Ne raspunde noul membrul Limba Cailor, Kesztio, citandu-l pe un lingvist, Szilágyi N. Sándor. Pe scurt, sunt unguri (si cred ca destui) care cred ca „bozgor” inseamna fara patrie si ar veni din expresiile slave (ruski?) ‘biez gora’ (fară munti) sau ‘biez gorod’ (fara orase), care la randul lor s-ar intelege ca si ‘fara patrie’.”Insa Szilágyi neaga acest lucru si arata ca la origine e o injuratura ungureasca, bazd meg, de care ar abuza maghiarii. Mai pe larg, aici.
Indiferent ce origine ar avea, „bozgor” este un termen pe cat de simplu in semnificatie, pe atat de plin de ura. Ca atare, nu vom permite folosirea lui in comentarii, decat daca se afla intre ghilimele si se refera in mod critic sau ironic la mentalitatea sovina. Asta ca sa nu se intrebe nimeni de ce i-a disparut cuvantul, sau chiar comentariul.
PS: Cine vrea sa stie mai multa maghiara decat „bazd meg”, sa viziteze Nebulo.ro 😉
MaghiaRomânia blog 
articolul e la :
Dă clic pentru a accesa alcim_pdf457.pdf
Eu am fost mic, când am fost făcut „bozgor” pentru prima dată de „copiii” din jurul blocului, şi când i-am întrebat pe părinţii mei ce înseamnă, mi s-a dat explicaţia de „fără patrie”. Şi mi se pare o explicaţie bună, adecvată: românii ne urăsc pentru că suntem unguri, ungurii din Ungaria ne urăsc pentru că suntem români. Nicio ţară nu ne vrea. Deci… nu prea avem patrie.
Explicaţia lui Szilágyi N. Sándor mi se pare tras de păr şi e doar o încercare de înfrumuseţare al înţelesului acestei jigniri. Să fim serioşi şi să nu ne-mbătăm cu apă rece. Cuvântul-pe-care-nu-l-rostim nu s-a format din „bozmeg” şi „ungur„. Am avut vecini care auzindu-mă că vorbesc în maghiară strigau după mine „menie hozo piciaiabo”, adică „du-te acasă în piz*a mă-tii” şi nu se obosoeau să facă nu-ş-ce anagrame sau jocuri de cuvinte la care să stau eu să mă gândesc oare ce dracu’ a vrut să zică, ci scurt pe doi m-a expediau de aici…
Şi dacă tot suntem la capitolul jigniri, cuvântul „ungur” mie cel puţin mi se pare la fel de jignitor. Nu domn’e, eu nu m-am născut în Ungaria, pe mine să nu mă pui pe aceeaşi listă de execuţie cu cei de peste hotar. Eu m-am născut aici în Transilvania, aici mă simt acasă şi eu sunt MAGHIAR! Mă jigneşti dacă îmi zici „ungure”!
Cameleon: „mi se pare o explicaţie bună, adecvată: românii ne urăsc pentru că suntem unguri, ungurii din Ungaria ne urăsc pentru că suntem români. Nicio ţară nu ne vrea. Deci… nu prea avem patrie.”
eu nu cred că filingul meu de patrie, patriotism depinde de ce cred alţi oameni. oricum, in UE nu prea se mai pune problema (cel puţin pentru mine nu). dacă mă-ntreabă cineva din Budapest, răspund că ardeleancă, clujeancă. dacă mă întreabă cu intenţie naţionalistă, răspund că sunt român (cel puţin bunica a fost). dacă mă-ntreabă un român, spun că sunt maghiară.
despre cuvântul „ungur”: mie mi se pare la fel, adică nu prea-mi place să-l folosesc. cei care ştiu ambele limbi: e asemenea ca şi cum aş folosi olah (vlah) in loc de român.
Asta eu nu pot sa inteleg. Eu traiesc in Transilvania intr-o zona plina de maghiari si niciodata nu m-am intalnit cu problema aceasta a urii intre natii.
Din cauza limbii avocalice ,ungurii au fost numiti bez govori ceea ce in ruseste inseamna fara vorba,fara cuvinte,greu de inteles .
Buna! Uite, ma bucur sincer ca am dat peste site-ul asta. De ce? Pentru ca eu sunt romanca, ca si voi, din cate vad/citesc. Sincer eu, ca si familia mea, de altfel, n-am avut niciodata nimic contra ungurilor si cu atat mai putin contra romanilor din Transilvania. Este insa un lucru care m-a deranjat atunci cand am fost, de exemplu, in Cluj. Impreuna cu prietenul meu ne-am oprit la o cafenea si cand am rugat-o pe domnisoara sa-mi aduca o cafea mi-a raspuns in ungureste (insotita de o atitudine zeflemista nejustificata, zic eu) ca nu vorbeste romaneste (nemtudem sau ceva de genul, iertati-mi ignoranta). Stiti ce am simtit in acele momente? Dezamagire, furie, repulsie. Spuneti-mi voi, oameni buni, este just sa fii in propria tara si sa ti se ceara sa vorbesti o alta limba? Sa mai si suporti ifosele unei domnisoare care se considera superioara doar prin prisma originilor (zic de origini pt ca, din moment ce nu vorbea romaneste, presupun ca se considera unguroaica).
In fine, imi pare sincer rau ca nu suntem mai uniti, mai intelegatori si mai toleranti unii cu altii. Cameleon, este cu adevarat trist si ceea ce ti s-a intamplat/zis de cand erai mic…pacat…poate o sa invatam intr-o zi sa fim mai…oameni. Va salut si toata stima pentru oamenii cu caracter, fie ei unguri, romani, tigani etc.
Draga Ionela
Cluj are 19% populatie maghiara, asa ca, cel putin teoretic, este putin probabil sa patesti ce ai patit tu. Motiv pentru care am avut o clipa de indoiala cu privire la veridicitatea relatarii tale. Dar am inceput sa banuiesc ca e adevarat de cand simtind durerea din randurile tale si bunul tau simt. Apoi m-ai convins pe mess 🙂
Cum iti ziceam (repet pentru restul) : Eu am fost in Odorheiu secuiesc, oras majoritar maghiar, nu cum este Clujul. Cazul meu e special : sunt roman si invat maghiara, asa ca folosesc orice cuvintel mai stiu. Dar de cate ori nu mai stiam ungureste (si mi se intampla des), lumea imi raspundea in romaneste fara probleme. Mai mult, o doamna de la Kaufland si-a cerut, rosie la fata, scuze fiindca a crezut ca sunt maghiar (o salutasem in ungureste). Vezi mai multe aici https://maghiaromania.wordpress.com/2011/02/28/din-odorheiu-secuiesc-pe-scurt/ sper sa revin si cu ceva poze din oras si detalii de la ce s-a mai intamplat pe seara si a doua zi.
un mod non-violent de a raspunde la „nem tudom”: http://moshemordechai.wordpress.com/2011/01/25/despre-lucrurile-simple/ 😛
Ca maghiar din Cluj, mi se pare improbabila situatia: nu am intilnit pe nimeni in Cluj care sa nu fi stiut romaneste. Nu exista cai de a trai in Cluj cu 19% maghiarime fara a vorbi romaneste, si nici o cafenea nu poate supravietui doar din clienti maghiari. Zic doar „improbabila”, ca timpenia omeneasca citeodata n-are limite si ar putea produce astfel de situatii.
Insa INCOMPARABIL mult mai frecventa a fost situatia de a te face bozgor, de a fi chestionat de ce vorbesti ungureste pe strada/in transportul comun/ si in cartiere bataile dintre copii originind din aceste „discutii”. Si asta tot in propria tara…
Susbcriu insa la ultimul paragraf.
Haha, multam, Olahus! Si pentru raspuns si pentru link-uri..Mi-a placut tare mult cel cu „coci cole” :)), m-a…”uns la sufletel”.
OLorand, nu cunosc bine situatia romanilor maghiari, daca pot sa va chem asa, decat prin prisma respectivei experiente, n-am locuit deloc in Cluj, din pacate. Prin asta vreau sa spun ca am avut un contact cat se poate de superficial.
Insa, sincera sa fiu, daca e sa ma gandesc la atitudinea-i impertinenta (ma refer la d-soara de care vorbeam in postarea precedenta), n-as zice ca nu stia romaneste, ci mai degraba ca NU VOIA sa vorbeasca romaneste. De ce zic asta? Pentru ca eu, daca as fi fost in locul ei si daca intr-adevar n-as fi stiut romaneste, da, cel mai probabil mi-as fi raspuns tot in ungureste ca nu inteleg/vorbesc romaneste, dar cu alt ton (in niciun caz zemflemist). La urma-urmei, nu aveam nimic de „impartit”.
In fine, asa cum ai zis si tu, dar cu alte cuvinte, orice padure isi are uscaturile ei, nu are sens sa facem polemica pe seama lor.
Ma bucur de acest eveniment petrecut cu Dvs.
Va intreb: nu ar fi normal sa vorbim cu totii si limba acelora, care tratiesc in aceasta tara si nu sint romani?
Este o anormitate sa intelegi si sa vorbesti o limba „straina”, scris intre ghilimele, pentru ca nu este straina pentru toata lumea?
La fel era normal, ca proprietarul barului/cafenelei sa angajeze ospatari care cunosc mai multe limbi. Pentru ca in comert clientul este regele!
In orice caz, ar trebui sa se inteleaga ca aici traiesc si oameni, a caror limba nu este cea a majorotatii, si vor s-o foloseasca, altfel se inchid intre patru pereti…
Cum V-ati simti daca cineva ar interzice sa folositi limba Dvs. materna?
Pina cind exista notiunea de „majoritar” si „minoritar” nu putem vorbi de democratie…
Bine ati venit!
„Cum V-ati simti daca cineva ar interzice sa folositi limba Dvs. materna?” la ce va referiti?
„Pina cind exista notiunea de “majoritar” si “minoritar” nu putem vorbi de democratie…” Pai in orice democratie exista majoritati si minoritati. De pilda o majoritate relativa de votanti l-a ales pe
IliescuBasescu. Sau pe Geoana, naiba stie :P.NU SUNT RASISTA ,NU AM NIMIC CONTRA UNGURILOR,SI EI SUNT PERSOANE NUMAI CA EI CRED CA POT FACE CE VOR IN ROMANIA,
(Nota admin: Da, pot face orice vor in Romania! Cu respectarea legii, ca oricare alti cetateni romani)
OBLIGATORIU TREBUIE SA INVETE LIMBA ROMANA SI SA VORBEASCA LIMBA NOASTRA ROMANEASCA,
(Nota admin: iar tu obligatoriu trebuie sa inveti sa scrii in limba romaneasca, daca vrei sa mai dai altora lectii despre folosirea ei!)
EU LOCUIESC IN SPANIA SI SUNT OBLIGATA SA VORBESC SPANIOL
(corect: SPANIOLA -n.a.) FIE SI CU FICA
(corect: fiica)
MEA
(Nota admin: e treaba ta daca preferi sa vorbesti alta limba cu fiica ta decat limba ta materna, dar nu-i obliga pe altii sa faca la fel)
CAND AI PREZENTA O PERS SPANIOLA TREBUIE SA RESPECT LEGILE LOR OBICEIURILE,IAR DACA NU-TI CONVINE DUTE IN TARA TA,(Nota admin: Romania ESTE tara lor, s-au nascut acolo ca tine. Spre deosebire de tine, care zici ca ai emigrat in Spania, maghiarii nu au emigrat in Romania, s-au nascut aici, sa-ti intre bine in cap!)
NU POTI FACE CE VREI INTR-O TARA CE NU ESTE A TA,
(N.a. Da, dar Romania e si tara lor, deci pot face ce vor, in limitele legii) U VREAU SA SUPAR SAU SA JICNESC
(N.a. corect: jignesc. Tu nu jignesti; cliseele tale, insa, ne jignesc inteligenta si rabdarea!)
DAR NU ESTE NORMAL COMPORTAMENTUL UNGURILOSR IN ROMANIA
(N.a. ce nu e normal e sa scrii TOT TEXTUL CU caps lock, ASTA INSEAMNA, PE INTERNET, CA urlii LA CINEVA)
ANUL TRECUT AM TRECUT PRIN HARGHITA AM INTRAT SA CUMPAR O PAINE,BINEINTELES CA AM SALUTAT ROMANESTE ,M-AU MIRAT
(N.a: corect: s-au mirat)
DE JOS IN SUS,
(nu am mai auzit expresia asta, sigur romana e limba ta materna? -n.a)
AM CERUT O PAINE ,M-AU MIRAT TARE CIUDAT DUPA CA<RE M-IAU (corect: mi-au)
RASPUNS:NEMTUDOM,INERVATA
(N.a. corect: enervata)
PESTE MASURA AM IESIT INJURAND PRINTRE DINTI EI DACA VIN IN MUNTENIA O ORIUNDE IN ROMANIA SUNT BINE TRATATI
(Nota admin: Nu neaparat. Eu, roman, nu sunt bine tratat oriunde in Muntenia. Cel putin nu in unele magazine bucurestene. Asta tine mai curand de educatia vanzatorului decat de etnie)
POATE CA AU UITAT TARA IN CARE EI TRAIESC SE CHEAMA ROMANIA ASA CA LIMBA CARE SE VORBESTE IN ROMANIA ESTE LIMBA ROMANA (
si limba maghiara, germana, ucraineana,romani/tiganeasca, bulgara, sarba, rusa, poloneza, ceha, slovaca idis, armeneasca, turca, tatara -n.a.)
Nota finala admin: daca e adevarat ce ti s-a intamplat (ceea ce, sincer, ma indoiesc), imi pare rau. Dar nu ai dreptul sa generalizezi pornind de la cazul asta. Apoi, tinand cont de cum gandesti, cum scrii (tu, cea care da lectii de limba romana maghiarilor) si de ce site ai trecut la url, in bataie de joc fata de noi („http://maghyaromania”) nici eu, roman, dac-as fi vanzator, nu ti-as da paine! Cumpar-o din Spania, in „spaniol”!
Cu tot respectul iti pot spune ca nici eu nu cred ca asta se poate intimpla la Cluj. Este adevarat ca unii parinti nu inteleg sa-si invete copii limba romana in timp util si acestia sufera toata viata din cauza asta …dar sa nu uitam ca asta este in primul rind necazul lor. Din alt p.d.v. nu cred ca vreun patron ar angaja in comert persoane care nu stapinesc limba principala a locului unde trebuie sa lucreze.In ziua de azi , in mediul privat nimeni nu isi permite sa piarda clienti pe astfel de criterii . Locuiesc in Cluj de 36 de ani , provin dintr-o familie mixta dar cred ca reusesc sa ma fac bine inteleasa in limba romana .Sincer iti spun am vazut persoane care vorbesc greu romaneste sau cu un puternic accent dar niciodata nu am intilnit un angajat care trebuie sa interactioneze cu populatia sa nu stie sau sa nu vrea sa comunice in lb. romana.
Raspunsul meu e pentru Berta Istvan, eu sunt unguroaica 100%, din parinti maghiari, nascuti si ei si bunicii si strabunicii in judetul Cluj, nu vad de ce ar trebui ca romanii sa invete ungureste pentru noi, eu ma descurc foarte bine in ambele limbi, daca vor e bine, vor sti o limba in plus, dar atat vreme cat ai fost la scoala ai invatat si romana, de ce trebuie sa ti se vorbeasca pe limba ta? Eu n-am avut niciodata probleme ca vorbesc ungureste, desigur ar fi fost urat s-o fac cand de fata ar fi fost un roman, dar atunci eu vorbesc romaneste. Scriu si vorbesc mai bine decat multi romani adevarati, si ma mandresc cu asta.
Inca ceva, momentan ma aflu in Germania, oare dupa teoria dumitale crezi ca au inceput ei sa invete maghiara sau romana, ca sa poata conversa cu mine? NUUU! Am invatat germana. Daca mergi oriunde in lumea asta mare ai sa inveti limba tarii daca vrei sa te descurci, cu atat e mai rusinos acasa in tara unde te-ai nascut sa nu stii limba oficiala.
Am fost facuta si eu bozgoroaica pentru prima data in clasa intai, m-am dus acasa si am intrebat si eu parintii, ei au spus sa ma fac ca nu aud.
Am avut prieteni si unguri si romani si tigani, care e om e om, care nu poate fi de orice natie, dar cei care se leaga de nationalitatea cuiva si-l categorisesc ca n-ar fi bun, sunt prosti. Nu nationalitatea sau limba pe care o vorbesti te face om.
Nu e rau sa stii mai multe limbi, e chiar o mandrie sa stii ca poti sa te descurci in orice limba nu? Cineva spunea: ‘Cate limbi vorbesti, de atatea ori esti om!’
Iar cu ‘nem tudom’ am patit si eu la piata la hostezeni, dar daca a vazut ca n-o bag in seama a dat-o tanti pe romaneste, asa n-am vrut eu ca m-a enervat, cum adica in Romania sa nu stie ea ce o intreb!? aveam atunci vreo 13 ani.
Apoi nu va mai spun cum ma enerva verisoara mea, cand venea la noi si vorbea numai ungureste, desi sotul meu nu intelegea o boaba, eu ii raspundeam in romana, ea ii dadea mai departe, surpriza a venit vara asta cand am revazut-o dand un interviu la Tv si culmea-stia dom’le romaneste si inca foarte bine! Culmea ca si clientii ei erau romani, n-as fi crezut!
O seara placuta va doresc! Am fost placut surprinsa de comentarii! Jos palaria si nu stiu de ce am convingerea ca sunteti tineri! Ura nu duce la nimic bun si te macina pe dinauntru!
A si nici mie nu-mi place cum suna ‘ungur’ dar ‘unguroaica’ merge, ‘maghiar ‘ e ok, dar ‘maghiara’ nu-mi place. suna ok, dar daca spun nu-mi place, in al doilea caz suna mai bine. Cel putin mie! Pa
Salut !
Pärerea mea e cä :
Româneste tara se numeste Ungaria nu Maghiaria. si el se numeste ungur.
Magiar este in limba ungarä,si Magiarorszag
Eu nu mä supär si nu mä simt jignit dacä:
Sirbul imi zice RUMUN in sirbeste e RUMUNJA (Romania).
Pentru ungur sint ROMAN nu român
DE:Rumänien = rumäne
EO: Rumanio = rumano. etc.
Salut tuturor prietenilor mei unguri din RO si din Ungaria ! (in special Zoli de la Resita)
Saluton el Aŭstrio al ĉiuj miaj amikoj el Rumanio kaj Hungario(speciale al Zolio el urbo Reŝico,kiu estas la plei bona amiko de mi)
Ps.sper cä nu se supärä austrieci cä am scris Aŭstrio si nu Österreich 🙂
Ion, asta penultima a fost in esperanto? 🙂 Dankon!
In alta ordine de idei, ca ne place au ba, maghiar e si cuvant romanesc.
http://dexonline.ro/definitie/maghiar
Eu cred ca ambele cuvinte pot fi folosite, maghiar sunandu-mi insa mai bine pentru ca e mai nou in limba si n-a apucat sa fie asociat cu niste chestii negative.
Fenomenul exista in mai multe limbi- uite si in spaniola de exemplu- „gringo”, termenul cu care ii jignesc mexicani pe americani tot ceva gen „strain” sau „fara tara” inseamna.
In timpul conflictelor dintre Mexico si SUA, armata americana consista in mare parte din cavalerie si infanterie… cavaleria purta uniforma albastra iara infanteria uniforma verde… atunci când comandantul avea in dispozitiv un mix de trupe si dorea sa trimita cavaleria sau infanteria la atac spunea…. blue go (adica albastrii – cavaleria sa atace) sau green go adica verzii (infanteria sa atace) – astfel majoritatea atacurilor fiind facut de infanterie (in care se aflau si razvratiti mexicani) li se spea – „green go, astfel s-a incetatenit in mexicana ” expresia GRINGO ! As simple as that!
mersi de lamuriri, Dana.
banuiesc ca esti aromanca, asa ca iti urez
mash ghineatsa!
Camelon&Nelli , mersi de clarificare, eu nu am ştiut asta şi le-am folosit pe amândoua, uneori altrenativ în aceaşi paragraf. ..si mă întreb câti români ştiu…o replică bună, şi un subiect pe blog, ar fi ” eu sunt maghiar nu ungur, măi vlahule” şi ar pricepe şi românul.. instantaneu 🙂
Raluca,
Gringo nu e peiorativ, derogatoriu, ci doar înseamnă „american” (din US) iar la origine
a însemnat „străin” sau „cineva care nu vorbeşte spaniola”.
dar yankee (dacă-l folosesc cei din sud), gadjo (ţigăneşte: alb), goi (ivrit: străin), digó (ungureste: italian), zsidrák (ungureste: evreu), etc. sunt peiorative. În Crash (2005) sunt si mai multe expresii, vă recomand, că e un film extraordinar.
ultima scrisoare a lui Ambrose Bierce (1842–1914 ?) – înainte de a pleca în Mexic (unde a şi dispărut)
„Good-by — if you hear of my being stood up against a Mexican stone wall and shot to rags please know that I think that a pretty good way to depart this life. It beats old age, disease, or falling down the cellar stairs. To be a Gringo in Mexico — ah, that is euthanasia”.
tot from Bierce, o definiţie din Devil’s Dictionary :
YANKEE, n.
In Europe, an American. In the Northern States of our Union, a New Englander. In the Southern States the word is unknown. (See DAMNYANK.)
Goy (pl. goim) nu era la origine peiorativ, dar a căpătat o astfel de nuanţă (lejeră). http://en.wikipedia.org/wiki/Goy
Eu mă recomandam evreilor cu care discutam cu ani în urmă pe internet drept „goy”, ceea ce mă binedispunea şi îi jena puţin. Aşa cum pe forumurile aromâneşti precizez „mini hiu mucan”.
Iată şi cum îşi denumesc francezii vecinii (când vor să ofenseze)
– germanii: LES BOCHES (e foarte insultant, echivalentul lui „you f***ing bloody german”). Devenit extrem de popular cu ocazia primului război mondial.
– britanicii: LES ROSBIFS (datorită obiceiurilor alimentare ale acestora, cu care francezii nu se pot împăca)
– luxemburghezii: LES LULUS
– chinezii: LES CHINTOQUES (este foarte insultant, şi folosit pentru orice asiatic)
– italienii: LES RITALS
– portughezii LES „pârtâgheş” (lejer ironic)
– arabii: LES BOUGNOULES, LES RABEUS (peiorativ în gura unui „alb”)
– evreii: LES FEUJ (folosit mai ales de către arabi)
Iar pentru americani: LES RICAINS (nu e o insultă).
În mod ciudat, evoluţia denumirii unui individ „de culoare”: iniţial se folosea „nègre”, chiar în gura aboliţioniştilor. Acum e absolut proscris. Termenul „noir” e corect în franceza literară, însă un pic suspect în vocabularul cotidian, folosirea lui creează o senzaţie de jenă. În jargon, e recomandată folosirea barbarismului „black”, foarte politically correct.
În Catalonia „mea”, spaniolii le spun catalanilor „los polacos” (polonezii: adică: oameni care vorbesc o limbă initeligibilă).
Catalanii foloseau termenul „xarnego” pentru imigranţii veniţi din Murcia, la origine, şi numele s-a extins la orice hispanofon din Spania proaspăt debarcat în Catalunya (şi care nu prea pricepe cum stau lucrurile acolo). Pentru (turişti) străini, se foloseşte termenul „guiri” (nu e chiar o insultă). Pentru francezi, „gavatxos” (foarte insultant). Cei din Barcelona sunt numiţi la ţară „pitxapins” – pentru că, în weekend, au obiceiul să parcheze la marginea şoselei într-un peisaj bucolic şi să urineze pe un pin, sau „camacos” pentru că ajunşi în mediul rural, de cum văd o vacă (sau un fluture, un tractor etc.) exclamă entuziaşti „oh, que maco” („vai, ce mişto!”)
@cameleon, nelli
Pentru cei care se simt străini pretutindeni şi sunt sfâşiaţi între mai multe identităţi, cred că se pot regăsi în cuvinele piesei „An undoing world” (The Klezmatics):
By the time we’re done with dancing,
Elsewhere, darling, you’ll be glancing,
And the night’s a river-torrent tearing us apart.
Merely melody entwined us,
Easily the ties that bind us
Break in fibrillations of the heart.
Don’t cry out or cling in terror;
Darling, that’s a fatal error:
Clinging to somebody you thought you knew was yours.
Dispossession by attrition is a permanent condition
That the wretched modern world endures.
You drift away; you’re carried by a stream.
Refugee, a wanderer you roam;
You lose your way, so it will come to seem:
No place in particular is home.
You glance away, your house has disappeared,
The sweater you’ve been knitting has unpurled.
You live adrift, and everything you feared
Comes to you in this undoing world.
Copper-plated, nailed together, buffeted by ocean weather,
Stands the Queen of Exiles, and our mother she may be.
Hollow-breasted, broken-hearted, watching for her dear departed,
For her children cast upon the sea.
At her back the great idyllic land of Justice
For exilic peoples ponders making justice private property.
Darling, never dream another woman might
Have been your mother:
Someday you may be a refugee.
A refugee, who’s running from the wars,
Hiding from the fire-bombs they’ve hurled;
Eternally, a person out-of-doors,
Desperate in this undoing world.
Mother, for your derelicted
Children from your womb evicted,
Grant us shelter, harbor, solace, safety;
Let us in!
Let us tell you where we traveled,
How our hopes, our lives unraveled,
How unwelcome everywhere we’ve been.
apropop de „polacos”, ca tot ti-am vorbit:
si daca imi poti spune cam ce inseamna ultima versiune a versurilor (cantata de cei doi barbati), e ceva jignitor la adresa Spaniei?
@olahus
textul în catalană îl găseşti aici (caută pe pagină „Espanya m’esborrona”).
http://perlesdelpolonia.blogspot.com/2007/07/perles-del-polnia-36-15062007.html
E un cântecel soft-irevenţios, dar greu de tradus, care spune aproximativ, „m-am săturat de Spania c**ielor mele”. E un grup adevărat de muzică, şi ideea sketchului e că juriul (format din oamenii politici de la Madrid) a ales ca imn al Spaniei ultima piesă, căci muzica era ok şi nu se prindeau de esenţial. E greu de înţeles genul ăsta de umor, e ca şi cum i-ai explica un articol din „Academia Caţavencu” cuiva care nu l-a citit pe Caragiale…
Şi mai lasă-mă, domnule, cu jignirile la adresa Spaniei, că parcă mă aflu la interogatoriu de fiecare dată când zic că sunt catalanist. N-ai înţeles: noi, catalanii, suntem „the good guys”. Spaniolii sunt „the dark side.” 🙂
Presupun că ai umorul să realizezi că glumesc, pe jumătate (jumătatea goală).
jmuresan @ : Aşa cum pe forumurile aromâneşti precizez “mini hiu mucan”.
Corect e „mine escu mucan” asa fiind in variantele grămosteană si pindiana a „grailu armânescu” sau ” io hiu mucan” asa cum spun farshârotsii .
Sincera sa fiu habar n-am de unde vine cuvantul „bozgor”, si se pare ca nici lingvistii nu prea stiu. Stiam de varianta „hontalan”, „hazatlan” adica „fara patrie”. Cealalta varianta (din „bozmeg” si „ungur”) nu mi se pare de acceptat (nu din cauza sensului ci dpdv. lingvistic). E adevarat, nu stiu cam cat de vechi este cuvantul… Nu cred ca maghiarii de acum sute de ani ar fi folosit „b…meg” atat de des incat acesta sa fi fost la baza expresiei. Oricum o astfel de contaminatie mi se pare improbabila, dar cine stie…
Dand o raita pe net am mai gasit doua posibilitati de interpretare a cuvantului.
Se zice ca in limba tatarilor din Budjak cuvantul „bozgor” ar fi inseamnat „vagabond”, „ticalos”… Iar in denumirea aliantelor tribale turanice „besgur” insemna „cinci triburi” („onogur” insemna zece triburi, „tucurgur” noua triburi samd.).
Insa de aici pana la cuvantul „bozgor” din lb. romana e cale lunga…
Concluzie: personal nicio varianta nu mi se pare acceptabila.
>E adevarat, nu stiu cam cat de vechi este cuvantul
In articolul lui Szilágyi (http://adatbank.transindex.ro/html/alcim_pdf457.pdf) se precizeaza ca nu e mai vechi de un secol ( anii 1920s).
Am asistat prin 2002 la o discutie pe net intre romani pe tema asta. Discutia sa nascut dupa ce cineva a precizat ca romanii au inventat cuvintul si ca de fapt nu exista, nu inseamna nimic in maghiara (majoritatea romanilor cred ca inseamna ‘fara tara’ fiindca asa zic maghiarii ca inseamna!). Asa sa nascut intrebarea ‘de unde vine de fapt ?’ si in citeva minute de incercari cineva la „recompus” spontan din baz[meg-un]gur’.
Cred ca explicatia lui Szilagyi e corecta.
Maybe you will forgive me to contribute to the discussion in English but my active knowledge of Romanian is far from being satisfactory. Anyway, „bazd meg” and its derivatives were an important part of everyday interactions between Hungarians and Romanians in interwar Romania, in the period to which Szilágyi traces back the origins of „bozgor”. It is enough to look at the materials of judiciary cases in a county archive from the period, indictments for slander against the nation, agitation against the nation, the state or religion. Usually petty ones, someone having been drunken and telling silly things or the most insufferable man in the village insulting everyone coming across his way. (I have checked these cases in Sfantu Gheorghe.) And in many occasions the slander contains phrases like „baszom az oláh Istened!”, „basszon meg az oláh Isten”, baszom az anyád kutya Úristenit!”. As those involved in these events usually were not completely masters of the other language (as they admitted in their testimonies) they usually recognized the slanderous statements not by content but by typical phrases overheard from an otherwise hardly comprehensible flow of words: „oláh” „Krisztus” „Mária” and first of all „bazd meg!” I would even hypothesis that as Hungarians and Romanians – at least in the Szekler counties – usually encountered each other in such situations the majority of interactions could have consisted the phrase „bazd meg!” And these cases – easily verified and detailed in the material – support very well Szilágyi’s assumption.
Thanks for your „testymony” :), Gabor, I guess it clears all :D.
Excelente discutiile. Ma bucur tare mult sa descopar comentariile unor maghiari de-ai nostrii asupra unor probleme oarecum tabu. Comentariile sunt cateodata mai interesante decat articolul, care-i un pretext de discutii. Pe cand un forum asupra unor subiecte arzatoare romano-maghiare? Bineinteles unul civilizat in care orice derapaj sovin sa nu poata intra… Cred ca ar avea mare succes!! Eu unul, ca pasionat de istoria si cultura Ardealului (si prin extensie si a Ungariei) duc mare lipsa de discutii cu maghiari destupati la minte. Mai ales ca stau si la Bucuresti:(…
Apropo de istorie, iti recomand postarile istoricului „nostru”, Egry Gabor, din Ungaria:
https://maghiaromania.wordpress.com/author/gegry/
Despre forum: da, si eu m-am gandit la un astfel de forum romano-maghiar. Din pacate, nu as avea timp sa infiintez unul si cred ca nici colegii mei Gabor si Nelli. Insa, daca va aparea un astfel de site si care sa se potriveasca si cu specificul moderat al blogului nostru, sunt dispus sa fac nu numai schimb de linkuri, ci si de bannere cu acel forum. Aviz amatorilor 🙂
Olahus
PS: Pentru puncte de vedere „unguresti” in romaneste, arunca un ochi si la fostii mei colegi- Limba Cailor si Tihamér Czika
Mărturisesc că folosesc cuvântul „ungur” şi resping ideea că are aceeaşi conotaţie cu „valah/oláh”.
De ce prefer „ungur” lui „maghiar” (nerespingând pe al doilea)? Pentru că pur şi simplu este mai productiv în limba română.
La cuvântul „maghiar” nu putem adăuga terminaţiile „-esc”, „-ească”, „-eşte”, „-oaică”. Toate acestea cer „ungur”.
Chiar şi terminaţia „-ă” de feminin nu e productivă, derivativul nefiind aplicabil decât oamenilor de sex feminin – nu obiectelor şi nici vietăţilor ne-umane.
Putem spune „o maşină maghiară” sau „o Vijlă Maghiară” (vijla – vizsla e o rasă de câini ungurească) dar nu putem spune „o femeie maghiară”.
Nu putem spune în niciun caz „grai maghiaresc”, „ciorbă maghiarească”, „femeie maghiaroaică” sau „ei vorbeau maghiareşte”. La fel, nu există ţara Maghiaria. Toate aceste situaţii cer „ungur”.
Mi-aduc aminte că aveam un camarad ungur în armată care ne spunea „cu părinţii vorbesc doar PE MAGHIARĂ” (subl. mea). Acest „pe maghiară”, deşi nu neapărat incorect, era o sforţare de a introduce artificial rădăcina „maghiar” acolo unde rădăcina „ungur” e de folosit (el ar fi trebuit să spună „cu părinţii vorbesc doar ungureşte”).
Deci, eu aş zice să-l lăsăm pe „ungur” în pace, că nu înseamnă „din Ungaria” ci înseamnă „de acelaşi neam, de aceeaşi etnie cu cei din Ungaria”.
Nu văd cum se neagă transilvanismul cuiva prin aşa ceva – exceptând prejudecăţile, dar tot aşa îi trimit unii pe unguri de-a dreptul în Mongolia, nu doar în Panonia. Trebuie să ne luăm după ăia? Nu ne putem pleca în faţa prejudecăţilor, ci trebuie să luptăm cu ele şi să le învingem.
Un ungur ardelean nu-i cu nimic mai puţin ardelean decât un maghiar ardelean, după cum un basarabean ce se declară român (de ex. Mihai Ghimpu, preşedintele Rep. Moldova) nu devine cu nimic mai puţin moldovean ori basarabean prin românismul său declarat.
Referitor la „vlah/oláh”: nu-i acelaşi lucru. Dincolo de conotaţiile mult mai jignitoare ale lui „oláh” decât ale lui „ungur” („oláh” cred că-i mai apropiat de „bozgor” decât de „ungur”), cuvântul „valah” (cu variantele sale) a cam încetat să mai însemne „român” (adică daco-român) ci mai degrabă înseamnă „vorbitor de grai romanic de la Sudul Dunării” (adică aromân, megleno-român sau istro-român).
Nici polonii nu ne mai spun wlochy, nici ruşii nu ne mai spun volohi, nici grecii nu ne mai spun vlahoi (decât aromânilor), nici francezii valaques şi nici englezii wallachians. Nu ştiu cum e situaţia în Ungaria în ceea ce priveşte limba vorbită, dar bănuiala mea e că s-a impus „romanok” şi acolo. Deci, cam toţi au adoptat un nume derivat din român/rumân.
Pe mine numele valah în sine nu mă jigneşte (nu poţi fi jignit pentru un nume care reafirmă originea la care, de fapt, ţii – mă refer la originea latină a poporului român care este, cum bine se ştie, preţioasă românilor) cât întenţia cu care numele „vlah/oláh” este folosit.
@egy g
îmi pare rău (pentru restul prietenilor noştri) dar sunt de acord cu tine.
„Ungur” nu a fost niciodată un apelativ condescendent.
Dacă din motive estetice prietenii noştri maghiari nu îl vor, e problematic: o să încerce oare să impună rădăcina neaoşă de „magyar” şi francezilor (hongrois), nemţilor (hungarn), internaţionalilor (hungarian) etc etc?
S-a reuşit cu succes substituirea (relativă) a „eschinoşilor” cu „inuit”, ceea ce e foarte politically corect. De ce nu. Dar ce facem cu albanezii (squip, pe limba lor) armenii (hayk) grecii (helliniki) finlandezii (suomi) nemţo-germanii (deutsch) olandezii (nederlands) japonezii (nihonjin) georgienii (sakartvelo) algerienii (al-djaza’ir), etc etc. Păi, nu facem. Aşa îi cheamă pe limba lor, aşa îi chemăm pe limba noastră. Nu e loc de insultă.
Foarte corect.
Aş aduce o corecţie la ce am spus. Cuvântul „maghiară” deşi nu sună bine, totuşi merge („văd o femeie maghiară frumoasă”). Dar pluralul este perfect OK („organizaţia femeilor maghiare cere …”).
Însă „maghiară” nu suportă nicidecum substantivarea. Nu poţi spune „am vorbit cu o maghiară în autobuz”. Aici trebuie să spui „am vorbit cu o unguroaică în autobuz”, deşi a spune „am vorbit cu un maghiar în autobuz” este perfect corect şi natural atât ca formă cât şi ca înţeles.
Deci: din pricina neregularităţilor şi asimetriilor din limba română, cuvântul „maghiar” este cu mult mai puţin productiv, în foarte multe contexte cerându-se rădăcina „ungur”. De aceea eu îl prefer, nerefuzând „maghiar” în mod explicit.
Utilizarea lui „ungur”, cerută de stadiul actual al limbii, nu ar trebui să deranjeze exceptând situaţiile când felul cum e folosit este clar cu intenţie jignitoare.
Şi ca să dau un exemplu de cum „ungur” poate fi abuzat, scriu doar despre terminaţia „-aş”.
A-l numi pe un maghiar „unguraş” este profund jignitor, pe când a-l numi pe un român „românaş” nu. O altă anomalie a limbii române!
Pentru că „unguraş” înseamnă „ungur neînsemnat, de nimic, fără greutate, de doi lei”, pe când „românaş” înseamnă „român abil, care ştie să se strecoare, inteligent şi adaptabil”. Aceeaşi terminaţie „-aş” de diminutiv, care sugerează micimea în dimensiuni, poate avea înţelesuri atât de diferite în cazul lui „ungur” şi al lui „român”!
Iată deci că sensul nu stă atât în formă cât în intenţia de folosire a formei.
@ Egy gondolat bant @ jordy
Sunt de acord ca „ungur” nu este deloc jignitor, este doar „exonimul” folosit in majoritatea limbilor, pe cand „maghiar” este „endonimul” folosit de maghiari care a fost preluat de popoarele vecine (romani, slovaci, turci, etc.)
Avem de a face insa si cu un fenomen interesant lingvistic-psihologic: cuvintele au o viata proprie a lor si acumuleaza influente in functie de contextul in care sunt folosite.
De ex. nici cuvintul „tigan” nu are niciun sens negativ in sine, dar datorita folosintei in contexte negative, cuvantul s-a „contaminat”. Un vorbitor mai sensibil vrea sa evita impresia ca ar vrea sa insulte, si vrand nevrand trebuie sa foloseasca „rrom”.
Schimbarea cuvintului nu rezolva desigur problema reala (discriminarea, jignirile, problemele sociale, etc.), deci dupa o vreme si cuvantul nou se contamineaza si va trebui sa cautam unul si mai nou.
Putem urmari acest fenomen in engleza:
negro -> black -> african american -> person with african heritage -> …
crippled -> handicapped -> disabled -> physically challenged -> differently abled -> …
Si in acest caz, problema nu era de fapt cu cuvintul „handicapped”, dar e mai usor sa schimbi o denumire decat sa-i ajuti cumva, etc.
Cred ca acelasi fenomen s-a intamplat in cazul cuvintului „olah”, original era un simplu nume, dar fiind poate folosit de multe ori cu rea vointa in cateva sute de ani a devenit o insulta. Poate ca cineva hiper-sensibil simte deja si in „ungur” o conotatie negativa, eu mai astept vreo 100 de ani 🙂
@egy g: Interesant ca se pare ca cuvintul „vlach” mai devreme chiar insemna „de origine latina”. Asta explica etimologia cuvintului „olasz (italian)” in maghiara.
http://en.wikipedia.org/wiki/History_of_the_term_Vlach
Just a small remark: „vlach”, „blak” etc. rather meant latin speaking people, as the preoccupation with others’ origin is a 19th century mass phenomenon. That time the conviction that they are speaking a latin language sufficed. That’s why for example the prefix „olasz” in names of localities is a very imprecise indication of the origin of its fonders/inhabitants, as it was used for wallons and real italians and so on. (But for example it is hidden in the German „Welschriesling” the name of the grape variety „Riesling Italiano”) But it was sometimes also reversed, when the world „talján”, indicating geographical origin as well (someone from Italy – Itália) was used for latin speaking people indifferent of their respective geographical origin.
The most telling story about the context-boundedness of „oláh” is the story of Pál Bisztricsányi. He was an Hungarian officer, who was stationed in Blaj/Balázsfalva in the autumn of 1918. The story happened on December 4, 1918. Aurel Ciato, edotor-in-chief of Revistă politică şi literară, in 1897 sentenced to 6 months in jail because of agitation, went – with one of his friends, an officail of a local bank – to eat a late dinner in the Hotel Moldovan. As they entered the premises they found the typical early evening setting, the local middle-class dining at the tables, Romanians and Hungarians together. Ciato and his friend shared a table with Bisztricsányi and began to talk. As Bisztricsányi lacked the sufficient knowledge of Romanian they did it in Hungarian, just as at the other tables. With time going on their companion turned to politics and became agitated. Obviously his primary concern and topic was what happened four days ago not fifty kilometers away. He gave expression to his deep ressentiment and used phrases like „mit képzelnek ezek az oláhok?” (What do these „vlachs” think?). It passed without any revulsion until a young man, an employee of the railways, since the establishment of the Romanian National Guard its lieutenant, sitting at another table, raised himself and asked Bisztricsányi to lower his voice and do not use such insulting expresions as the „oláh”. Bisztricsányi restrained himself for a while, but again turned to politics and became heated again. The young man once again interfered, asking him to abandon insulting words, like „oláh”, but this time a quarrel resulted, in which the young man, also heated with passion, made a remark: „for thousand years Romanians were oppressed here but from now on others will have to suffer”. Bisztricsányi lost his temper and drew his revolver, only an intervention of those surrounding prevented a bloody outcome of the event.
An investigation immediately began and Ciato, as the closest witness in every sense was also asked to give a testimony. He described the events more or less in concordance with the other testimonies (only taken after him), but the official repsonsible for the inesvtigation very directly asked him twice, whether Bisztricsányi used the word „oláh” with in insulting intent. And Ciato (remember, a martyr of his own national attachment, editor of a nationally oriented review) answered „no”, and stuck to this answer even after the second, insistent question.
How can this seeming contradiction be resolved? Ciato was by his profession a member of the middle-class and as such – as the set-up of the whole event shows – had extensive contacts with his Hungarian peers. The „newcomer”, in contrast, did not belong to this social group, by virtue of his education, professional carreer and social standing, he was only co-opted after receiving an officer’s title, but it did not mean being familiar with the costums and behavoir prevalent in this segment of the society. He had no knowledge to make a ditinction between deliberate insult and the simple use of a word, that was for many Hungarian the only one referring to Romanians. What was for Ciato, familiar in these circles, himself also part of this micro-world, even after the fortunes of the two nations have turned profoundly, nothing specifically insulting or humiliating, was intolerable for a newcomer. The importnace of the stiory lies not in the possibility to declare any one of these interpretation as valid. (The „oláh” was in many situations as deliberate humiliation adressed to Romanians.) It rather illustrates that our retrospective „knowledge” fostered and stealed by a strict and inflexible historical narrative is actually a limitation imposed on history.
ba sarantocii astia din europa de est sunt frustrati rau. ce **** mea conteaza ca esti ungur,maghiar,roman,moldovean sau ce dracu o mai fi atata timp cat muriti de foame?
ar trebui ca romanii si ungurii (maghiari) sa faca dracu mai mult s*x intre ei ,poate mai uita de foame.
Am 13 ani si is jumate maghiar jumate roman….acuma inteleg ce inseamna bozgor….cel putin prietenii nu-mi ziceau asa..dar le ziceau la altii…din jur…dar mie tot nu-mi place daka la oricare maghiar le zice bozgor…pur si simplu ma simt si eu jignit….si eu nu urasc maghiarii…si imi place ungaria foarte mult….oricum romania intotdeauna va fi asa 😦
eu sunt roman din Ardeal (Cluj) din generatie in generatie cu bunici ce-au locuit fie in Cluj, fie in judetul Cluj, din 3 bunici romani, si 1 bunic maghiar, si vreau sa spun ceva maghiarilor din Romania, nu va simtiti jigniti, ignorati nebunii, pentru noi romanii voi nu sunteti „bozgori”, voi sunteti oameni alaturi de care trebuie sa convietuim impreuna spre binele nostru comun, „bozgori” sunt doar cei sovini, extremisti, manati de diversi extremisti locali (mai ales in secuime) acei oameni sunt literlamente „bozgori”, maghiarul care n-are probleme ca s-a nascut printe romani nu trebuie niciodata jignit asa, el are patrie, patria sa este Romania (sau daca nu, Transilvania, care face parte din Romania) maghiarii sunt oameni buni, si exista multi, intr-adevar exista si multi sovini, maghiarii sovini au probleme mintale la fel ca si romanii sovini, ambii sufera de complex de inferioritate, nimeni nu este mai prejos in Ardeal fie ca esti ungur, fie ca esti roman, toti suntem egali
eu nu m-as simti jignit daca maghiarii m-ar numi „olah” tin sa amintesc ca maghiarii ii numesc pe italieni „olasz” (termen foarte apropiat) iar polonezii le spun (pana si azi) la italieni „wlochy”, iar noi eram cunoscuti de popoarele straine ca „wlachy” vlahi/valahi, deci nu este nici o jignire, dimpotriva, are conotatie fireasca (latina) la fel ca walloni din Belgia, toate orasele care au ca sfarsit de terminatie „-walchen” au fost fondate de catre romanii antici
Mă adaug şi eu discuţiei, cam târziu ce-i drept 🙂
În primul rând, în legătură cu cuvântul nominalizat, personal nu sunt de acord cu provenienţa slavă. Deşi limba romnă prezintă adstrat slav, acesta presupune doar cuvinte slave împrumutate. Pare foarte puţin probabil ca românii, pentru a nominaliza chiar şi peiorativ un alt popor, să recurgă nu la cuvinte, ci la combinaţii de cuvinte dintr-o limbă terţă. Dacă s-ar fi vorbit vreun grai slav la nivel extensiv în cadrul populaţiei româneşti generale, care să favorizeze prelucrarea cuvintelor şi combinaţii de expresii, probabilitatea ar fi fost mai mare, însă singurul element slav de influnţă din zonă a fost slava veche, prezentă o perioadă în cultul ortodox român, ceea ce semnifică o influenţă lingvistică slavă la nivel religios, nicidecum colocvial.
Apoi, cunoscătorii lingvisticii şi foneticii slave cunosc faptul că niciodată, în nicio limbă slavă, precum în nicio limbă neslavă puternic influenţată de limbile slave (limba română, limba lituaniană, limba letonă, – în ceea ce priveşte limbile din Federaţia Rusă nu bag mâna-n foc), nu există o lege fonetică menită să favorizeze trecerea lui „e” în „o” („bez” – „boz-„).
În al doilea rând, ungur nu înseamnă „locuitor, cetăţean al Ungariei” – pentru acest concept există în limba română cuvântul „ungar” – care aparţine de Ungaria (iar, referitor la populaţie: indiferent de etnie – un etnic român din Ungaria este ungar, dar nu şi ungur).
Într-adevăr, „ungur” pare a fi un cuvânt mai popular (din popor, mai apropiat sufletului românului), în timp ce „maghiar” – mai „oficial”.
Personal, mi se pare mai interesant să poţi fi nominalizat din punct de vedere etnic cu mai multe nume (nonpeiorative, desigur). Mi s-a părut foarte interesant că, pe lângă „român” şi „vlah”, cu variaţiile lor, am mai descoperit o denumire pentru români – „kazak” (în limba tătară crimeeană).
Albanezii sunt cei mai câştigaţi – ei au nici mai mult, nici mai puţin decât 5 denumiri în română 🙂
ALBANÉZ s., adj. 1. schipetar, (înv.) arbănaș, arnăut, arvanit.
(„albanez” – din fr. „albanais”, schipetar – din alb. „shqipëtar”, arbănaş – din bg. „арбанас/arbanas”, din tc. „arnavud”, din ngr. „αρβανίτης/arvanítis”).
Sincer, aici in Constanta nu auzi jigniri cand vine vorba de unguri.
Si da, cum spune si Laci, cuvantul „ungur” nu trebuie sa fie privit ca fiind unul jignitor, caci scopul este acelas cu „romani”, „spanioli” s.a.m.d.
Revenind, in Constanta nu se fac astfel de discriminari (nu deloc, sunt cateva persoane..), ba din contra, din cate am citit pe net, la o vizita a ungurilor din Transilvania aici cu ocazia a nu stiu ce spectacol, acestia au spus ca le place foarte mult aici si au gasit in Constanta locul perfect pentru „refugiu”, caci aici se iubesc unii pe altii, romanii cu turcii, turcii cu romanii, romanii cu aromanii s.a.m.d.:)
Hey, ce-ar fi sa se mute aici ungurii? 😀
„Bozgor” e un termen folosit pentru a-i desemna pe baschiri, neam de limba tiurcica din zona Uralului de Sud care ii insoteste pe unguri in migratia lor.
In secolul IX, o parte a lor s-a alaturat ungurilor, aflati in miscare spre vest. Insotindu-i pe unguri in bazinul carpatic, ei au venit in legatura cu romanii, marturie a acestor contacte fiind verbul „a boscorodi”, romanii neintelegand graiul baschirilor, ca si termenul „bozgor”, folosit mai intai pentru a-i desmena pe bachiri. Dupa asimilarea acestora de catre maghiari, denumirea, care a capatat un sens peiorativ, a fost trecuta asupra celor din urma.
sursa: Florin Constantiniu – O istorie sincera a poporului roman
multumesc de completare
Olahus
PS: ai pus de doua ori, probabil vazand ca nu se publica. or, la cei care posteaza prima data e nevoie de aprobarea moderatorului.
Diana –“Bozgor” e un termen folosit pentru a-i desemna pe baschiri
cuvîntul nu era folosit înainte de începutul sec. 20, aşa că nu poate avea legătură cu bashkirii
–marturie a acestor contacte fiind verbul “a boscorodi”
‘boscorodi’ e derivat din maghiară, vezi Dictionarul Etimologic Român (DER)
boscorodí (désc, -ít), vb. – 1. A face farmece. – 2. A bombăni, a bodogăni ; Maghiar boszorkányos „a face farmece” (Drăganu, Dacor., V, 322; Scriban). – Der. boscoroadă, s.f. (bombăneală); boscorodeală, s.f. (bombăneală). Rut. bozkoróditi care, după Bogrea, Dacor., IX, 795, este sursa cuvîntului românesc, pare mai curînd că provine de la el.
….
Eu nu am nimic cu ungurii dar cat stau ia tara noastra sa ne respecte intotdeauna si la scoala suntem jumatate romanii jumatate ungurii si tot ungureste vorbesc si ne injura pentru ca noi nu ii intelegem …..eu ii urasc pentru ce ne-au facut in toata istoria mai ales romanilor din ardeal..
Nota admin: „Eu nu am nimic cu ungurii… eu ii urasc” superba contradictie!
Could you give a page number? I need it to a scientifc work but I haven’t got the book at hand, neither in a public library.
„wolff”, prietene, de ce nu ai folosit numele tau real? Nu cred ca e nevoie sa te ascunzi :P.
ma numesc daniel si sunt roman. nu conteaza originea noastra….ci faptul sa ne intelegem si sa ne oferim compasiune. una este gluma….si tachinarile despre unele expresii, cuvinte etnice, si una este ura. multe salutari din inima fratilor maghiari. va iubesc! 🙂
excelent comentariu! Un 2011 minunat iti doresc!
si eu
da’ numai pe unguroaice
ca aseara:))
bune rau.
romance: aveti de invatat de la alea
Ungur si maghiar desemneaza, de fapt, doua fatete ale aceleasi identitati: ungur provine din termenul politic de hungarus, fara conotatie etnica initial, adica locuitor al Regatului Ungariei, supus al Coroanei Sf. Stefan, in timp de maghiar are conotatia etnico-lingvistica, dincolo de apartenenta politica. Daca un cuvant este jignitor sau nu, depinde de contextul sau tonalitatea cu care este spus/scris. Astfel si neamt ar trebui sa sune jignitor.
Kik a bozgorok ? / Cine sunt bozgorii ?
http://kukker.manna.ro/showvideo/2983/kik_a_bozgorok?
Kik a bozgorok II ? / Cine sunt bozgorii II ?
http://kukker.manna.ro/showvideo/2985/kik_a_bozgorok?_ii.
nu va uraste nimeni…..noi uram pe aia care vor autonomie teritoriala( adica tara in tara)
Atunci o sa ai (aveti?) multi de urit: pe germanii din Sud-Tirol, pe francezii din Valle d’Aoste, pe friulii si Slovenii din Friulli-Venezia, pe suedezii din Aland, pe scotieni/gali/irlandezii de nord, pe cei din insulele Man/Guernsey/Jersey, pe germanii din Belgia, pe bascii/catalanii/galicienii, pe gagauzii din Moldova, pe maghiarii/romanii/croatii etc din Voivodina (Serbia), si da pe maghiarii din Romania pentru ca se cere ce au cei mentinuti mai sus…
https://maghiaromania.wordpress.com/2010/10/05/autonomiile-inexistente-din-europa-fotografiivideo/
ha ha, good point OLorand!
Da….. O prostie asta cu cenzura pe forumuri unde lumea ar trebui sa spuna ce gandeasca . Am lasat un comment si nu a aparut . Oricum nu-mi plac ungurii .
Nota Admin: Alex, noi nu publicam comentarii de genul „Si chiar sunt de acord cu Ilie Nastase cand a zis ca tiganii ar trebui trimis in Harghita . Poate asa se omoara intre ei si scapam odata de ei”. Si nici cu cea mai imputita natie de pe pamant. Incearca la comentarii la ziar. sau pe http://limbacailor.wordpress.com 🙂
@pe gagauzii din Moldova
Pentru Dumnezeu nu mai da exemplu asta penibil ! Stii cum a fost stabilita autonomia respectiva ? Ai fost vreodata acolo sa vezi cum traiesc oamenii de acolo? Stii cine sint liderii in „autonimia” respectiva ? Ai idee daca si cum sint pastrate limba si cultura gagauzilor acolo?
„Exemplu penibil”: juridic e o regiune autonoma. Am lasat-o undeva la urma si eu, fiindca consider ca mai degraba autonomiile din Italia, cea din Finlanda, cele din UK pot fi luate si discutate.
@Exemplu penibil”: juridic e o regiune autonoma
Juridic cum ? Sau mai bine zis cat de juridic? Daca moldovenii nu erau de acord sa acorde autonomia ca sa nu aiba un conflict inghetat ca cel din Transnistria in mijlocul tarii , nu ar fi recunoscut nimeni autonomia respectiva , ar fi fost o gaura neagra , un triunghi al Bermudelor la fel ca Transnistria , aparea pe Discovery la „Places that dont exist” ca si aceasta.
Interesante puncte de vedere, si interesanta pagina. Bozgor are aceeasi radacina veche turcica precum ungur. In negura istoriei, in mileniul de convietuire, multe transformari lingvistice s-au intamplat, conform mersului normal al vietii… Niciodata maghiarul nu si-a spus ungur, iar acum in limbajul international tara se numeste Hungary, iar domeniul de net e .hu. Asta nu jigneste pe nimeni. Cred ca ar fi timpul, si pagina aceasta de net imi da dreptate, sa trecem peste ceea ce ne desparte (daca ne desparte ceva…), si sa construim ceea ce ne uneste. Minden jót kívánok mindenkinek/Toate cele bune, tuturor!
salut. pe ce te bazezi in privinta radacinilor turcesti?
Szia. Vechi turcice. Pe faptul ca, in procesul indelung al migratiei catre vest, cele 7+3 triburi fondatoare, au salasluit mult timp in preajma vechilor turci. Poti cerceta harta migratiei catre vest, si te vei lamuri. Cunosti, desigur, asemenarile dintre limba turca si maghiara, si bineinteles stii ca ambele sunt aglutinate, ambele folosesc armonia vocalica. Desigur stii prea bine ca „ileri” din turca si „előre” din maghiara inseamna inainte. Stii ca turcul cand vrea bani spune „Para kerek”. La fel de bine stii ca turcul spune mamei „anne”, ceea ce seamana prea bine cu anya, pentru a fi o coincidenta. Multumit de raspuns? Daca nu, scuze pentru timpul pierdut pentru a ma citi.
salut ! sunt din sudul tarii si vreau sa spun ca Ungurii sunt oameni de onoare de incredere am avut multi preteni Unguri.Ce te faci cu noi Romanii care suntem corciti cu turci si nu numai .daca as alege sa plec la drum cu un Roman si un „bozgor’ as alege un „bozgor”.Multi Romani nu stiu ce e aia cinste corectitudine si onoare si te tradeaza cind ti e lumea mai draga.Am tot respectul pentru ”bozgori”probabil unii nu vor crede ca nu sunt Roman dar asta e opinia mea.
Marian, ce intelegi prin „suntem corciti cu turci si nu numai”? Ca turcii (cu care, din cate stiu eu, a existat un „amestec” minim, religia, de) ne-ar fi transmis prin gene niste defecte? Daca da, afla ca onoarea/lipsa ei nu se transmit genetic ci se invata. Deci nu „corceala” e problema sudului tarii. A, ca romanii ar fi invatat lucruri rele (dar si bune -vezi gastronomia 😉 ) de la turci, asta e foarte posibil.
Pe de alta parte, imi place cand spui „probabil unii nu vor crede ca nu sunt Roman dar asta e opinia mea.” Si eu am fost acuzat ca sunt maghiar pentru ca am indraznit sa sustin alte idei decat turma radical- si ultranationalista romaneasca.
Poate ca acest cuvant „bozgor” a fost inventat de hortisti, date romanilor din ardeal in atrocitatile de dupa trianon, prin care incercau sa demonstreze ca ardealul nu-i a lor si ei sunt doar un popor de nomazi. Nu poti sti cu exactitate aceasta etimologie
Lupciano: bozgor nu a fost dat de hortisti romanilor, fiindca aveau deja un termen jignitor pentru romani „oláh” (ce vine din vlach), nu era nevoie de altul.
Atrocitatile erau in 1940, care cert este dupa Trianon (Versailles/Paris) dar cu 20 de ani… In 1940 dictatul s-a facut la palatul Belvedere din Vienna…
Plecati din tara noastra! Nota admin: vezi ca e si tara LOR!
PS admin: Mesajul avea si doua insulte (una, continuta in pseudonim :)). Initial, pseudonimul avea toate literele necenzurate 😉
Nu pot sa nu remarc sensibilitatea ungurilor…mimoze de-a dreptul…
Nu pot sa inteleg de ce se simt jigniti daca li se spune unguri. Daca nu stiti inca, in limba romana, tara vecina si prietena se numeste Ungaria. Asadar cetatenii ei sunt unguri. Punct. La fel cum sunt rusi, bulgari, sarbi, japonezi, mongoli, chinezi etc. Ce naiba vreti domnilor, cand veti inceta cu tampeniile nationalist-sovine ? Aveti o tactica foarte bine pusa la punct…pe termen lung, nu-i asa ? Sunt curios daca va simtiti jigniti si de catre englezi, francezi, olandezi, portughezi, germani, samd…. In afara de cateva natii slave (putine) nu va spune nimeni maghiari, ci UNGURI !!!
Erted ?
Nota admin: nem vagyok magyar, de ertem. Nu sunt maghiar, dar am inteles :). Nu inteleg insa cum de generalizezi pornind de la 1-2 maghiari deranjati de „ungur”. Daca te uiti pe sondajul pe tema asta pe care l-am initiat, doar doi maghiari, mai exact unguroaice au fost deranjati de ungur (nu si de „unguroaica”). Deci 9% din total. Pe cand 15 persoane (74%) au spus ca sunt deranjate doar cand e spus pe un ton nepoliticos (gen daca ti s-ar adresa tie cu „mai romanco”) iar 4 persoane (19%) au spus ca „ungur” nu e niciodata jignitor*.
Deci, ok, poate ca unii sunt mimoze. Dar daca da, asa esti si tu!
PS: Administratorul nu intervine in comentarii decat cand acestea contin jigniri si/sau generalizari. Ca acum. Scrie unul fara jigniri (chiar si soft, ca mimoza) si fara generalizari si nu voi mai lasa note sub textul tau :).
______________________________________________
*sondajul e in maghiara, dar ordinea e aceeasi ca in romana si se poate deduce din cuvintele romanesti si semnele (/) folosite in propozitii.
Mia: eu unul PREFER sa ma numesti maghiar ca aveti SI acest termen asta in limba romana (unele din putinele limbi, adevarat), termen care este mai aproape de cum ne numim noi: „magyar”. Daca ma numesti ungur in mod civilizat, nu ma supar.
Cum spunea mai sus „Egy gondolat bánt” in foarte multe cazuri nu se poate folosi numai varianta ungur*.
Si o intrebare: care este tactica noastra pe termen lung si ce legatura are asta cu termenii maghiar si ungur?
Maghiar vine de la megyer (unul din triburile hetmagyar), ungur de la onogur . Ambele cuvinte sunt cat se poate de acceptabile. Etimologia e explicata si pe wikipedia la ‘hungarian people’.
Cat despre tema articolului, ‘bozgor’ cel mai probabil vine de la ‘a boscorodi’ (a bozgorodi). La ucrainieni e ‘božkorodity’. Un cuvant care nu are semnificatie insultatoare (exista un cuvant asemanator in maghiara, boszorkányos).
Admin: scuza-mi ignoranta, recunosc, n-am avut timpul necesar sa parcurg toate comentariile…mi-au sarit in ochi „mimozele”…inca o data mii de scuze si de pipe ale pacii !!!
Lorand: cand spun ungur, spun normal si firesc, la fel cum spun rus, neamt, francez etc, Da, desigur ca exista termenul maghiar, insa nu cred sa existe persoana de nationalitate romana careia sa-i fie mai la indemana de pronuntat acest cuvant….este un pic fortat termenul, a.i. intotdeauna va mai lesne de spus ungur. Asta e adevarul si numai adevarul… Ca o paranteza, nevasta-mea e unguroaica iar socrii mei nu mi-au reprosat niciodata faptul ca folosesc acest cuvant…
Cat despre strategii, intram in sfera politica si n-are rost, scuze…
Mia: Ne-am inteles, ne chemi cum iti place tie, iar eu cum am spus nu ma simt ofensat.
Cit despre tacticile si strategiile amintite de TINE: a folosi insinuari generalizatoare nu tine de sfera lozincilor politice? Te rog, nu le folosi sau fii consecvent daca totusi.
Lorand, as prefera sa-ti spun Lorand !
Ai dreptate, m-a luat valul…pentru o clipa am uitat ca politica nu prea are de-a face cu situatia din teren… :):) Doar din 4 in 4 ani !
pipele pacii sunt acceptate 😉
am citit acest forum din greseala si sincer am ramas surprins sa descopar ca aceasta durere ce am simtit-o si eu si inca o mai simt ,cea cu bozgoru, pentru ca unii colegi nu se sfiesc sa iti arunce in fata ura chiar daca nu stiu pt ce urasc, de fapt nu au nimic cu tine dar ideea este la fel ca si manelele ..prinde la publicul de jos , sunt anumite tipare care se autodeclanseaza exemplu nume unguresc =bozgor,roman=hot,cersetor,lenes etc etc PACAT
locuiesc si muncesc in londra de 7 ani am nume unguresc dar nu stiu un cuvant in ungureste ma simt roman si sunt roman nu am nici o legatura ungureasca si totusi sunt numit bozgor PACAT
in londra este foarte greu sa inveti engleza pentru ca se vorbeste indiana ,poloneza romana limbi africane si limbi de care nu cred ca ati auzit deci chestia cu vorbesti in tara mea limba tarii cade ,dar COMUNICAREA SE FACE IN ENGLEZA limba tariii in care locuiesti aici sunt de acord cu cei ce au adus aceasta problema in discutie
in legatura cu ROMAN -cersetor ,lenes ,hot etc- ma doare poate mai tare decat sa mi se spuna bozgor pentru ca voi cei de acasa in loc sa vedeti toate aceste lucruri ce eu le vad de aici–romani ce muncesc si sunt apreciati in toate domeniile de la cel cu lopata pana la ala cu mapa,romani ce salveaza vieti (a fost un caz in revolta huliganilor in care un roman a salvat o poloneza dintr-o casa in flacari)romani ce sunt invidiati ca vorbim mai multe limbi ca suntem inventivi si ne descurcam aproape in orice chiar daca este prima data cand ne lovim de problema respectiva
Prieteni suntem tratati asa (ex :francezii)pentru ca ne tratam asa acceptam toate murdariile oare cand o sa realizam ceea ce trebuie facut ceea ce este important oare chiar este necesar sa pleci ca sa poti trai decent
va las pe voi sa decideti si sincer imi pare rau
cu speranta ca intr-o zi o sa realizati ce valoare aveti si veti lupta pt ea
va saluta un bozgor
1. În legătură cu neincluderea în Dicţionarul Explicativ, redactat de Academie, m-am uitat în Noul dicţionar Universal al Limbii Române, Litera Internaţional, Bucureşti-Chişinău 2006. Aici apare foarte scurt: „(de obicei depr[eciativ])” ungur, maghiar (et.[imologie] necl.[ară]).
2. După câte ştiu ni există informaţii de unde a apărut semnificaţia de om fără ţară pentru cuvântul bozgor. Din înţelesul cuvântului acest lucru nu se poate deduce, din simplul fapt că etimologia sa, în limba română nu a fost stabilită.
3. În legătură cu posibila etimiologie a cuvântului. Ca şi termenul de jidan şi oláh (vlah), şi cele mai multe denumiri peiorative a naţiilor, eu cred că este o denumire care derivă din însuşi etnonimul maghiar. Szilágyi N. Sándor a scris o lucrare despre originea cuvântului, care a apărut în ziarul Szabadság, pe 15 august 1997. Aici o să îmi cer scuze din cauza folosirii unor cuvinte vulgare, dar scriitorul crede că astfel de cuvinte stau la originea cuvântului bozgor. El scrie că ar fi o derivaţie a jocului de cuvinte „ungur-bungur” cu care românii îi necăjeau pe maghiari în vechime. Partea „-gur” a rămas, prima parte a fost alipită din termenul maghiar de „baszik”, ceea ce înseamnă act sexual, şi este folosit în li mbajul vulgar. Într-adevăr în înjurăturile maghiare, acest cuvânt apare foarte des. Românii din Ardeal folosesc în glumă acest termen, de exemplu „basomega”. Deci cuvântul bozgor s-ar fi format din pronunţarea în româneşte a rădăcinii „basz-” şi alipirea părţii a doua a numelui de un-gur. Însă această etimologie este puţin credibilă, ilogică, părerea mea.
Eu aş dori să vă scriu şi despre părerea mea despre originea cuvântului. Cu precizarea că nu sunt lingvist, deci aş putea greşi. În decursul istoriei, la începuturile istoriei lor, mai ales înainte de descălecat (895), dar şi după, despre numele maghiarilor aflăm şi de la geografii şi istoricii arabi, precum Gardizi, Ibn Rusta, Djaihani (secolele IX-X), Abu Hamid al Garnati (sec. XII). Bizantinii, foarte multă vreme îi numeau pe maghiari pur şi simplu, turci. În Europa îi cunoşteau mai ales sub denumirea de onoguri (ungur, Hungarian, Vengr, etc. ceea ce este denumirea veche a uniunii de triburi vorbitoare de limbă protobulgară). Deci populaţiile europene în general nu îi denumeau cu denumirea proprie a maghiarilor. Arabii şi unele populaţii turcice însă foloseau termenul de (le scriu cum se pronunţă în română) Madjar, Madjgar, Modjer, Macigar, ceea ce derivă din numele propriu al maghiarilor. La geografii arabi Balkhi, Masudi (sec. X.), sau Abu Hamid al Garnati (sec. XII.), apare numele de badjirt, badjgirt, ceea ce provine din etnonimul de başchir, popor care trăieşte şi astăzi în zona Volgăi. Este interesant că aceste forme se aseamănă cu forma de Macigar, doar prima consoană diferă. În limbile turcice vechi, nici un cuvânt nu începea cu consoana “m”, s-ar putea că de aceea popoarele turcice să fi denumit maghiarii cu consoana „b” la început în loc de „m” (astăzi însă situaţia este diferită, şi în Turcia maghiarii sunt numiţi drept Macar). Mulţi istorici moderni sunt de acord ca başchirii sunt maghiari turcizaţi, şi cred că başchir ar putea fi fost numele în unele limbi turcice din nordul Mării Negre a maghiarilor şi provenea din etnonimul Magyar. Geografii arabi din secolele IX.-XII de obicei aflau informaţii despre populaţiile europene prin intermediul turcilor nomazi din stepele Asiiei sau Europei de Est. Deci astfel şi ei îi denumeau pe maghiari sub numele de başchir, sau o formă derivată din acesta. Interesant este că Hamid al Garnati, care în secolul XII. a vizitat Ungaria, continuă să îi denumească pe aceştia drept başchiri, şi nu maghiari, tot ca urmare a acestei denumiri dată de popoarele turcice din nordul Mării Negre, maghiarilor. Balkhi (mort în 934) afirmă că başchirii (badjirt) au două ramuri: unul trăieşte lângă oguzi şi bulgari (cei de pe Volga, şi nu cei de la Dunăre), celălalt grup trăieşte lângă pecenegi (zona la est de Carpaţi), şi are hotarele comune cu Imperiul Bizantin. Deci maghiarii şi başchirii sunt acelaşi popor doar că trăiau departe unii de alţii. După părerea mea, românii au preluat numele de başchir/bacdigird/badjirt, etc., de la o populaţie turcică, cum ar fi uzii, cumanii sau berindeii, care trăiau, în secolele IX-XIII în Moldova şi Muntenia de astăzi, şi au început să îl folosească sub forma de bozgor ca nume deprecitiv pentru maghiari. Putem să ne dăm seama doar comparând cuvintele de başchir/bacigird cu bozgor, ne dăm seama că ele se aseamănă foarte mult. Cu toate că nu am citit, ştiu că şi Florin Constantiniu afirmă că başchirii ar sta la baza cuvântului de bozgor, în lucrarea sa O istorie sinceră a poporului român.
Ar fi interesant de studiat, când a apărut în textele româneşti numele de bozgor, şi ce înţelesuri a avut de-a lungul timpului. Asta ar elucida poate şi mai bine originea şi semnificaţia în lb. română a acestei denumiri.
Şi ar trebui să vorbesc şi de călugărul dominican Iulianus, care în 1236 a găsit maghiari în zona Volgăi şi a Uralilor. Ei trebuiau să fie acei başchiri. Din păcate invazia mongolă din 1237-1241 i-a spulberat pe acei maghiari de la hotarele Europei cu Asia. Aceştia ori s-au împrăştiat în Asia Centrală şi Europa de Est, ori s-au turcizat, sau amândouă. În aşa fel a apărut poporul başchir de astăzi, de limbă turcească, care însă şi astăzi păstrează două triburi identice după nume cu două triburi din cele 7 a maghiarilor: Jenő şi Gyarmat. Deci s-ar putea ca acum vreo 800 de ani să fi vorbit limba maghiară, fiind o ramură rămasă în est a maghiarilor. Astăzi başchirii se autodenumesc başcort.
cati bozgori pe aici!
nota admin: apreciez sinceritatea mailului: „sug@yahoo.com”!
Pingback: Nu sunt rasista, dar vorbesc tampenii! « MaghiaRomania
Cameleon: “mi se pare o explicaţie bună, adecvată: românii ne urăsc pentru că suntem unguri, ungurii din Ungaria ne urăsc pentru că suntem români. Nicio ţară nu ne vrea. Deci… nu prea avem patrie.”
eu nu cred că filingul meu de patrie, patriotism depinde de ce cred alţi oameni. oricum, in UE nu prea se mai pune problema (cel puţin pentru mine nu). dacă mă-ntreabă cineva din Budapest, răspund că ardeleancă, clujeancă. dacă mă întreabă cu intenţie naţionalistă, răspund că sunt român (cel puţin bunica a fost). dacă mă-ntreabă un român, spun că sunt maghiară.
despre cuvântul “ungur”: mie mi se pare la fel, adică nu prea-mi place să-l folosesc. cei care ştiu ambele limbi: e asemenea ca şi cum aş folosi olah (vlah) in loc de român.
Bazd meg! inseamna Fute-te-as sau pe engleza Fuck you! . Sincer nu vad legatura cu cuvantul B… Maghiara din zilele noastre are majoritatea cuvintelor derivate din limbile slave, romana si germana( exista de asemenea cuvinte din romana care au fost imprumutate din maghiara , dar anterior fenomenului invers ). Cine stie ungureste ( maghiara ) poate observa acest lucru. Un simplu exemplu: „peruca” in romana – in maghiara i se spune „paruka” cand de fapt inainte de a se amesteca limba i s-a spus ” vendeg haj – par musafir „. La hotel nu i se mai spune szalloda ci hotel, si mai sunt sute de astfel de cuvinte.
cam multe greseli:
– B.. meg: inseamna un „ordin” dat unei persoane a DOUA SINGULAR sa „actioneze” 🙂 fata de o persoana a III-a singular, ceva „(You) F… IT/HIM/HER!”
– se spune paróka, nu paruka, iar vendéghaj a fost un cuvint inventat in timpul modernizarii limbii (sfirsitul sec XVIII-inceputul sec XIX) care nu prea s-a inradacinat, parucile in schimb au fost cu mult inainte la moda… Adica vendéghaj a aparut dupa paróka, care a venit din franceza, unii spun printr-un dialect al germanei (parocka). Cum tot din franceza a venit in romana…
– la hotel se spune si azi szálloda, nicidecum hotel (vezi si organizatia profesionala a lor din Ungaria: http://www.hah.hu, sau existenta specializarilor de „Idegenforgalom és szálloda” = „Turism si hotel”).
Da avem multe cuvinte preluate, dar sa fie majoritatea, nu stiu, poate imi dati un link la un studiu lingvistic serios, si nu astfel de semi…
bun materialul. toate clişeele ar merita luate la puricat şi lăsate în c… gol, chiar dacă asta nu ar deştepta pe toată lumea.
Admin: imi place mult expresia cu c… gol, dar, pentru ca am mai editat c…-ul din comentariul cuiva, o fac si la dumneavoastra, sa nu va discriminez pozitiv 😉
Domnule Samuil, punem de-un „link de schimburi” intre blogul Ligii si MaghiaRomania?
ma p_s pe toti ungurii ii uras mai rau decat pe tigani ma p_s pe m_rtii vostrii
Nota admin: si mai rau decat pe unguri, urasti limba romana: „uras”, „vostrii”
PS: Imi cer scuze cititorilor si lui OLorand, colegul meu de moderare, \dar noua mea strategie in caz de extremisti e sa-i public. Mai ales cand ne putem distra pe seama lor ;).
cine erau barbarii?
bai fratilor…in romania nu traiesc doar unguri …ca minoritate.!!..avem de toate minoritatile aici…si sa fiu cinstit nu sint nici o amenintare la adresa romanilor..si nici nu au cum…faptul ca refuza sa vorbeasca limba este doar o problema aunora dintre ei deoarece isi mentin traditia…ardealul nu il mai pot fura sau lua niciodata..in rest situatia este mai grava din partea celor care ne conduc.. si care ne fraieresc si de care nu stim ce vor face miine(ma refer la alte taxe si etc)….in rest citiva minoritari extremisti vai de ei…!!..eu nu cred ca ei ar mai face sau zice ceva daca ar avea de face cu adevaratii romanii din experienta va zic..ca de… doamne fereste..!!!
Mie mi se pare interesant ca din locul de unde se presupune ca ar fi de origine maghiarii exista o polpulatie turcica cu numele de Baskiri. Mai mult, unul din triburile lor are nume identic cu numele unui vechi trib maghiar. Bozgor poate fi derivat al cuvintului Baskir (poate chiuar Baskir se pronunta altfel in trecutul indepartat).
„During the Hungarian war of 1849 the Ural Cossacks, at first sight of the Magyars, unanimously pronounced them to be Bashkirs, and persisted in so designating them throughout the campaign.”
http://books.google.ro/books?id=VUpmR8HAVJcC&pg=PA409&lpg=PA409&dq=bashkir+magyars+cossacks&source=bl&ots=ulIEgPjrbs&sig=T8MFcMfXGZp2t-OZQIGLoj9nwgQ&hl=en&sa=X&ei=AgzXT4T1LsfXtAbL84jaDw&redir_esc=y#v=onepage&q=bashkir%20magyars%20cossacks&f=false
Am tot respectul pentru minoritati.In anul 1990 cind eram soldat la o unitate din Bistrita la virsta de 18 ani am plecat la Tirgu MUres in urma unei alarme .probabil multi isi amintesc de acele evenimente dintre romini si unguri cind se aruncau cu pietroaie de pe bloc bataie si etc .Tot ce vreau sa spun e ca foarte multi romani ,unguri doamne domni domnisoare ne aduceau pachetele cu mincare tigari si superiorii ne spuneau sa nu mai luam ca o sa fim otraviti de unguri .o femeie de virsta a treia mia dat un pachetel si si mi a zis :”mama am si eu nepotul in armata soldat si ma rog la Dumnezeu sa fie bine si va rog cu ungurii sa va aveti ca fratii ca nu aveti de ce sa va uriti ”nu ne a otravit si nu sa intimplat nimic cu vreun coleg de al meu .eu zic ca trebuie sa dai respect ca sa primesti.multi romani au fost batuti atunci daca ieseai si nu stiai ungureste luai bataie si invers romanii pe unguri .am o impresie foarte buna despre unguri pt ca am stat de vorba cu multi dintre ei si bineinteles ca padure fara uscaturi nu exista .iubitiva ca fratii si nu va mai jigniti intre voi ca viata e scurta.am vazut un prefect la tv ca a jignit o minoritate si au iesit si au demonstrat impotriva lui si cinste lor .daca zicea cineva de noi romanii nimeni nu zicea nimic .cum comentati asta .
Am citit chiar acum pe Wikipedia ca s-ar putea ca „bozgor” ar veni de la „bocskor” cuvant unguresc care inseamna „opinca”… Sunt nascuta la Arad, parintii originari din Ungaria. Acasa vorbeam ungureste dar traind in Romania parintii ne-au dat la scoala romana. Din punctul lor de vedere era normal sa invatam si limba tarii unde traim. Daca toata lumea ar face un efort n-ar mai fi ura pe lume. Bunicul meu adoptiv, ortodox roman dintr-o familie de preoti de 12 generatii, s-a casatorit cu bunica mea, vaduva, evreica de origina maghiara. Niciodata nu am avut probleme in familiile respective.Bunicul a fost originar din Chiosdeni dar au trait la Arad 37 de ani pana la decesul dansului. Bineinteles cu el vorbeam romaneste (nu vorbea nici un cuvant ungureste). A fost un adevarat domn. Inca astazi cand sunt la Arad (sunt de 50 de ani in Elvetia, scuza-ti ortograful) primul meu drum e la cimitir la bunicul meu.
dupa un brainstorming de 3 ani jumatate la ce concluzie s-a ajuns? de la ce vine cuvantul ‘bozgor’ pana la urma? macar asa un rezumat cu cele mai plauzibile teorii…
ca un bucurestean ignorant folosesc cuvantul acesta cu referire la orice ungur fie el din ungaria sau transilvania
Pingback: De unde vine cuvantul “bozgor”? | enescuilie
Sunt din Bucuresti, cu indepartate radacini in secuime (Miercurea-Ciuc).
Nici prin cap nu mi-a trecut ca vlah/olah e peiorativ, jignitor!…
Dupa cum nu mi-a trecut prin minte ca „ungur” ar fi ceva care sa deranjeze pe conationalii nostri de limba maghiara…
Servus! 🙂
A, si nca ceva: prin zona mea se spune despre vreun maghiar „bozgor” fara a se vrea neaparat un termen peiorativ. La fel se zice si „nemtzalau” in loc de „neamtz”… si „turcalete” in loc de turc. Sunt variatiuni menite sa invioreze lexicul 😛
Cautand pe net un raspuns la tema propusa in acest blog am citit articolul.
Am apreciat cele mai multe dintre comentarii (mai putin pe cele care refuza realitatea). In mod special am apreciat cele scrise de Ilona.
Am avut ocazia sa vin de multe ori in Ardeal: cu probleme de invatamant, de serviciu si de tratament. Sunt incredintat ca mi-am format cateva idei lamuritoare despre varii lucruri din aceasta parte a tarii. Voi expune, deocamdata, doar unul: un fost coleg de camera – Sandor din Odorheiul Secuiesc- era dezamagit ca nu stia bine romaneste. Avea mereu la el un dictionar maghiaro-roman.
Privitor la originea cuvantului “bozgor” imi pare a fi de folos a se citi articolul din : http://www.certitudinea.ro/articole/de-la-lume-adunate/view/cine-le-a-dat-secuilor-numele-de-bozgori-chiar-ei-si-au-spus-asa
Imi pare a fi unul bine documentat si articulat. Astept cu interes comentarii argumentate.