai prestigioase hoteluri din capitala Ungariei, „unde se organizează frecvent evenimente ale corpului diplomatic”. MAE dă ca exemplu o recepţie organizată aici la mijlocul lunii noiembrie de către Regatul Belgiei, ţara care deţine Preşedinţia Consiliului UE în această perioadă.”

      Si cum de nu au organizat scandal extremistii la hotelul Meridien in 2010, unde s-a organizat in final. S-au de ce nu si-au ridicat NIMENI vocea ca nici aici sa nu se organizeze festivitatea (Jobbik a organizat un meeting la TN cerind demisia lui Alföldi si nimic la Meridien)? Si cum de Alföldi mai e director inca???

      „valami nem stimmel” cum spunem noi…

      • Si ce spune acest articol? Ca a Alföldi a fost si este atacat (detalii mai jos) si a ramas pe loc. Adica:
        – Alföldi e inca director
        – nu au fost probleme cu locatiile precedente si nici cu Meridien
        – nu a fost nici un incident la Meridien

        Da, atacuri exista asupra lui Alföldi din motive de invidie (multi vor sa fie director la TN), pt regiile sale provocatoare (ex mimarea de masturbare) si convingeriile sale politice, incl participari la emisiuni satirice la TV contra timpeniilor dreptei, si aprobarea sarbatorii la TN a 1 dec.
        Tipul mi-e simpatic, si imi plac piesele neconventionale, ma doare in cot ce convingeri are, dar nu am fost de acord cu decizia sa de anul trecut.

        Si sa-ti dau si ceva dreptate: avem o extrema dreapta mai tare ca anii trecuti, care se foloseste de orice ocazie de fi vazuti, de a urla. Si asta ar fi fost un motiv de a organiza evenimentul cu mai multa atentie, ca asa a iesit un scandal ce nu ajuta nimanui.
        Adica: gafa a fost la organizarea fara tact si simt diplomatic, gafa a fost a lui Alföldi care nu a realizat inoportunitatea deciziei sale, si apoi a venit tot balamucul ce se putea anticipa… Daca a fost numai o gafa, sau a fost organizat ostentativ la TN , nu stiu, cert ca locatiile precedente si Meridienul sint mai „low profile” plus ca in plina criza financiara se gasesc bani pt o locatie mai buna…

      • OLorand…Si ce spune acest articol?

        Că Alföldi nu fost încă demis datorită unui accident. Întâmplător, Alföldi e bun prieten cu Szőcs care la rândul lui e vechi prieten a lui Orbán.
        Poate n-ai ştiut dar Hitler a intervenit personal să oprească deportarea la camerele de gazare a medicului evreu care s-a ingrijit de sănătatea mamei lui Hitler în copilarie.
        Adică faptul că nu fost demis e fără semnificaţie.

      • Poate nu citim acelasi articol: spune ca Szőcs este prieten cu Orbán. Nu spune nimic de prietenia cu Alföldi, si nici nu cred ca sint prieteni cunoscind orientarea fundamental diferita a celor doi.

        Realitatea e ca Alföldi va fi inlocuit cind contractul sau va expira, nu stiu insa cind vine asta. Dar in asta vad mai mult o lupta „omeneasca” pt pozitii („omul nostru” – al lor, nu al meu – trebuie sa fie acolo in pozitie) decit o „pedeapsa” pentru decizia sa.

      • Despite the whole Parliamentary caucus of governing party Fidesz being dissatisfied with the work of Cultural State Secretary Géza Szőcs, he is unlikely to be removed from his post, apparently because he is friends with Prime Minister Viktor Orbán. Members of the Fidesz caucus told origo.hu that one of the most embarrassing things Szőcs does is supporting National Theater Director Róbert Alföldi. (Last year, Alföldi caused outrage among Fidesz MPs by giving permission for a Romanian cultural event.)

        http://www.politics.hu/20110504/orban-clan-ties-seen-shielding-cultural-official-from-fidesz-fury

      • 1. supporting not equal friend
        2. supporting? – cred ca zarurile au fost aruncate deja, cum am spus ramine pina la sfirsitul contractului. In februarie Szőcs a replicat unui parlamentar Jobbik: „Alföldi Róbertnek határozott idejű szerződése van és a kormány a jogszabályok és tisztesség keretein belül fog eljárni, a kérdésben kialakították az álláspontjukat, a döntést a megfelelő pillanatban nyilvánosságra hozzák.”
        Cam atit de „supporting” e Szőcs…

        De cind e Alföldi director se stia ca sub Fidesz el nu va ramine mult timp. Si nu din cauza deciziei sale de anul trecut. Nu dupa voia extremistilor ci „elegant”: va fi un concurs unde va cistiga omul lor…
        Pina atunci e director si nu e limitat in privinta spectacolelor, iarasi are una contestata de extremisti, cea ce ii face reclama buna la oamenii normali 🙂

  16. una si cu una fac doua , suntem romani si maghiari aici in Ardeal in Romania avem loc cu totii , ne impartasim durerea si saracia unii altora nu avem pentru ce ne certa , putem trai in concordie trebuie sa fim uniti si sa respectam valorile fiecarei natii in parte .
    trebuie doar ca si maghiarii si romanii sa respecte legile acestei tari ( in primul rand constitutia romaniei ),iar cei care cad in extreme sa fie pedepsiti conform legilor ( ex. CSIBI BARNA )

    • mno, asta da comentariu, ma bucur ca am ajuns la un ton echilibrat macar la sfarsit 🙂 de acord, covasnene, pacat ca-i putin utopic, totusi, nu imposibil de atins.

    • Aşa şi ? Noi, aici la Bucureşti, ce ne facem ? Că voi, covăsnene, pare că v-aţi aranjat acolo, în Ardeal. Mai aveţi niscaiva probleme cu respectarea legilor, şi ce dacă.

  17. nu ca neam fi inteles aici in ardeal dar asta ar fii calea de urmat asa utopica (cum zicea reccsman) cum pare a fi , in ceea cei priveste pe cei din bucuresti nu am eu ce comentarii sa fac , cu totii trebuie sa tragem la raspundere pe cei care neau guvernat si neau dus de rapa .
    probleme cu legea au si cei din bucuresti ca si noi cei din covasna poate chiar mai multe si mai rar.
    stiti ca la un moment dat se discuta ca Brasovul sa fie capitala ROMANIEI ? Doamne ce bine era ….

  18. olahus@Tinutul Secuiesc va exista cat timp vor exista in Romania Tara Hategului, Tara Motilor, etc. Tarile astea au relevanta istorica, culturala si turistica

    Relevanta culturala , istorica , turistica nu are nimic de a face cu autonomia teritoriala pe criterii etnice. Sint doua lucruri total diferite , aflate la sute de ani lumina una de alta. De dragul acestei relevante istorice , culturale etc , in acele regiuni nu spune nimeni ca ” am respins si chiar stopat intrarea unor investitori din alte zone ale tarii pentru a nu risca modificarea raportului etnic in regiune” . Iti mai amintesti „perla” asta a lui Almos ?
    Relevanta culturala , istorica , turistica nu impinge pe nimeni la astfel de declaratii si chiar actiuni sovine in timp ce pretentiile de autonomie da.

    • Da, cea ce a spus Albert Almos a fost o timpenie si nu cred ca investitiile ar fi venit cu gramada si ar fi schimbat drastic Sf Gheoghe, adica a fost si inutila.

      Cum insa la fel de timpite au fost schimbarile etnice DIRIJATE DE SUS cu scopul de a schimba componenta etnica a oraselor ardelene de dupa 1918: prin investitii uneori timpite (uzina de tractoare la Ciuc!), prin repartizari etc. .

    • @Solovastru: Eu stiu ca faza cu investitorii locali era de la Szaz Jeno, fostul primar PCM-ist al Odorheiului. Nu cumva confunzi orasele?
      Si te intreb in contextul in care PCM a blocat relativ recent, pe motiv de „patriotism local„, o investie de 18 milioane de lei de care ar fi beneficiat persoanele cu dizabilitati. Consilierii romani si cei ai UDMR (deci oamenii lui Almos) au votat pro.

  19. Si mai trebuie sa adaug si faptul ca regiunile respective ( Tara Motilor , Hategului etc) au aceste denumiri care le atesta relevanta si specificitatea, recunoscute de catre toata lumea in timp ce in cazul celor doua judete Harghita si Covasna nu cred ca turcii otomani de exemplu recunosteau existenta vreunui asa numit „tinut secuiesc” in perioada cat principatele au fost sub stapinire otomana. La fel si habsburgii ulterior iar dupa 1918 romanii nici atit. Doar maghiarii au auto-intitulat zona asa si folosesc denumirea asta.

    • Solovastru: ori nu stii, ori gresesti, ori sentimentele negative (sa fiu PC) te fac sa scrii neadevaruri.
      Structura teritoriala, orinduirea sociala, modul de proprietate, diferentele de taxatie etc au existat intotdeauna in aceste regiuni pina la desfiintarea structurilor feudale din 1876 (si urmele existau si dupa):
      – au fost organizati in scaune (Sedem) nu comitate sau districte: in 1224 apare terra Siculorum terra Sebus (Sepsziszék – scaunul cu centrul Sf Gheorghe). Hartile josefinice arata sedem iarasi fata de comitate si districte: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/73/Josephinische_Landaufnahme_Transylvania.jpg.
      – diploma leopoldina in 1690 le intareste secuilor dreptul de a nu plati taxe
      – nu prea exista iobagie, erau in majoritate oameni liberi
      – exista (si) proprietatea comuna a pamintului
      – aveau adunari populare care putea legifera intre anumite limite
      – cind s-a propus in 1906 feudalizarea Austro-Ungariei in 1906 Aurel Popovici a creat o harta cu SeklerLand: http://en.wikipedia.org/wiki/File:Greater_austria.png
      – aveau regimente speciale in armatele austriece/maghiare: in batalia de la Austerlitz 1805 au fost 2 regimente de secui de graniceri si una de cavalerie (husari):
      http://www.napoleon-series.org/military/battles/Austerlitz/c_austerlitzoob2.html (si nu vezi alte regimente etnice la austrieci!!!!).

      Adica ce e asta daca nu un statut special fata de statul feudal, fata de alte regiuni???
      Cauta de ex pe net Szeklerland si vei gasi si site-uri germane, nu cred ca toate ar fi fost scrise de maghiari iredentisti 🙂

      Adica regiunea era specifica, are un grai, un folklor, un port, o constiinta etc aparte. A nega asta denota nestiinta sau reavointa.

      Cit despre autonomie: am sentimente ambivalente. Nu inteleg de ce un ar putea functiona acolo o autonomie de gen Sud-Tirol (unde legile incearca sa previna atitudinile sovine: proportionalitatea in joburi publice, bilingualitatea – incl italiana aparata, etc.).
      Insa numai jumatatea maghiarilor din Ardeal traieste acolo, cealalta jumatate este in mai mare pericol de asimilare (naturala in zilele de azi), adica avem probleme mai importante …

  20. Nu sint de acord cu argumentele tale exceptind chestia cu harta lui Aurel Popovici care pina la urma era doar viziunea lui si eventual cu harta austriaca jozefinica despre care nu stiu nimic . Insa in rest…..
    Faptul ca secuii beneficiau de scutiri de taxe din partea austriecilor nu inseamna ca acestia le recunosteau vreun statut special si motii din Apuseni beneficiau incepind cu sfirsitul secolului 17 de anumite scutiri de taxe vamale si inlesniri pentru a vinde produsele lor(in special sare si bauturi spirtoase) in Ungaria si a-si procura in schimb porumb si alte cereale insa in timp ce beneficiau de aceste scutiri de taxe romanii nici nu erau recunoscuti ca cetateni cu drepturi egale concivilitatea findu-le acordata doar la 1789 de Jozef al doilea.
    Regimente etnice in armata austriaca existau si la romani si sirbi ( regimentul graniceresc romanesc si cel sirbesc din Banat , regimentele romanesti din Sibiu si parca Bistrita). Existenta acestui drept militar la secui ca si la alte nationalitati nu arata recunoasterea de catre austrici a unui statut special al zonei. Plus ca din ce stiu aceste incorporari in regimentele austriecve de graniceri erau vazute de catre secui foarte negativ ( fata de sirbi si romani care le considerau ca un drept)de unde si desele refuzuri de incorporare , unele sfirsite singeros. Atitudinea populatiei secuiesti fata de incorporarea in armata austriaca cred deci ca reflecta dimpotriva faptul ca acest lucru era o recunoastere a faptului ca habsburgii nu le mai respectau privilegiile din perioada feudala.Si ca fapt divers referitor la participarea la batalia de la Austerlitz a regimentelor secuiesti de graniceri si la batalia de la Podul Arcole de exemplu si la altele de fapt din timpul razboaielor napoleoniene a participat si regimentul de graniceri romanesc din Ardeal aflat sub conducera personala a arhiducelui Carol. . Lupta e celebra pentru faptul ca Napoleon insusi a fost nevoit sa atace de cateva ori in fruntea grenadierilor sai pentru a cuceri podul.
    Nu vad deci (inafara de cele doua pe care le-am mentionat la inceput) nici un argument de recunoastere a unui statut special al zonei de catre habsburgi , turci sau romani ( fiecare in perioadele cind au controlat zona) Doar recunoasteri dinspre partea maghiara.

  21. Revenind si cu o completare referitor si la argumentul tau cu hartile jozefinice, nu cunosc nimic despre aceasta harta spre rusinea mea , sint sigur ca e asa cum spui si zona locuita de secui era marcata in mod distinct tu insa nici macar asta nu e un argument care sa arate ca regiunii i se recunostea un statut special. E doar o interpretare a istoriografiei maghiare cel mult. E ca in cazul nostru al romanilor cu statutul Principatelor in perioada fanarioata si la inceputul secolului 19. Istoricii romani spun in general ca dom’le ne-am pastrat fiinta statala , principatele si-au pastrat o anumita autonomie nu au fost transformate in pasalic ca Serbia sau Bulgaria de exemplu care nu mai apareau pe harta. Si intr-adevar Valahia si Moldova apareau pe hartile turcesti si otomane ca atare ,spre deosebire de alte tari din zona care disparusera de pe harta prin ocupatia turceasca, insa autonomia lor era aproape inexistenta iar controlul turcesc total. Iar turcii si ceilalti europeni considerau binenteles ca Valahia si Moldova facind parte din imperiul otoman . Rezultatul ? In 1812 de exemplu cind Turcia a cedat Rusiei tariste Basarabia in schimbul altor concesii in cadrul tratatului de pace, nici nu s-a gindit cineva sa intrebe populatia Moldovei istorice daca e de acord. Istoriografia romana sustine ca atunci turcii si rusii au tranzactionat un teritoriu care nu le apartinea de drept. Ba nu. Ei au tranzactionat un teritoriu care de fapt si de drept le apartinea sau cel putin ei (si cam toata lumea in Europa pe atunci inafara de romani binenteles ) credea ca le apartine.La fel si Austriecii , daca vroiau sa acorde scutiri de taxe in zona acordau , daca vroiau sa faca incorporari (inclusiv fortat) faceau. Daca se opunea cineva? Copaci solizi exista prin zona respectiva berechet ( pe atunci cel putin existau , inainte de Verestoy….) pentru ca cei mai infierbintati sa fie ridicati in streang.Chestiile astea gen : sute de ani ne-am pastrat autonomia , ne-am luptat cu turci , tatari , austrieci etc ca si chestiile cu pastrarea fiintei statale la romani sint doar mituri nationaliste.

    • Solovastru: am dat 7 indicii care ADUNATE dau o credibilitate argumentatiei unui statut/tratament special. Luate UNA CITE UNA mai poti da alte exemple (scaune la sasi – altundeva nu prea, scutire de impozite la moti si sasi, regimente da – dar numite „regimentul x motesc” nu…), dar LAOLALTA nu le gasesti pe toate. Si da, aceste prerogative au inceput sa dispara de la sfirsitul sec XVIII. Si da, autoritatea finala era principele/imparatul/regele.

      Unii deriva autonomia din acest statut special, eu as deriva-o mai mult din prezent: e o regiune unde exista o majoritate masiva maghiara care (sint sigur) ar vota pt o autonomie aproaope 100% (vorbesc de maghiari)…
      Cum nici Sud-Tirolul nu a primit autonomie pt ca a fost un tinut autonom in istorie.

      Exemplul tau cu autonomia Moldovei si Valahia arata cu confunzi autonomia cu independenta sau cu puterea de a decide totul insuti. Autonomia nu inseamna ca zona e independenta de puterea centrala, ci ca UNELE prerogative sint delegate. Care unele: chestie de negocieri. De ex autonomia culturala este limitata (vezi autoguvernarile minoritare din Ungaria), iar autonomia Voivodinei e mai limitata decit cea din Sud-Tirol sau Aland.

      Si cum am spus, autonomia i-ar face fericiti pe rudele mele din secuime, dar i-ar lasa rece pe cei din Hunedoara sau pe clujeni.

  22. – E doar o interpretare a istoriografiei maghiare cel mult.

    In the animal kingdom, the rule is, eat or be eaten; in the human kingdom, define or be defined.
    Thomas Szasz

  23. sute de ani neam pastrat fiinta noastra romaneasca aici in carpati , in moldova si tara romaneasca , exemple avem destule ( izvoarele nescrise ale istoriei ) , dar si graiul si obiceiurile ( unele din timpul dacilor ) si in plus credinta noastra ortodoxa .
    Numele sf. ANDREI va zice ceva ? , SCITIA MINOR , va zice ceva ? , SARMISEGETUZA va zice ceva ?
    Sf. STEFAN , in ce an a crestinat triburile maghiare ? , oare nu cu mult timp dupa ce noi neam constituit ca popor ?
    Pe STEFAN cel MARE insusi PAPA la numit ATLET A LUI HRISTOS , asa ca „miturile nationaliste ” sunt adevaruri istorice ( chiar daca pe unii ii supara )

  24. @Exemplul tau cu autonomia Moldovei si Valahia arata cu confunzi autonomia cu independenta sau cu puterea de a decide totul insuti

    Am dat acest exemplu cu autonomia Moldovei si a Valahiei nu pentru a defini ce inseamna sau nu autonomie , ci pentru a prezenta o anume situatie care este sus si tare sustinuta de istorici in prezent dar care in momentul istoric respectiv nu prea exista. La fel ca asa zisa traditie de autonomie a zonei locuite de secui.

    @dar numite “regimentul x motesc” nu…),

    Pai nu , se numea regiment romanesc de graniceri , sau regiment sirbesc de graniceri .

    • „asa zisa traditie de autonomie a secuilor”: se vorbeste si despre autonomia sasilor in Ardeal, care au avut prerogative similare cu secuii (vezi si scaunele), cauta „saxon autonomy” sau „Autonomie der Sachsen”.
      Poate nuantele nu sint corecte, dar nu poti nega ca ambele au avut un statut special in Regatul Ungariei, in principatul Ardealului sau in Imperiul Habsburgic.

      • „Nu vad deci (inafara de cele doua pe care le-am mentionat la inceput) nici un argument de recunoastere a unui statut special al zonei de catre habsburgi , turci sau romani ( fiecare in perioadele cind au controlat zona) ”

        Atunci vei vedea aici:
        ” ’’Noi, Mihai voievodul Ţării Româneşti, sfetnicul Maiestăţii sale împărăteşti şi crăieşti, locţiitorul său în Ardeal şi căpitanul suprem al oştilor sale din hotarele ţinuturilor împrejmuitoare şi supuse Ardealului:
        Pentru pomenirea viitoare a lucrului, fericirea, rămânerea şi slobozirea comunităţii creştine de obşte, dar mai ales grijile şi silinţele noastre pentru ocrotirea acestei provincii, Ardealul, care este împrejmuit din toate părţile de atâtea nevoi, primejdii şi duşmani, ne silesc ca noi să dăm credincioşilor noştri secui (…), să le îngăduim şi să le păstrăm în toate articolele şi clauzele lor, drepturile şi slobozeniile date, dăruite şi păstrate de regii de odinioară ai Ungariei, anume regele Matei (8) de slăvită pomenire, părinţilor şi strămoşilor noştri, ba vrem să se păstreze în veci şi de către alţi de toţi, atât de cei de sub stăpânirea noastră, cât şi de cei de după noi.’’
        Documentul se încheie astfel: ’’Mai îngăduim să lăsăm milostiv secuilor socotiţi în acea slobozenie după obiceiul de odinioară, să poată lua sare slobod pentru traiul şi casele lor, dar nu pentru vânzare, şi din ocnele găsite în oricare din scaunele secuieşti şi din cele ce se vor găsi.
        Dată în oraşul Braşov, ziua a şaptea a lunii după post în anul 1600.’”
        http://www.athenian-legacy.com/2009/09/mihai-viteazul-in-istoria-secuilor/

  25. @covasnean

    Bine, și ce vrei sa zici cu atatea întrebări retorice? Să știi că pe pagina asta degeaba vii cu discuția cine a fost mai întâi în Ardeal pt că e cu totul irelevant cine a fost primul.

    Important e cine cultivă pământul, cine ridică civilizație și cultură în societate. Dacă iei acest fapt în considerare, gândește-te mai bine ce a fost dinaintea lui Sf. Ștefan și ce după?
    Adică au venit câteva triburi din Est, s-au stabilit în bazinul carpatic și au dovedit o flexibilitate uluitoare trecându-se la creștinism (treptat, firește), adaptându-se rapid la condițiile erei respective astfel încât au reușit să construiască un STAT (nu în sensul modern al cuvântului din sec. XVIII) dinaintea tuturor celorlalte triburi – degeaba să fi stat acelea, să zicem, cu multe secole înainte acolo. Maghiarii s-au dovedit mai ”tari”, fiind capabili să întemeieze o nouă construcție socială, totuși. Parcă creștinarea ungurilor a dat roade mai devreme – opinia mea.

    Și să nu cumva crezi că vlahii (pt că așa se auto-intitulau atunci) erau deja credincioși ortodocși încă din timpurile romano-dacice. Marea schismă a celor două biserici (catolică și ortodoxă) s-a întâmplat doar în 1051. Ciudat că vorbești de triburi în privința ungurilor, iar pe vlahi îi definești drept popor consolidat…Ce-i cu discriminarea asta? 😛 Glumesc, dar să fim serioși, până în secolul XVIII nu poți vorbi nici de națiune, nici de un popor unitar, doar de identități locale și regionale. Să nu crezi că vlahii sau strămoșii lor traci/daci/sciți nu s-au constituit tot în triburi migratoare, chiar dacă nu au migrat o distanță semnificativă precum ungurii. Altfel n-ar fi ajuns din sudul Dunării peste Carpați…

    Apropos, păstrarea graiului și a obiceiurilor, a identității timp de sute de ani. Maghiarii ce crezi că au făcut în mileniul trecut? Același lucru, cu diferența că doar din secolul trecut erau nevoiți să „lupte” față de români, dar cu toată Europa (în precădere cu rădăcini romanice/slavice/germanice) de la bun început.
    Știai că încă înțelegem binișor vechile scrieri precum Halotti beszéd sau Ómagyar Mária siralom (nu le pot traduce, din păcate – sunt scrieri religioase din jurul anului 1000)?

    Normal, că ambele limbi au trecut sub multe influențe străine (elemente germanice/slavice, etc.), dar cunoscând vechiul grai românesc, precum și vechiul grai maghiar, aș zice că maghiara a fost mai constantă. No hard feelings, covăsnene, dar dacă nu le cunoști pe ambele culturi și limbi, n-ai cum să le compari cât de cât obiectiv…Ăsta-i avantajul minorităților de pretutindeni față de națiunile majoritare.

    Părerea mea că oricum în statul modern, unde majoritatea are toate mijloacele necesare asimilării minorităților, este mult mai greu să menții cultura și identitatea proprie. Dacă luăm faptul ăsta în calcul, maghiarii sunt chiți cu românii pentru că am stat cam aceeași perioadă de timp sub „dominație național-șovinistă” – vreo 100 ani, fiecare. Poate, românii, vreo 50 ani mai mult, atât. Dacă românii (vlahii) înaintea secolului XVIII ar fi fost suprimați așa tare în Ardeal cum cred unii, n-ar fi continuat valurile migratorii din afara bazinului carpatic. Se pare că totuși era mai favorabil în Ardeal sub nobilii maghiari și sași decât sub boierimea română. Sau nu ți se pare așa, covăsnene?

  26. @” Să știi că pe pagina asta degeaba vii cu discuția cine a fost mai întâi în Ardeal pt că e cu totul irelevant cine a fost primul.Important e cine cultivă pământul, cine ridică civilizație și cultură în societate…”

    Continuă să conteze, în opinia unora cel puţin.

    Victor Orbán le explica ungurilor într-un discurs festiv ţinut în 2007 cu ocazia comemorării revoluţiei din 1956 :

    „right from the moment of its foundation, Hungary has always been a Western country which had never wished to belong to the East. The very reason our ancestors have come here was because we did not want to stay there”, he said, referring to the historical moment when in 896 AD the Hungarians chose to leave the East where they had previously been settled and arrived in the Carpathian basin.

    miniszterelnok.hu/in_english_article/commemoration_of_the_1956_revolution

    Adică, zice Orban, maghiarii (7 triburi maghiare şi 3 kazare) au venit în Europa pentru că nu au vrut să stea în Asia Centrala, au vrut să fie europeni, europeni în sens de cultură civilizaţie.
    A urmat creştinarea şi astfel a început un proces de ‘europenizare’ a culturii maghiare, o cultură asiatică (turanic-turcă în esentă).
    Un proces (un proiect) neîncheiat ce continua şi în ziua de azi. Smaranda Enache (o activistă pentru drepturile minoritare binecunoscută) observa (15.3.2010) foarte pertinent că :

    „… intre romani si maghiari va dainui un conflict de viziune. Acest conflict este agravat de aspiratiile divergente ale celor doua comunitati, iar aici nu vorbesc despre divergenta loialitatilor, grava si ea, ci despre divergenta stilului de viata si optiunilor civice si existentiale. In traditia maghiara, de la Sfintul Stefan incoace, aspiratia spre Occident, imitarea Occidentului, a ramas o orientare dominanta, destul de puternica pentru a marginaliza linia turanica. ”

    http://think.hotnews.ro/exista-un-conflict-real-intre-romani-si-maghiari-in-romania.html

    • Ovidiu, o conta in opinia unora, dar nu pe pagina asta. Nu pentru majoritatea cititorilor de pe aceasta pagina.
      Apoi, din citatul din Orban pe care l-ai dat nu rezulta ca ei au fost primii undeva ci doar ca nu au dorit sa mai apartina Estului (in interpretarea domniei sale, fireste). Si ma limitez la citatul tau, fara sa deschid linkul, pentru ca momentan nu am timp. Daca ai un citat mai relevant, shoot!

  27. cert este ca maghiarii au venit din fundul Asiei si au gasit aici ( in ARDEAL, IN EUROPA ) pe GLAD , GELU si MENUMORUT (asta reiesind din GESTA HUNGARORUM) deci formatiuni politico-statale (asta pentru a termina cu faza „cine a fost primul in ardeal „), deci ARDEALUL ESTE PAMANT ROMANESC
    si daca mai insinuati mult faza cu” cine a fost mai tare” nu uitati ca armata romana a arborat drapelul romanesc in Buda-Pesta pe cand ungurii niciodata nu vor juca

    • Ardealul este pamant romanesc in proportia in care e locuit de romani. Si pamant unguresc in proportia in care este locuit de maghiari. Asta neinsemnand ca in proportia aia apartine Ungariei. Ci ca (cel putin) in proportia aia, apartine cetatenilor romani de etnie maghiara.
      Insa daca maghiarii ar deveni prin absurd (tinand cont de natalitatea lor la fel de scazuta cu a romanilor) majoritari in Ardeal, s-ar pune cel putin problema reala a autonomiei provinciei. Subliniez, problema reala, si nu problema fictiva pe care o inainteaza unii separatisti de internet-cafe pe diverse forumuri. Si atunci putin ar mai conta cine a fost primul in Ardeal.

      Iti propun, asadar, sa o lasam mai moale cu intaietatile, pentru ca nu au nici o relevanta. Cel mai bun exemplu este Kosovo, unde a contat majoritatea etnica + cu cine au jucat albanezii si cu cine nu au jucat sarbii -SUA, cea mai mare putere a lumii. Nu a contat ca sarbii au fost primii (sau, dupa teoriile albaneze, albanezii kosovari, prin stramosii lor iliri).

      Fireste, Kosovo e un exemplu extrem, dar ti-l dau tocmai ca sa arat cat de lipsit de temei este argumentul intaietatii istorice la o adica. In Romania nu se pune problema „kosovizarii” teritoriului, oricate paralele ar face atat unii politicieni romani cat si unii politicieni maghiari (Tokes Laszlo). Si nu se pune problema pentru ca drepturile minoritatilor sunt altele decat in fosta Iugoslavie. Dar si pentru ca Romania e un aliat fidel SUA.

    • Covasnene: pina cind nu renuntam la exclusivism nu o sa ne impacam, adica daca spui ca e pamint romanesc (si mai adaugi „fundul Asiei” – care fund sint Urali?), declari o suprematie pe care niciodata nu o voi accepta. La fel cu extremistii nostrii care spun ca e pamint unguresc, (nici superioritatea maghiara nu o accept).
      Ardealul e in Romania, si el e a NOSTRU.

      Si ma doare in cot de argumentatia cu primii in Ardeal, fie ea a voastra, fie a noastra. Cine argumenteaza pe baza acesteia duce lipsa de argumente reale, ca istoria nu justifica prezentul…

      Si cu steagul roman pe Budapesta nu te fali, ca cea ce a precedat (masacrul de la Tarcaia cu 91 de sateni ucisi de ex) sau cea ce a urmat (jaful sistematic, tratamentul prizonierilor de razboi) a fost jale.

      • OLorand….Ardealul e in Romania, si el e a NOSTRU.

        toata România e în egală masură „a noastră”, a cetăţenilor ei. Alfel va trebui să le interzicem maghiarilor să mai iasă (fără paşaport) din Ardeal ca să meargă la mare la Constanţa (şi să o exilăm pe Judit din Bucureşti la Sf.Gheorghe, să o obligăm să-şi facă o crescătorie de melci acolo)

        cu excepţia instituţiilor autonome cultural, de exemplu Garda Financiară

        http://www.evz.ro/detalii/stiri/udmr-a-trimis-garda-financiara-peste-laszlo-tokes-929372.html

      • Ovidiu: de acord, toata Romania e a noastra.
        Da vezi, ca si tu numai maghiarilor i-ai cere pasaport sau i-ai trimite inapoi.:-) Da poate asta nici n-ar fi vazuta ca o pedeapsa 🙂

      • OLoarnd… tu numai maghiarilor i-ai cere pasaport sau i-ai trimite inapoi

        maghiarii insistă pe sepratismul/autonomismul etnic, instituţional şi geografic. Nu asta e problema, dar trebuie să înţăleagă că nu le vor putea avea „pe amândouă”- şi cetăţean cu drepturi egale şi minoritar cu drepturi speciale, după cum le convine. E o iluzie, dacă vor exclude vor începe şi ei să fie exculşi.
        Majoritatea română se va organiza şi ea similar, adică pe principii tribal-etnice, cu consecinţele de rigoare.

  28. Olahus…”Cel mai bun exemplu este Kosovo..”

    sau Israelul, evreii au, la fel ca şi românii, teorii cu „2000 de ani în urmă” etc…nu asta contează însă ci faptul ca sunt majoritari şi au construit un stat naţional-evreiesc..dar au şi ei probleme cu minoritatea „maghiară” 🙂

      • Judit….ovidiuuuuu, ăia nu-s unguri.

        ce contează, nici românii nu sunt evrei…o carte interesantă despre mituri naţionaliste

        http://en.wikipedia.org/wiki/The_Invention_of_the_Jewish_People

        Sand’s explanation of the birth of the „myth” of a Jewish people as a group with a common, ethnic origin has been summarized as follows: „[a]t a certain stage in the 19th century intellectuals of Jewish origin in Germany, influenced by the folk character of German nationalism, took upon themselves the task of inventing a people „retrospectively,” out of a thirst to create a modern Jewish people. From historian Heinrich Graetz on, Jewish historians began to draw the history of Judaism as the history of a nation that had been a kingdom, became a wandering people and ultimately turned around and went back to its birthplace.”
        In this, Sand writes, they were similar to other nationalist movements in Europe at the time that sought the reassurance of a Golden Age in their past to prove they have existed as a separate people since the beginnings of history. Jewish people found theirs in what he calls „the mythical Kingdom of David”. Before this invention, he says, Jews thought of themselves as Jews because they shared a common religion, not a common ethnic background.

  29. @Atunci vei vedea aici

    Privilegiile acordate de catre Mihai Voda nu au durat decat cateva luni fiind anulate de catre principii care i-au succedat acestuia. Ca regula , in perioada principatului si a suzeranitatii turcesti cat si mai ales ulterior in perioada stapinirii habsburgice , secuii nu au mai beneficiat de privilegiile pe care le-au avut in perioada voivodatului ( adica pina in 1526).De fapt daca ma gindesc bine nu au avut privilegii foarte extinse decat in perioada Chartei Unio Trium Nationum ( 1437-1526) adica practic nici macar 100 de ani. Ori ei de atunci tot invoca aceste privilegii medievale ( exemplu in secolul 18 ca sa refuze recrutarile in armata habsburgica) ceea ce este absolut absurd. Chiar aspectul pe care l-ai invocat , faptul ca l-au sprijinit pe Mihai Voda impotriva Bathorestilor care erau principii legitimi ai Ardealului in acel moment in schimbul reacordarii acelor libertati , arata tocmai acest lucru ca privilegiile nu le mai erau recunoscute iar ei sprijineau chiar si forte dinafara pentru a-si recastiga acele drepturi.

    • Tot vorbesti despre privilegii reduse in mod continuu: de principi, de habsburgi, de ausgleich. Ai dreptate, statutul special a fost diminuat in continuu de statul ce se centraliza.

      Insa au ramas ramasite importante si in era moderna: scaunele au ramas pina dupa ausgleich/kiegyezés, adica au avut pina atunci o organizare teritoriala DIFERITA de cealalta parte a tarii (la fel insa cu sasii care iarasi se spune ca au avut autonomie pe teritorille regesti Konigsboden). Si scaunele au ramas in denumirile maghiare ale micro-regiunilor: ei traiesc / noi ne ducem in regiunea Csík, in Gyergyó, in Háromszék, nu in Harghita sau Covasna care sint creatii artificiale din 1968 fara radacini. Vezi si harta interbelica: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/de/Romania_1930.png cu 3 judete numite dupa scaune!

      Oamenii de acolo au si o mindrie ultra dezvoltata, au o constiinta aparte de secui, totodata se considera mai maghiari decit noi (=ne secuii). Nu poti nega asta, sau nu o fa intr-un birt de acolo 🙂

      Tot ce vreau sa spun: nu poti sa negi ca au avut un statut special de lungul istoriei (special = diferit de alte regiuni), cert diferenta s-a diminuat de-a lungul timpului. Si iarasi, e irelevanta discutia pe aceasta tema: cerinta de autonomie se poate justifica mai usor cu dorinta majoritatii covirsitoare (sint sigur de asta) a locuitorilor zonei, nu prin istorie.

  30. @pe GLAD , GELU si MENUMORUT (asta reiesind din GESTA HUNGARORUM) deci formatiuni politico-statale

    NU mai invoca cu atita mindrie Gesta Hungarorum , lucrurile sint mult mai complicate in documentul respectiv sint scrise mai multe lucruri infara binenteles de existenta unui ” oarecare Gelu , valah” mai exact – quidam Blachis Gelou – cum apare in text , inainte de venirea ungurilor. Exemplu despre populatia asupra careia domnea Menumorut se spune ca ar fi ” gentes dicuntur Chozar” adica oameni ce-si spun Chazari .Interesant nu? In general atit istoriografia maghiara cat si cea romana prefera sa nu prea bage la inaintare Gesta pentru acolo sint cuprinse si lucruri care nu convin nici unei din parti.

  31. @reccsmanȘi să nu cumva crezi că vlahii (pt că așa se auto-intitulau atunci)

    Niciodata romanii indiferent unde au locuit , nu s-au intitulat vlahi , valahi etc. Ci cu nume derivind din „roman” , rumani, armani , ramani , rumeri etc.

    • atunci hai zi-mi și mie să fiu mai cult dc au fost chemați așa de către toate popoarele din preajmă dacă nu se intitulau la fel…pentru că oricum ai vedea lucrurile, denumirea de vlah/valah/olah nu este deloc peiorativa. apropos, armani erau armenienii, nu? în asta nu-s sigur.

      apoi, până ce nu s-a răspândit teoria daco-romană și nu a avut loc formarea națiunilor moderne (pe linia etnică în est, iar pe linia civică în vest), tot n-aveau cum să se identifice oamenii de atunci cu rădăcinile romanice, de unde s-ar deriva denumirea de „român”. cel puțin eu așa văd lucrurile..când zic vlah, e total lipsit de intenția jignirii sau a deprecierii, crede-mă!

      • Nu stiu de ce toate popoarele din jur le spuneau asa. Termenul valah apare in cronicile germane (Wallach) si sub forma Voloch in documentele ruso+ucrainene sau Ulach la turco+tatari.Termenul desemna populatia romanica din estul Europei deci nu numai cea de pe teritoriul Romaniei. Intre ei insa romanii nu işi spuneau asa ci Rumâni in Valahia si Transilvania , in Moldova termenul era folosit in paralel cu cel de moldovean , iar la sud de Dunare isi spuneau Armâni sau Râmâni.

        „apoi, până ce nu s-a răspândit teoria daco-romană

        Teoria daco+romana a inceput sa fie fundamentată stiintific de catre intelectuali tocmai pentru ca populatia se identifica asa.Teoria doar a ajutat la formarea unei constiinte nationale insa chiar inainte de existenta constiintei nationale exista o constiinta de apartenenta la un grup etnic lucru observat de catre numerosi calatori straini in tarile romane in perioada medievala care au constatat ca Vlahii se numeau intre ei Rumâni , Romei , Romuini, Romanesci etc .

      • @reccsman…atunci hai zi-mi și mie să fiu mai cult dc au fost chemați așa de către toate popoarele din preajmă dacă nu se intitulau la fel

        La fel ca ungurii (hungarians, ungarn), ungurii nu-şi zic „unguri” ci maghiar/magyar

        până ce nu s-a răspândit teoria daco-romană..n-aveau cum să se identifice oamenii de atunci cu rădăcinile romanice, de unde s-ar deriva denumirea de „român”.

        după Wikipedia :

        Tranquillo Andronico notează în 1534, că valahii „se numesc romani”.[9] Francesco della Valle scrie în 1532 că valahii „se denumesc romani în limba lor”. Mai departe, el citează chiar și o scurtă expresie românească: „Sti rominest?”.[10] După o călătorie prin Țara Românească, Moldova și Transilvania, Ferrante Capecci relatează prin 1575 că locuitorii acestor provincii se numesc pe ei înșiși „români” (romanesci).[11] Pierre Lescalopier scrie în 1574 că cei care locuiesc în Moldova, Țara Românească și cea mai mare parte a Transilvaniei, „se consideră adevărați urmași ai romanilor și-și numesc limba «românește», adică romana”.[12]
        Mărturii suplimentare despre endonimul de „rumân/român” furnizează și autori care au venit în mod prelungit în contact direct cu românii. Astfel, umanistul sas Johann Lebel relatează în 1542 că „românii […] se numesc pe ei înșiși «Romuini»”.[13] Istoricul polonez Orichovius (Stanisław Orzechowski) scrie în 1554 că românii „se numesc pe limba lor romini după romani, iar pe limba noastră (poloneză) sunt numiți valahi, după italieni”,[14] în timp ce primatul și diplomatul ungar Anton Verancsics scrie în 1570 că „românii se numesc romani”,[15] iar eruditul maghiar transilvan Martinus Szent-Ivany citează în 1699 expresii românești ca: „Sie noi sentem Rumeni” și „Noi sentem di sange Rumena”.[16]

  32. @solovastru @Ovidiu ms pentru completările date, m-ați lămurit cât de cât și văd că aveți și referințe, măcar voi nu vorbiți din burtă ca mine :)) Totuși, din câte știu eu, în estul Europei, națiunile s-au creat mai degrabă de sus în jos (manevrat și planificat central de către stat și biserică) decât de jos în sus (cazul în care oamenii de rând ar fi împins intelectualii să dea formă identității colective).

    Iarăși, din contra, noi, maghiarii nu ne îndepărtăm de denumirea de „unguri/hungarians”, adică nu îndemnăm celelalte națiuni să nu ne mai cheme așa. Ba chiar folosim această denumire: RIA RIA HUNGÁRIA (suporterii naționalei urlă acest rând) ori formăm alte cuvinte precum ”hungarikum” (ceva specific unguresc), ”hungaroring” (formula 1), etc.

    • reccsman: mi nu-mi place cind mi se spune ungur… Poate din cauza „versurilor magulitoare” auzite prin Cluj in copilarie. Adica, eu as vrea sa conving romanii sa nu ma cheama ungur 🙂

      • Știu ce zici, cunosc senzația de a fi numit ungur în Cluj, în sens peiorativ. La rândul meu, le-am și explicat colegilor/prietenilor români chestia asta: ungurii sunt ăia din Ungaria, noi suntem maghiari în România. Dar cu Hungarian bănuiesc că n-ai nicio problemă – așa te prezinți în fața străinilor, nu?

  33. lorand@ Nu poti nega asta, sau nu o fa intr-un birt de acolo

    Pot sa o neg insa intr-adevar nu o voi face intr-un birt de acolo. Multumesc pentru sfat si iti adresez de asemenea sfatul de a nu-ti expune ideile ( ca de exemplu una care dadea si titlul unui subiect aici pe site – „Da in Romania vorbesc limba maghiara” sau cam asa ceva ca nu imi amintesc bine) daca intimplator te vei afla intr-un birt din zona Moldovei .Pentru ca pentru moldoveni in general lucrurile sint la fel de clare ca si pentru cei din Harghita sau Covasna . Orice moldovean neaos iti va raspunde ca : Şini vini-n ospeţâie la noi in tarâ , vorbeşti pi limba noastrâ . Ca pentru ei asta e situatia , ungurii sint veniti pe aici prin Romania.

    • Pai, am dat citeva lectii de maghiara la niste copii moti intr-un sat din apuseni care are un monument cu motii ucisi in 1918…

  34. lorand@ Tot ce vreau sa spun: nu poti sa negi ca au avut un statut special de lungul istoriei (special = diferit de alte regiuni), cert diferenta s-a diminuat de-a lungul timpului. Si iarasi, e irelevanta discutia pe aceasta tema: cerinta de autonomie se poate justifica mai usor cu dorinta majoritatii covirsitoare (sint sigur de asta) a locuitorilor zonei, nu prin istorie.

    Tot ce sustin eu este ca : au avut statut special doar in perioada voievodatului adica cam pina la 1526 , dupa aceea turcii si principii si mai apoi habsburgii austrieci au anulat acest statut special , in perioada dualismului nu mai conta pentru ca erau intr-un stat national maghiar ceea ce le conveneau deci nu au mai revendicat nimic( cum de altfel ar face si in prezent , daca maine s-ar modifica frontierele si ar face parte din ungaria ar uita urgent de autonomie) iar dupa 1918 in perioada Regatului Romaniei binenteles ca n-au avut nici un statut special.
    Iar modificarea statutului unei regiuni prin vointa locuitorilor nu e asa de simpla.Asa orice comuna sau regiune s-ar trezi ca vrea sa fie autonoma sau chiar independenta. Insa cind aduci pe linga sufragiile populatiei ca argument si traditia istorica poti legitima asa ceva .Iar eu tocmai asta sustin , ca nu exista aceasta traditie istorica asa de mult trimbitata . E ridicol sa invoci in ziua de azi niste privilegii care existau pe la mijlocul evului mediu. Pe principiul asta ar fi n regiuni in Romania care ar trebui sa fie subit autonome , Oltenia de exemplu pina la urma vreo suta si ceva de ani cel putin ( in perioada boierilor Craiovesti si a lui Mihai ) a avut un statut special era condusa de un ban cu resedinta la Craiova .

    • Si eu spun ca statutul special (vezi de ex SCAUNELE ca organizatie teritoriala, de acord, nu toate privilegiile medievale) au existat pina la la 1876, si unele elemente si dupa. Si am dat si exemple cum ca judetele actuale sint artificiale, nimic de a face cu sentimentele lor (sint din ciuc, din trei scaune, etc)…

      Si iti dau un exemplu de autodeterminare: in Ungaria se tin destul de frecvent votari locale pt ca unele sate sa se desprinda de comuna, sau unele sate sa apartina altui judet. Si de multe ori guvernul a acceptat decizia locala…
      Si cam la fel dorinta localnicilor s-a materializat in autonomiile europene. De acord, nu istoria a decis nici aici.

  35. 1 decembrie sau in alte zile din an eu nu ezit a zice ca suntem romani , ca ardealul , a fost este si va fi pamant romanesc , ca trebuie sa traim in pace cu minoritatile , sa ne respectam valorile reciproc si acolo unde se aduce atingere legilor , sigurantei nationale , si integritatii statului sa ripostam prin aplicarea legilor , a constitutiei in deplina concordanta cu normele europene .

  36. Nici noi, secuii nu ezitam sa spunem ca Tinutul Secuiesc a fost, este si speram ca va mai fi pamant secuiesc – in orice zi a anului ar fi si nu pentru a combate lozincile majoritatii cu care, de altfel, dorim sa traim pasnic, ci mai degraba pentru a tine sufletul in noi si generatiile urmatoare. Dorim intr-o zi ca majoritatea sa ne cunoasca limba si valorile, istoria comuna si nu paralela, sa ne respecte drepturile minoritare si sa ne acorde pe cele de care mai avem nevoie – cat consideram noi si nu cat vrea majoritatea ca ne-ar ajunge. Asa imi visez Ardealul sa fie intr-o buna zi.

  37. si ma rog ce drepturi vi se pare a fi incalcate in Romania ? aveti voie sa va pastrati obiceiurile , limba , aveti invatamant la toate nivelurile in limba materna o folositi chiar si in administratie , culturile religioase va sunt recunoscute cu toate drepturile ce le revin ( inclusiv restituirea averilor confiscate de comunisti ) , nu va impiedica nimeni sa va dezvoltati din punct de vedere cultural ( aveti teatre muzee) , imi doresc sa recunoasteti totusi ca secuii nu-s tot una cu maghiarii si daca faci referire la istorie la care te referi? ( ca pe mine ma duce gandul la anii 1940- 1944 )

    • Am scris o jumatate din lucrarea mea de licenta pe aceasta tema, mai bine nu dau copy+paste aici ca se umpla de tot pagina. Iar coordonatorul meu stiintific a fost un jurist roman getbeget si n-a comentat nimic din ce am scris, dar te pot asigura ca a citit-o de la coperta la coperta. In concluzia lucrarii am constatat ca, desi avem drepturile cele mai importante trecute in lege, asta nu inseamna ca sunt integral aplicate si respectate de catre autoritati (mai ales cele locale), si mai exista loc pentru progres in viitor pentru a ne ralia nivelului impus de conventiile internationale/europene, respectiv la standardele altor minoritati din Europa (catalanii, alandezii, tirolenii de sud, etc.).

      Apoi, in numele meu recunosc ca a fi secui nu se suprapune cu identitatea maghiara in Ardeal, nici in Ungaria. Ba, chiar inseamna ceva mai amplu pt mine pentru ca apartin unei comunitati mari (secuiesti) care isi poate pastra cultura, religia si limba mai usor decat diaspora maghiara care le pierde incet-incet si ramane max. cu limba materna in familie. Da, suntem putin diferiti decat maghiarii din Partium (Bihor, Salaj, Satu Mare) sau decat ungurii (ca noi asa-i numim pe maghiarii din Ungaria, nu si pe noi insine), dar ne leaga limba si literatura, istoria, religia crestina si chiar motivele folclorice de baza. Iar astea toate ajung ca sa formam o natiune veritabila.

      Cand ma refer la istorie, ma gandesc la diferitele interpretari ale istoriei comune, cu exagerari atat din partea istoricienilor maghiari cat si a celor romani, cand vine vorba despre o batalie (Posada, Baia) sau originea lui Iancu de Hunedoara, inclusiv a lui Matia Corvin, a cruzimilor lui Horthy sa ale lui Avram Iancu. Ma mai gandesc la disputa total lipsita de sens „cine a fost primul in Ardeal” si la perioadele de conflict intre cele doua natiuni (1848, cele doua razboaie mondiale, comunismul) care sunt comemorate pana in zilele noastre intr-un spirit dusmanesc fara a fi ajuns la o impacare intre noile generatii.

  38. sau la evenimentele din 1990 martie , Mihaila Cofariu iti zice ceva ? oare asta este cultura secuiasca eu zic ca nu ca acolo a fost mana agenturilor straine ….

    • Amandoua tabere au fost victime atunci, nu poti martiriza doar maghiarii sau doar romanii. Toti muresenii au avut de pierdut in perioada aia. Stiu de Mihaila Cofariu, cum stiu si de Suto Andras care a pierdut un ochi atunci. Si daca n-ar fi venit tiganii sa tina partea maghiarilor, Dumnezeu stie la ce s-ar fi ajuns intr-o situatie de inegalitate numerica.

    • De mult n-am mai auzit un reprezentant din acea zona vorbind intr-un ton atat de calm si diplomatic despre problemele minoritatii (numerice) romane. In principiu, sunt de acord cu el, adica comunitatea romana de acolo trebuie ajutata sa-si pastreze identitatea, dar cel mai important mi se pare atitudinea dansului de a recunoaste acest statut minoritar al romanilor din Secuime fara a invoca caracterul de stat unitar national sau nici macar un soi de superioritate a cetatenilor romani fata de secui in tara. Respect

  39. Cand ma refer la istorie, ma gandesc la diferitele interpretari ale istoriei comune, cu exagerari atat din partea istoricienilor maghiari cat si a celor romani, cand vine vorba despre o batalie (Posada, Baia) sau originea lui Iancu de Hunedoara, inclusiv a lui Matia Corvin, a cruzimilor lui Horthy sa ale lui Avram Iancu

    Toata fraza asta aberanta reliefeaza un anumit tip de mentalitate.Cum sa-l compari pe Avram Iancu cu Horthy?Arata un dispret total fata e istoria romaneasca.Ca si cum pe kossuth l-am compara cu hitler sau cu ceausescu.Pe horthy poti sa=l pui alaturi de Antonescu sint de aceeasi teapa dar sa-l compari pe Iancu(cu toate greselile lui ) cu el??Cat despre Matia in ce fel exagereaza istoriografia romaneasca? Teoria originii lui romanesti n-a fost enuntata de istoricii romani ci chiar de Antonio Bonffini biograful personal al lui Matia(in principiu asta trebuie sa fi fost un tip destul de informat) . si atunci unde sint exagerarile? Iar despre Baia nu scriu doar sursele romanesti ci si altele straine. Ce ai cu istoria Moldovei? Vezi ca sint foarte susceptibil pe partea asta.

    • Nu cred ca merit vreun atac la persoana mea, atata timp cat m-am referit la interpretarea istoricienilor si nu am dezvaluit parerea mea privind aceste lucruri tocmai pt ca nu este domeniul meu de expertiza. Eu nu vreau sa decid in acest forum cine are dreptate in ce priveste istoria.
      Ziceam doar ca aceste diferente trebuie rezolvate impreuna, prin compromis. I-am amintit pe Horthy cu Avram fara intentia de a-i compara, ci doar pentru ca fiecare parte face referire la cealalta persoana cand vine vorba de prima si vice-versa, aparandu-i prin acest tipic mod de contraatac. Atat, si nu mai mult am vrut sa exprim.

      Problema nu este adevarul istoric in sine, ci modul exagerat in care acesta e prezentat de catre unii politicieni/istoricieni. De ex., eu stiu si accept ca Matia a avut radacini romanesti prin taica-su, dar asta nu-l face regele roman al Ungariei si nici pe Iancu de Hunedoara guvernatorul roman al Ungariei.
      Cum nici nu contest ca la Baia n-ar fi castigat Stefan cel Mare asupra lui Matia, dar acest adevar nu ar trebui prezentat intr-un mod jignitor contra unei comunitati (vezi citatul lui Iorga in fata statuii lui Matia din Cluj).

  40. LA MULTI ANI MAGHIARILOR DE PRETUTINDENI , SA DEA D-ZEU SANATATE SI TOATE CELE BUNE !

  41. Pingback: [15 martie]La multi ani, magyarság! Isten éltessen sokáig, maghiarime! « MaghiaRomania

  42. Pingback: Ma numesc Smaranda Enache [Joia MaghiaRomania] « MaghiaRomania

Comentariile nu sunt permise.