Cu cine au votat ungurii din România duminica? [alegeri parlamentare Ungaria 2014]


fidesz

foto: Euronews

Maghiaromânca Emőke Mihály a dat tonul discuției despre alegerile parlamentare din Ungaria cu o întrebare: de ce este atât de îndrăgit partidul FIDESZ de maghiarii din România?

Cele 95% dintre alegătorii din afara Ungariei, care au votat FIDESZ, îi justifică întrebarea. Mai jos, veți găsi un posibil răspuns la aceasta, veți afla dacă exista vreo alternativă viabilă, respectiv dacă avea vreun rost votul în general și cât de mult contează votul maghiarilor de „peste hotare”. Răspunsurile vă sunt oferite de trei redactori MaghiaRomânia:

Zoltán Zsolt MészárosCel mai puternic argument e cel sentimental. Anume acela că Orbán a fost cel mai îndârjit susținător al acordării cetățeniei pentru etnicii maghiari dinafara Ungariei. Iar după referendumul invalid din 2005, și-a axat o bună parte pe retorica sa părtinitoare pe denunțarea „trădătorilor de neam” care au făcut campania împotriva cetățeniei transfrontaliere (este vorba de liderii de atunci ai partidului socialist MSZP si ai „defunctului” partid liberal SZDSZ).

A doua cauză este tradiționala suspiciune a ardelenilor față de tot ce este de sorginte socialistă (ca o reacție la socialismul real trăit de mulți dintre ei în epoca Dej-Ceaușescu). Prin urmare, covârșitoarea majoritate a maghiarilor din Transilvania îi identifică pe toți liderii stângiști din Ungaria (nu întotdeauna fondat) cu „social-comunismul”, iar pe cei de la Jobbik cu „fascismul”, astfel încat singura alternativă viabilă rămâne „centrismul” reprezentat de Coaliția Tinerilor Democrați (FIDESZ) cu creștin-democrații (KDNP), înarmată cu atuul durabilității – nedestrămată de 16 ani.

Al treilea motiv, eu l-aș numi sindromul „puiului de găină”. Se știe că puiul, după eclozare, ia drept „cloșca” primul obiect sau ființă pe care le vede mișcându-se. Cei de vârsta a treia și a doua – majoritatea votanților activi -îsi aduc aminte de „tânărul revoluționar”, studentul la drept Viktor Orbán, un anticomunist înflăcărat care din 1988 a început să capteze atenția publicului, dar să și coaguleze opoziția în jurul său.

Foarte mulți au fost marcați de discursurile sale, mai ales de acela ținut cu ocazia reînhumării martirilor revoluției anticomuniste din 1956, executați în urma proceselor orchestrate de regimul sovietic. Pentru foarte mulți dintre maghiarii din România și nu numai, conținutul acelui discurs, transmis în direct pe ambele posturi ale televiziunii de stat și de posturile de radio din Ungaria, a avut un impact emoțional imens care aproape le oferea  certitudinea că vremea schimbărilor radicale bate la ușă. De aceea, pentru un număr mare de persoane, nici nu mai contează cariera din următorii 25 de ani, ci ele rămân pe veci „pui de găină.”

BurePișta (alias reccsman): sunt genul de votant care e cât se poate de informat, greu de manipulat și votează strategic, din rațiune, nu pe bază sentimentală. Adică nu prea funcționează lozincile, afișele, discursurile populiste, demagogice sau romantice, ci ideologia, programul politic, faptele și șansele electorale reale. Probabil sunt cel mai urât tip de votant în ochiul majorității formațiunilor politice, dar adevărul e că îmi place imaginea asta și faptul că aparțin unui clubul al votanților care votează cu capul și nu cu inima.

Așadar, oricât de mult aș simpatiza cu direcția trasată de Fidesz în ultimii 25 ani, nu i-am votat pentru că știam că vor obține majoritatea necesară pentru guvernare și fără votul meu (vezi nota finală, mai jos). Pe deasupra, ca adept al echilibrului și pluralismului politic în democrație, nu pot fi de acord cu puterea concentrată în mâinile unei singure formațiuni. Or, este adevărat că o țară în criză politică și financiară ca Ungaria trebuie condusă ferm, dar ultimii patru ani de guvernare a coaliției Fidesz-KDNP au arătat și faptul că puterea absolută conduce la abuzuri (noua constituție, legi organice – precum legea privind presa -, adoptate fără consultarea opoziției). Și nu m-am lăsat sedus de pașaportul unguresc.

Astfel, am rămas cu trei opțiuni care au avut șansa reală de a depăși pragul electoral: alianța de stânga-liberală cu personaje „remarcabile” ca Gyurcsány, radicalul Jobbik sau micuțul LMP (Lehet Más a Politika/Politica, Altfel), de origine civilă și ecologistă. Evident, primele două opțiuni au picat din start, iar cu LMP oricum cochetam de ceva vreme pentru că în opoziție au fost o oglindă satirică a guvernului, de oricâte ori au comis abuz de putere. Mai mult, LMP riscă să pice pragul de 5% și mi-ar fi fost tare dor de ei, ca rezistență civilă infiltrată în Parlamentul Ungariei. Așa că am pus ștampila pe ei și m-am simțit bine când am văzut că reușesc să își păstreze scaunele (deși rezultatele nu sunt finale, e puțin probabil să pice după o rată de prelucrare de 99%), chiar dacă Fidesz a obținut din nou majoritatea calificată – adică tocmai ce voiam să evit…

De asemenea, mă bucur că foarte puțini alegători dinafara Ungariei au votat cu Jobbik (abia 2% adică vreo 1500 – vezi tabelul de mai sus), la fel cum mă bucur că fac parte din gașca micuță a alegătorilor LMP. Sunt convins că peste 4 ani, Fidesz va avea mai multă nevoie de votul meu, fiindcă orice formațiune de guvernământ pierde susținere în timp, și probabil îl va primi, dar nu promit nimic. Să vedem mai întâi faptele din următorii 4 ani…

 

2 mandate din 200 – doar atât contează votul maghiarilor din diasporă!


Oláh Botond: De curând am primit şi eu cetăţenia ungară, aşa că am avut posibilitatea să votez – însă eu am decis să nu profit de această ocazie. Nu am votat niciodată, nici în România, dar nici în Ungaria nu doresc să îmi dau votul. De ce?

(vezi răspunsul și comentează aici: https://www.facebook.com/MaghiaRomania/posts/702607969762290)

Notă finală: sistemul electoral din Ungaria a fost schimbat tocmai la propunerea fostului guvern Fidesz-KDNP cu scopul de a-și păstra puterea. Numărul mandatelor a fost redus la numai 200, iar atribuirea mandatelor a fost supusă regulii „the winner takes it all” (adică cine obține cele mai multe voturi într-o circumscripție, câștigă, indiferent de procentaj). Așa s-a întâmplat că cele 45% din voturile valabil exprimate s-au transformat într-o majoritate parlamentară de 67%.

vs pont hu 2

vs pont hu

Anunțuri

30 de gânduri despre “Cu cine au votat ungurii din România duminica? [alegeri parlamentare Ungaria 2014]

  1. „Nota finala” e incompleta, nu pomeneste nimic de resdistribuire, adica de elementul de compensare, si vorbeste doar de jumatatea uninominala a alegerilor. Mai exista si liste de partide, care au un rol destul de mare in redistribuire. Adica nu chiar „the winner takes it all”, ci „the winner takes the majority”. 🙂

    • Un sociolog am auzit spunând, că dacă aceste alegeri s-a fi făcut după sistemul german, FIDESZ ar fi ajuns la 50%, iar dacă s-ar fi făcut după sistemul britanic, ar fi ajuns la 90%.
      Dar mă bucur foarte mult, că Jobbik a primit așa de puține voturi. Și nu știu care dintre aceștia, din acest partid, a vorbit despre revizuirea frontierelor, la vreo ”vizită” aici în Ardeal, sau dacă a vorbit careva despre astfel de inepții, dar văd din voturi, că nu prea l-a crezut nimeni, sau nu prea e interesat nimeni de acest subiect.

  2. O completare la comentariul lui Zoltán Zsolt Mészáros: maghiarii care resping în totalitate politica Guvernului Orbán nu au solicitat cetățenie maghiară. Sau chiar dacă au solicitat-o din motive pragmatice (muncă în Anglia, de pildă) nu s-au înregistrat pentru vot. Și o remarcă mai personală: nici mie nu mi-a convenit că președinele țării a fost ales prin voturile emigrației, adică a unor oameni plecați de 5-10-15 ani, care nici că au de gând să trăiască în România. Nu cred că e ok să le dai drept de vot oamenilor care nu suportă consecințele directe ale acestui vot. Discrepanța e imensă: în Ungaria, FIDESZ ia 44 %, iar în afara Ungariei 95%. Și, dacă stăm să ne gândim puțin, rezultatul îi defavorizează de fapt pe maghiarii din România, Slovacia, Serbia etc. Li se va pune eticheta de votanți ai FIDESZ-ului, etichetă de care nu vor mai scăpa. Or asta ar putea afecta grav relațiile cu ungurii și cu instituțiile din Ungaria. Căci Ungaria nu înseamnă doar Orbán. Mai sunt și alții pe acolo.

    • Judit, de acord în mare parte, dar vezi că dreptul la vot al maghiarilor de peste hotare a fost oricum restrâns, în sensul că doar listele de partid (18, la număr) puteau fi votate, nu și candidații nominali. Și atâta timp cât parlamentul din Ungaria își asumă o răspundere față de diasporă și guvernul conduce o politică națională care ne privește și pe noi, votul nostru este oportun.
      Pe de altă parte, e mai bine să fim etichetați ca simpatizanți Fidesz decât ai lui Jobbik.

    • Am auzit de nenumărate ori argumentul acesta, probabil pe ideea că o miniciună repetată de multe ori devine adevăr. În primul rând nu este adevărat că maghiarii din diasporă nu sunt afectați de deciziile parlamentului ungar. Soarta noastră este profund influențată de deciziile parlamentului ungar. Însuși faptul că am putut primi cetățenia ungară a se datorează votului acestui parlament. În ceea ce privește etichetarea noastră ca votanți ai FIDESZ-ului: a spune că victoria FIDESZ se datorează alegătorilor din Ardeal e ca și cum ai spune că se datorează alegătorilor din Szolnok; este o prostie.

    • Iudit, ai dreptate. Dacă ne uităm pe forumurile ziarelor, portalurilor sau la blogurile perdanților, putem vedea efectul „devastator” al votului masiv pro FIDESZ al maghiarilor dinafara Ungariei, asupra părerii ungurilor cu vederi de stânga din Ungaria. Pe undeva e de înțeles, ținând cont de imensa decepție a susținătorilor coaliției socialisto-liberale. Orice se va întâmpla, de acum înainte, acest scrutin va avea un efect remanent asupra modului în care stânga din Ungaria îi va privi pe maghiarii din diasporă.

  3. bloguerila, E. Ferencz Judit.
    Dupa comentariile vostre nu-mi ramane decat sa ma astept, sa apara comentariile cu „marile realizari” ale Guvernului Orban.

  4. Uluitor procentajul obtinut de FIDESZ, in afara Ungariei. Pentru a fi totusi mai exacti, se poate stii oare, care a fost numarul de votanti din Transilvania si optiunile lor ?

    • Nu. Voturile de la distanță (cele ale cetățenilor din afara Ungariei) au fost centralizate la Budapesta. Nu s-au publicat rezultate pentru fiecare țară în parte.

  5. Toata lumea vorbeste de mituirea FIDES lui cu pasapoarte.Dar a pus cineva intrebarea ca de atatia ani a facut cineva ceva pentru Ungurii din Romania.Oamenii duc greu in romania vorbesc de clasa muncitoreasca nu de politicieni galben de grasi de ziaristi care habar nu au pe ce lume traiesc.Orban a facut in Ungaria multe atat cat Basescu, Ponta in o mie de ani.De ce nu vorbesc despre problema cu credite reducerea taxelor si multe altele.Trebuie sa recunoastem ei fac treaba .Conducerea romaniei poate sa-i fie rusine alunga copii tari pretutindeni in lumea mare.SUCCES FIDESZ

  6. Tarcza Sandor.
    Stai sa vezi numai cu ce „mari realizari” o sa mai apara PSD-ul (Guvernul Ponta) in campania asta electorala permanenta!
    Uite o monstra cu „marile realizari”, redata de mine dupa cele scrise pe Internet de un deputat de Arad:
    „Intr-un an de mandat, Guvernul Ponta s-a preocupat de relansarea economică a României, prin politici echilibrate, care să nu mai sacrifice interesele românilor. Consider potrivit să amintesc câteva din deciziile importante luate de executivul condus de Victor Ponta. Guvernul USL a făcut dreptate bugetarilor şi pensionarilor. Bugetarii au recuperat în două tranşe 15% din salariile tăiate de guvernarea PDL. Pensionarii au primit înapoi retroactiv banii tăiaţi ilegal de guvernarea PDL. Din februarie 2013, pensiile au fost indexate cu rata inflaţiei, 4%. Mai multe categorii sociale vulnerabile au fost sprijinite în această perioadă – de exemplu, au crescut cu 10% indemnizaţiile pentru creşterea copilului. Mai multe decizii au vizat sprijinirea mediului de afaceri, o măsură importantă în acest sens este plata TVA la încasarea facturii, nu la emiterea ei. Salariul minim pe economie a crescut de la 700 de lei la 750 de lei, urmând să crească la 800 de lei începând cu 1 iulie. Din luna iunie, TVA la pâine va fi redus cu 9%, pentru a sprijini întreprinzătorii cinstiţi şi pentru a reduce evaziunea fiscală.

    Mai multe măsuri au oprit jaful PDL din economie (Hidroelectrica, Oltchim, Cnpet etc), soldate cu plângeri penale la adresa celor care au căpuşat economia în ultimii ani. Au fost realizate astfel economii de miliarde de euro.”

    Si mai sunt unele si mai recente, cu PIB-ul, cu exporturile, etc. Prin urmare, crezi ca nu o sa fie multi privitori de la Antena 3, care o sa creada ca Ponta a facut in doi – trei ani, cat nu va face vreodata Orban in 1.000 ani?!

    • La acest scrutin din Ungaria, eu personal cred ca la rezultatele alegerilor, politica economica a coaliție guvernamentale nu a contribuit in mod decisiv. Foarte putini alegatori pot analiza si intelege tendintele macroeconomice din economia reala. A contat mai mult, partea vizibila a masurilor socio-economice, capacitatea organizatorica a partilor care s-au aruncat in lupta electorala si eficacitatea propagandei electorale dar si „trecutul” nu foarte indepartat al partidelor aflate in cursa.

  7. Este de retinut ideea ca se poate justifca votarea unui partid mic.

    Sper ca in curand (la europarlamentare), dar si mai tarziu, sa citesc o analiza la fel de pertinenta privind votul maghiarilor in Romania.

    @Sandor
    No ofensse! „Ungurii” se scrie cu litera mica si „romaniei” cu litera mare.

  8. Eu unul eram de acord in principiu cu ceea ce voia Fidesz, insa nu mi-a placut modalitatea concreta in care si-au pus ideile in practica.
    De pilda cetatenia. Modificarea legislativa era datoria morala a fiecarui guvern ungar de dupa 89 (La fel era si in cazul Romaniei, insa Romania s-a achitat mai repede de aceasta datorie). In cazul Ungariei posibilitatea obtinerii cetateniei ungare de catre nerezidentii care au avut ascendenti cetateni ai Statului Ungar a fost refuzata sub diverse pretexte:
    Anii ’90: Ca vor pleca toti maghiarii din Romania, Slovacia, etc.
    Guvernul Orban I: Mai bine certificatul de „statut” pentru ca in Ucraina si in Serbia e interzisa dubla cetatenie.
    Guvernul Gyurcsany: Vor veni 23 de milioane de romani sa ne ia toate cele.
    In sfarsit, Guvernul Orban II a trecut la fapte.
    Modalitatea de verificare a legaturilor cu Ungaria se face insa dupa un criteriu slendrian:
    Tre sa-ti scrii cu mana un CV
    Cand te intalnesti cu functionarul care iti preia dosarul tre sa ai grija sa nu faci greseli de limba.
    Si atat.
    In alte tari se cere examen de limba, examen de cunostinte constitutionale, istorice, geografice.
    In cazul Ungariei s-a ajuns acolo, incat in Ucraina si in Rusia exista firme care promit pentru bani buni ca vor are grija sa-ti primesti cetatenia ungara, chiar daca nu stii o boaba ungureste:
    http://www.atv.hu/belfold/20130221_7_5_millioert_aruljak_a_magyar_allampolgarsagot_ukrajnaban
    Desigur, promisiunea e una, si faptele sunt alta, insa ne putem imagina urmatoarea situatie:
    Iti dau sa copiezi un CV printat in limba maghiara, iti intocmesc actele la patru ace asa incat functionarul sa nu aiba nimic de obiectat, iar tu sa nu trebuieasca sa zici, decat: Jo napot si Viszontlatasra.
    O alta idee gone bad: Tutunul (tigarile) sa nu poate fi vandut(e) decat in tutungerii, pentru a sprijinii intreprinzatorii locali cu posibilitati materiale modeste si pentru a reduce consumul de tutun. Ideea a fost preluata de la austrieci. Acolo insa au dreptul sa vanda tutun numai persoanele handicapate. In Ungaria criteriile de atribuire a tutungeriilor au fost netransparente. Rezultatul: in unele localitati exista doua tutungerii una langa alta, pe cand in altele niciuna. In plus, foarte multe au fost castigate de persoane apropiate Fideszului. A existat si o inregistrare in care primarul din Szekszard si-a exprimat dorinta ca cei apropiati socialistilor sa nu primeasca nicio tutungerie:
    http://hvg.hu/itthon/20130509_trafik_Szekszard_Fidesz_hangfelvetel
    Cazul a fost dat in vileag de un consilier local al Fidesz, care ulterior a trecut la partidul „Politica poate fi diferita”.

    • „”Modalitatea de verificare a legaturilor cu Ungaria se face insa dupa un criteriu slendrian:
      Tre sa-ti scrii cu mana un CV
      Cand te intalnesti cu functionarul care iti preia dosarul tre sa ai grija sa nu faci greseli de limba.
      Si atat.”

      Nu este chiar așa. În primul rând trebuie să demonstrezi prin documente că cel puțin unul dintre strămoșii tăi a fost cetățean ungar. Acest lucru este mai ușor de demonstrat pentru cei ai căror strămoși au trăit pe teritoriul Ardealul de Nord între 1940 și 1945, dar mai birocratic pentru cei din alte zone ale țării, iar în cazul multora chiar imposibil în mod legal.

      În ceea ce privește testarea nivelului de cunoaștere a limbii, sunt de acord cu tine, ar trebui introdus un mod de evaluare mai riguros. De exemplu un test standard de limbă (minimum nivel B2), de sub care ar fi exceptați doar cei care au dat bacalaureatul în limba maghiară. Pe de altă parte, cred că mulți ar fi revoltați să fie testați în acest mod din propria lor limbă maternă, deci este o problemă delicată. Probabil autoritățile ungare consideră că este mai puțin grav să naturalizeze eventual și câțiva români sau slovaci, decât să excludă o parte din maghiarime prin implementarea unui procedeu mai birocratic.

      • „În primul rând trebuie să demonstrezi prin documente că cel puțin unul dintre strămoșii tăi a fost cetățean ungar”
        Asa este. Am scris mai sus ca este vorba despre acea categorie de cetateni care au ascendenti fosti cetatenti ungari, cunoasterea limbii fiind o conditie suplimentara.
        Este totodata interesant faptul ca firmele din Ucraina promit ca pot sa-ti obtina cetatenia, chiar si daca nu ai asemenea ascendenti.

        ” Pe de altă parte, cred că mulți ar fi revoltați să fie testați în acest mod din propria lor limbă maternă, deci este o problemă delicată.”
        Daca ai terminat cel putin primele 8 clase in limba maghiara si sunt multi care indeplinesc aceasta conditie, nu mai exista motiv pentru care sa fii testat, insa nici macar aceasta conditie nu se regaseste in lege.

      • Nu este deloc greu! Străbunicii mei au fost născuți înainte de 1918 în Ardeal, deci au fost cetățeni maghiari. Dacă mă prezint la biroul de cetățenie cu actele lor de naștere (și apoi dovedesc că-s descendent de-al lor) sunt îndreptățit la cetățenie. Deci toți care au un strămoș născut înainte din 1918 în ceea ce este astăzi Slovacia, Ardeal, Banat, Ucraina Transcarpatică, Voivodina, Burgenland și cea mai mare parte a Croației au dreptul la cetățenia maghiară.

    • Eu nu aș băga măna în foc pentru veridicitatea informațiilor diseminate de ATV, fiind de notorietate publică poziția ei partizană declarată față de un anume segment al eșichierului politic unguresc.

    • Am citit articolul, dar se pare că nu conține mai mult decât speculații. X a auzit de la Y că Z a cumpărat cetățenie prin intermediul lui W. Nu exclud că ar putea exista așa ceva, dar nu-mi place genul acesta de jurnalism speculativ și tendențios.

  9. @kiwifi: In parte ai dreptate. Dar legea ungureasca in cauza (ma refer aici la partea ad literam) prevede dovedirea si a filiatiei de sange, adica trebuie sa dovedesti ca stramosii au apartinut „bisericilor traditionale” si au vorbit limba maghiara (formal, fireste) si tot legea cere cunoasterea limbii de catre apelant. Atat despre text. In realitate, cel mai probabil, sunt „enspemii” de portite pentru a ocolii partea „de jure”, pentru a da o pregnanta partii „de facto”…

    • Mai precis, pentru a obine cetatenia maghiara, trebuie sa dovedesti ca stramosii tai au fost cetateni maghiari, sau sa aduci dovezi din care rezulta probabilitatea cetateniei maghiare ale acestora si sa dovedesti ca tu, petentul cunosti limba maghiara. Deci legea nu prevede ad literam ca stramosii tai trebuie sa fi apartinut bisericilor traditionale sau ca sa fi cunoscut limba maghiara. Este insa adevarat faptul ca actele de stare civila pana in anul 1895 au fost inregistrate la parohiile bisericilor, deci daca nu poti dovedi altfel cetatenia stramosilor, tre sa apelezi la biserici.

  10. Judit@ daca Biroul electoral central de la Budapesta , va publica rezultatele din strainatate ale scrutinului pe tari, spune-ne si noua, ar fi interesant de vazut efectul propagandei politicienilor unguri in Transilvania(unde practic au avut camp liber), fata de Slovacia de exemplu. Adevaratul pericol, este din partea cetatenilor unguri, care au votat in proportie de peste 20% cu Jobbik, (unul din cinci). E clar ca inceepe sa-i doara capul, pe unii cetateni ai Ungariei, si asta se poate rasfrange si asupra altor „cetateni” din alte parti.

    • Din cate stiu, nu exista statistici separate privind componenta voturilor din Romania, insa nu cred sa difere fata de rezultatele globale prezentate aici.

Comentariile nu sunt permise.