[Recenzie] Ardealul de Nord in perioada horthysta/magyar vilag


Recent am citit o carte excelenta despre Ardealul de Nord din perioada 1940-44, (aka „magyar világ” lumea/perioada maghiara sau cea horthysta): Ablonczy Balázs: A visszatért Erdély (Ardealul revenit). Autorul este unul dintre istoricii tineri si este specializat in secolul XX al Europei de Est, cunoscut ca un demitizator. Multe dintre cartile sale sunt pentru publicul mai larg si poate mai putin pentru „profesionisti”, stilul fiind unul mai accesibil.

Am regasit in ea multe lucruri despre care imi povesteau ai mai in varsta (de ex: extazul maghiarilor sau aroganta functionarilor publici „parasutati” din Ungaria), si am aflat multe despre care nu am stiut, pozitive si negative atat pentru unguri, cat si pentru romani . Urmeaza o recenzie subiectiva a acestei carti, care merita citita. Cartea, desigur 🙂

Prologul sumarizeaza foarte bine perioada – doua citate:

„A fost ultima incercare de a face Ardealul un spatiu maghiar eliminind sau minimalizand cultura si limba romana.”

„Perioda are multe invataminte fiindca apar laolalta mandria nationala, dreptatea facuta ca in basme[1], modernizarea, excluderea etnica si rasiala, momentele de glorie, tragediile cutremuratoare si chitibusurile grotesti”.

Decizia sau dictatul

Timp de 20 de ani de la Trianon opinia publica din Ungaria era aproape la unison pentru revizionism. Cu timpul, politicienii au inceput sa fie mai realisti in revendicari: au renuntat la a cere Ardealul, rezumandu-se la zonele de granita si/sau un coridor care leaga Tinutul Secuiesc. Ultimatul URSS de a anexa Basarabia i-a intarit: la numai o zi (27 iunie), au trimis a o nota lui Hitler in care au declarat ca vor sa discute despre pretentiile teritoriale si au luat masuri de pregatire: au format cadre, au pregatit metodologia administrativa si au concentrat armata la granita. Conflictul armat era o alternativa serioasa, era fixata si data atacului -28 august, in zori-, cu toate ca serviciile secrete au avertizat asupra superioritatii armamentului greu roman si asupra liniilor fortificate. Dupa tratativele esuate intre cele doua tari[2], Hitler a decis in favoarea Ungariei. Asa se face ca Ungaria a primit un teritoriu locuit in proportie de 52% de romani…

„Sosesc / Jönnek”[3]

Retragerea armatei si administratiei romane nu s-a facut fara conflicte. Conform legii de la 11 august 1940 armata romana a efectuat o serie de rechizitii de cai si de mijloce de transport, au fost jafuri si atrocitati cu victime in majoritate maghiare (Diosig/Bihardiószeg: doi localnici au fost ucisi de plutonul roman local fiindca se bucurau in centru, la inmormintarea lor apare ilegal -inainte de termenul aprobat- un pluton maghiar si cad cativa soldati romani; alte atrocitati comise de militari romani la Sighet, la Oradea, la Cluj, la Sf Gheorghe, la Satu Mare…).

Intrarea armatei maghiare a rezultat in conflicte si atrocitati: la Huedin, la Ip, la Treznea, etc. Armata maghiara a inaintat intr-o continua stare de alerta din cauza isteriei generate de serviciile de informatii care avertizau asupra pericolului actiunilor de gherila si asupra minelor lasate, plus zvonurile (uneori nefondate) despre atrocitatile comise de romani. (Nota mea: zvonurile pot crea situatii fatale vezi si „teroristii” de la revolutia din 1989…)

Autorul intreaba de ce batalionul de „határvadász” – care a suferit in zilele precedente citeva atacuri razlate tip gherila – a deviat 4 kilometri fata de drumul Zalau-Cluj, ajungand la Treznea si ucigand 86-93 de localnici (cativa evrei, restul romani) cu pretextul ca s-ar fi tras asupra lor din turnul bisericii ortodoxe de catre preotul insusi (sau fiica sa).

Sau la Ip cand o lada de grenade romanesti (gasite pe drum si transportate contrar regulamentelor) a explodat ucigind doi soldati. Din asta a iesit zvonul cu „cosul cu mere continind grenade oferit de romani omoara trei soldati” si a fost trimis compania de ordine publica in sat. Acestia au prins 18 „legionari” dintre care 16 au fost ucisi in timp ce „incercau sa fuga din arest”. Seara insa cica cineva a tras asupra soldatilor maghiari si in haosul „contraatacului” nocturn mor 157 romani, intr-un sat unde au fost 392 de romani din 2014 de locuitori. Si au mai fost si alte localitati unde au fost omoriti „legionari care incercau sa fuga din arest”.

Autorul citeaza un istoric militar (Illésfalvi Péter) care califica musamalizarea si explicatiile oficiale ca „minciuni rusinoase”, iar parerea lui Ablonczy este ca „suferinta unei parti nu devine mai mica daca acceptam ca si altii au avut traume ce i-au marcat pe o viata” sau „sa nu facem algebra de sange: o singura victima este deja prea mult”.

Odata cu armata romana s-au evacuat si multi civili romani: multi dintre ei fiind cei care au fost mutati dupa 1920 in Ardeal (in administratie, la politie, la posta, la cai ferate, etc), dar a plecat si intelectualitatea, ceea ce a afectat foarte dur scolile romane: s-a dus o lipsa grava de profesori, drept pentru care profesorii romani in mare majoritate au fost scutiti de inrolare! Au plecat si multi preoti: din Secuime aproape toti, dar sa nu uitam ca si aici s-a facut o colonizare masiva: 120 de biserici romanesti ridicate intre 1920-40 de ani, 25% din totalitatea bisericilor ortodoxe construite in Ardeal intre 1920-1940!

Tot cu schimbarea granitelor s-au evacuat insa si 50% (! – aproximativ 200 de mii) dintre maghiarii din Ardealul de sud, astfel ajungindu-se la o majoritate maghiara in noua regiune la 1941.

Discriminarile fata de romani si evrei

Totul era imbibat in acea perioada de politica nationala: schimbarea chiriasilor magazinelor din orase (de la evrei si romani la maghiari), acordarea permiselor de functionare, acordarea contractelor de lucrari publice (la construirea caii ferate Deda-Siret cineva scria: „nu lucram cu romani”, cu toate ca tronsonul traverseaza o regiune cu majoritate romana), atribuirea posturilor publice, atentia ca magazinele cu inscriptii romanesti sa nu apara in albume de fotografii turistice, numarul ziarelor (70% dintre ziarele romanesti au fost interzise, fata de 40% dintre cele unguresti), etc.

Un fapt insa: anual 1600 de persoane „au cerut” maghiarizarea numelor: mult mai putini decit se crede, si poate au fost si unii care si l-au remaghiarizat.

Cu toate presiunile, asimilarea naturala a maghiarilor a continuat si in aceasta perioada in regiunile de diaspora interna („szórvány” – adica cele unde maghiarii erau in numar foarte mic) conform unui studiu ce a cuprins 709 de comune intre 1942-1944, analiza datelor facindu-se, insa, abia in 1999.

Invatamintul

Scolile maghiare au reaparut fata de la perioada interbelica cind existau 2 (!!!) scoli de stat si 700 ale cultelor (multe fiind restrinse in a emite documente: elevii acestora trebuiau sa dea examene anual in scoli romane): se ajunge la vreo 1200 de scoli maghiare. Existau 700 de scoli romane si 450 cu predare mixta, dintre care la cele elementare nu erau discriminari majore, erau doar afectate de lipsa de invatatori romani. In scolile superioare procentul romanilor care studia in limba romana era foarte mic (10%; lipsa cadrelor descrisa mai sus era mai acuta la cadrele gimnaziale), iar la universitatea din Cluj romanii erau in jur de 5% si erau doi profesori. La universitatea romana mutata de la Cluj la Sibiu nu erau insa studenti maghiari…

Insa, se introduce in 1941 invatarea limbii romane cu doua ore pe saptamina in scolile maghiare care a stirnit reactii vehemente in unele cazuri. Teleki Pál (premierul de origine ardeleana) mai cerea sa se predea limba romana si in universitati in domeniile unde vor avea mai multe contacte cu romanii: medicina, drept...). O sursa aditionala scrie ca limba romana devine materie facultativa la bacalaureat, si multi elevi au ales-o fiindca se descurcau mai bine decit cu franceza sau germana.


Modernizare

Ungaria a cheltuit aproape 25% din bugetele anilor 1940-44 pentru Ardeal, s-au refacut scoli (in 1942 50% din fondurile de investitie din invatamantul ungar este dedicat scolilor ardelene), se construiesc cai ferate, drumuri, se extinde electrificarea, domeniu in care Ardealul era cu mult in urma Ungariei (fapt trist: turbinele inca nemontate pentru uzina electrica din Secuime sint aruncate in aer in 1944 de trupele germane in retragere…), se investeste masiv in turism (cabane noi sau modernizate), se aloca fonduri pentru cumpararea de masini agricole, se creaza un sistem de educatie agricola pentru tarani. Multi oameni din Secuime mai foloseau in anii 60 masinile agricole cumparate atunci, sau au folosit acelasi soi de cartofi introdus in acesti ani.

Evreii si lipsa lor de azi

Dupa ocuparea Ungariei de germani evreii au fost adunati in ghetouri, si au inceput foarte rapid si intr-un mod foarte „eficace” deportarile. Au fost putine persoane care au adapostit evrei, dar au existat. Episcopul Márton Áron a predicat la Cluj (si a scris scrisori oficialilor) contra ghetoizarii si deportarilor . Autorul insa arata cit de mult lipsesc acum acesti evrei care erau in mare majoritate maghiari: 30 de mii evrei au fost deportati din Oradea!, Clujul avea o populatie de vreo 13% evrei – cu ei acum am fi in jur de 30%!...

Maghiarii in Ardeal de Sud

Cum am mai citat mai sus, 50% din maghiarii din Ardealul de sud au parasit locurile natale: de exemplu 70% din maghiarii din valea Jiului au parasit Romania (e trist sa vezi cimitirele din Simeria, din Calan, din Hunedoara de exemplu: este plin cu nume maghiare si germane). Discriminarile maghiarilor de aici erau foarte similare cu cele ale romanilor din Ardealul de Nord: a ramas un singur (!) ziar maghiar in regiune, invatamintul era asigurat numai in scoli confesionale (niciuna de stat!), maghiarii aveau acces foarte limitat la functiile din administratie samd.

Ambele parti foloseau argumentul reciprocitatii in sensul negativ ca „dincolo ai nostrii nu au dreptul la cea ce reclamati voi atunci nici voi nu-l veti avea” 😦 Si ambele parti s-au reclamat reciproc incontinuu la comisia ofiteriala germano-italiana responsabila cu anumite rezultate, dar nu majore.

De ce am scris aceasta recenzie?

Nu pentru a face albul negru (sau in cazul asta negrul in alb). Nici pentru a ma autoflagela, ca nu am de ce.

Am avut urmatoarele motive:

– pentru ca unii maghiari sa fie constienti ca aceasta incercare a fost „ultima”, nimeni nu ne va acorda o noua sansa. Merita citita cartea.

– Pentru unii romani am dorit sa arat cit de imposibil este ca „sa mai furam vreodata Ardealul” sau o parte din el (de Nord? sau numai Tinutul Secuiesc?): nici in 40 nu l-au cerut in totalitate, si la „restituirea” partiala am dat gres. Nemaivorbind de schimbarea masiva a demografiei regiunii: emigrarile de dupa razboi, cele din anii 70-90, „colonizarea” oraselor mari de catre Ceausescu, asimilarea naturala. Toata astea arata imposibilitatea unui astfel de scenariu.

– Si inca una pentru amindoua natii: cam ACELEASI greseli le-am comis deja de nenumarate ori unul fata de celalalt (scoli, discriminarea la angajare, inscriptiile, folosirea limbi). Imi pare bine ca incepem sa ne dezicem de acestea.

[1]

– dreptatea facuta ca in basme: cred ca vrea sa zica ca prin miracol si se refera la dreptatea facuta maghiarilor evident 🙂
Inapoi

[2]

– Romania a oferit in jur de 14-18 mii kilometrii patrati la granita eventual cu schimb de locuitori: comasarea maghiarilor din Ardeal la granita, si mutarea romanilor de aici si celor din Ungaria in Ardeal. Ceva similar cu schimbul de populatie romano-bulgara dintre Dobrogrea actuala si cea de Sud (Cadrilater).
Inapoi

[3]

Wass Albert are o carte cu titlul „Jönnek” („Sosesc”) care descrie perioada dintre 30 august si intrarea trupelor maghiare. Ablonczy probabil a preluat acest titlu pentru capitolul ce descrie aceleasi evenimente; evident Wass nu scrie despre atrocitatile maghiare…
Inapoi

Anunțuri

36 de gânduri despre “[Recenzie] Ardealul de Nord in perioada horthysta/magyar vilag

  1. Strabunicii mei au fost printre romanii stramutati din Ardealul ocupat. Stabunicu, militar, era instructor la scoala militara din Tg. Mures (functiona unde e acum facultatea de medicina). Chiar in 39 isi terminasera de construit casa (casa trainica, in zona buna, este si astazi proprietatea familiei) si aveau credite de platit, si odata cu mutarea scolii militare, au fost mutati si ei, impreuna cu bunicu (pe atunci era de varsta prescolara). Au trebuit sa lase casa asa, cu tot ce era in ea. Au lasat casa si cheile la un prieten, Dr. Bukaresti, si au plecat la Timisoara, unde si-a inceput bunicu scoala generala, si strabunicu a fost ulterior mobilizat si trimis pe front. S-a intors in 45, si familia s-a mutat inapoi acasa la Tg. Mures, si Dr. Bukaresti le-a predat casa inapoi in stare buna. Fiind casa mare, cu curte mare, si si fiindu-le clar ca comunistii urmau sa le bage cu forta chiriasi pe gat sau chiar sa le ia casa, l-au luat pe Dr. Bukaresti, si asa au scapat. Strabunicii apoi au trait in acea casa pana cand au murit, la peste 90 de ani.

    • Bunicul meu au fugit invers: de la Sud la Nord lasind pamintul la rudele care au ramas acolo. Apoi au fugit cu 3 copii in Ungaria din fata rusilor lasind casa si majoritatea lucrurilor. In Ungaria bunicul era sa fie deportat de rusi.
      Cind s-au intors casa era goala. S-au intors in judetul Hunedoara din cauza pamintului mic care apoi a colectivizat, iar mama ca fiica de preot a fost respinsa de citeva ori de la facultate…

      Noroc ca noi am crescut si traim in vremuri incomparabil mai bune.

  2. este o nevoie foarte mare in a demitiza istoria din punctul de vedere al ambelor parti si ar fi si mai bine daca cartea asta ar aparea si in versiune romana.
    apropo, perechea cuvantului „szorvany” in romana e: „diaspora”

    • Asta a fost si prima traducere a lui OLorand, eu insa am insistat sa explice termenul de diaspora (pentru romani, diaspora e doar in afara granitelor), asa ca el a venit cu explicatia asta in loc de o traducere care ar fi necesitat si ea explicatii.

    • Mare nevoie e de carti din care vecinii sa se cunoasca! Realitatea este ca se publica mult despre istoria Frantei, Angliei, Germaniei, dar cu greu gasesti o carte in romana despre istoria Ungariei. La fel de valabil este si daca te referi la Bulgaria sau Serbia. De aici, neintelegerile, pentru ca de fapt oamenii nu stiu nimic unii despre ceilalti.
      Si e pacat…

  3. http://www.jurnalul.ro/stiri/observator/o-delegatie-din-tirolul-de-sud-a-sosit-in-romania-pentru-a-i-invata-pe-secui-secretele-autonomiei-591257.html
    🙂 Ardealul nu se mai ia, se autonomizeaza.

    Interesante cel putin doua afirmatii: [citat reprodus aici -n.Admin] si „in Alto Adige nu există în prezent şomaj” 🙂

    Nota admin: mi-am permis sa public aici doar o parte din comentariu. Tot comentariul, care contine un citat despre „bastinasi”, il republic pe Offtopic, pentru a preveni o posibila alunecare a discutiei catre o alta epoca istorica, una care ii invrajbeste inutil pe romani si maghiari. Mi-am permis acest lucru din respect pentru munca de moderator a lui OLorand si recenzia lui. Si cu precizarea, Izabela, ca nu voi face gura daca la randul tau imi muti comentariile pe Zboara Niangrapsiti ;).

  4. Politicienii maghiari de azi trebuie sa invete de aici sa evite solutiile rapide, gen ‘nodul gordian’. Nu aduc rezultate de durata si prin suferintele create compromit pasii inainte pe perioade lungi.Maghiarizarea sistematica a la Simon Telkes http://ro.wikipedia.org/wiki/Maghiarizare a anulat sansele ca minoritatile sa mai vrea in imperiu dupa 1918.Solutia romanesca de la [2] neglija secuii, dar ar fi fost permanenta, ca si Cadrilaterul.Trebuie evitate miscarile de strada, caci din cateva mii de oameni se vor gasi cativa prosti sau rau intentionati care sa faca ceva ireparabil, care apoi va atrage reactia exagerata din cealalta parte.In razboaie si revolutii devin eroi si unii oameni care in timpuri normale ar sta la puscarie sau casa de nebuni.Astfel de carti (si recenziile la ele) sunt binevenite deoarece pot fi citite de romani, care pot afla si ei explicatiile maghiare pentru Ip si Treznea, care imi amintesc de ceea ce au patit evreii in Basarabia.O carte care ii injura pe romani de la cap la coada, ar fi aruncata dupa primele pagini si n-ar mai putea vehicula nici o informatie catre romani.Totusi, faptul ca istoricul e calificat ca ‘demitizant’ ma face sa ma intreb cam cum e prezentata perioada de catre istoricii maghiari mainstream …

    • Salut Gicu si bine ai venit. La care [2] te referi cand scrii „Solutia romanesca de la [2] neglija secuii” si nu inteleg la ce permamenta te referi cand compari cu Cadrilaterul, pierdut de catre noi. S pe mine ce s-a intamplat la Ip si Trezenea m-a dus cu gandul la soarta evreilor in Basarabia, desi din Basarabia evreii au fost deportati in Transnistria, ceea ce nu s-a intamplat cu romanii.

    • Gicu: repet ultima fraza din recenzie: nu cred ca numai politicienii maghiari (si sigur nu majoritatea lor) trebuie sa se schimbe.
      „Si inca una pentru amindoua natii: cam ACELEASI greseli le-am comis deja de nenumarate ori unul fata de celalalt (scoli, discriminarea la angajare, inscriptiile, folosirea limbi). Imi pare bine ca incepem sa ne dezicem de acestea.”
      Ma gindesc la o alta recenzie despre perioada 1918-1940 in Ardeal vorbind despre metodele IDENTICE folosite de guvernele romane (asta visavi de maghiarizarea din Ungaria Mare). Am mai spus odata: nu as fi trait ca roman in Ardeal inainte de 1918, dar nici ca maghiar intre 1918-1940…

      Istoricii mainstream au inceput de o vreme buna sa demitizeze Trianon-ul, perioada lui Horthy (inainte si in timpul wwII). Mai trebuie o vreme ca astea sa intre in capul tuturor.
      Cert, Ip si Traznea nu sint comunicate in general, sau daca da, imediat legate de Aita Seaca/Aghires/Tarcaia (care la rindul lor sint cam la fel nestiute de romani). Desigur sint si nebunii care continua cu dreptul milenar, cu cosul cu mere cu grenade etc, dar astia sint deja in minoritate.

  5. olahus@ : termenul populatie bastinasa e delicat in context ardelenesc.

    De ce ? Si ce anme inseamna :context ardelenesc” ?

  6. @olorandMa gindesc la o alta recenzie despre perioada 1918-1940 in Ardeal vorbind despre metodele IDENTICE folosite de guvernele romane (asta visavi de maghiarizarea din Ungaria Mare).

    Vezi aici e problema ca n-au fost chiar identice. Au fost e adevarat dar n-au fost chiar identice. Aici e marea problema , sursa tuturor relelor.De aici pleaca ideologia ricii sau rica ideologica cum vreti sa-i spuneti.Ca e greu acuma de demonstrat care a discriminat si asimilat mai mult. Au incercat si romanii si slovacii dar ei saracii nu conduceau un imperiu , n-aveau mijloacele uriase ale unui imperiu., in timp ce ungurii da.

    • Asteapta atunci citeva saptamini pentru detalii, citeva puncte:
      – legea reformei agrare pentru Ardeal (ca era una pentru fostul „Regat”, una pentru Ardeal, si una pentru Bucovina) care contineau puncte mult mai drastice decit pentru restul tarii, in plus a fost si aplicata in mod discriminatoriu (celebrul caz al paminturilor graniceresti)
      – scolile: s-a ajuns ca in judetul Odorhei sa fie doar 6 scoli de stat maghiare, iar scolile bisericesti maghiare in multe cazuri nu aveau drept de bacalaureat si nu au primit bani de la budget numai 2 ani din cei 22 (contrar angajamentului semnat de Romania)
      – schimbarea numelui: odata cam calculat vreo 2500 de familii cu nume romanizat DOAR in judetul Cluj (dupa cartea telefonica): gen Naghi/Naghiu, Chis/Chiss/Chisu, Covaci,…
      – transcrierea prenumelui
      – interzicerea inscriptiilor bilingve
      – abuzurile politienesti
      – samd, sa mai las si pentru recenzie

      Nu pot calcula la milimetru sau gram politica de asimilare, dar s-au folosit ACELEASI METODE ca si inainte de 1918 si in timpul 1940-44.

      Ungaria a condus numai Ungaria (si asta partial: 3 ministere -finantelor, apararii, externelor – erau centrale…) care era de 282mii kmp, Romania era cu Basarabia 297mii kmp. Nu vad mare diferenta in posibilitati si resurse…

  7. Nu sint de acord cu nici unul din punctele din enumerare.

    lorand@- legea reformei agrare pentru Ardeal (ca era una pentru fostul “Regat”, una pentru Ardeal, si una pentru Bucovina)

    Legea agrara a fost intocmita diferit pentru Bucovina , Basarabia , Cadrilater si Transilvania pentru ca aceste regiuni abia fusesera integrate in tara mama si era normal ca actul normativ sa implice anumite particularitati in cazul fiecareia.Acest lucru nu reprezinta automat o discriminare indreptata contra minoritatii maghiare. Iar cazul „celebru” al paminturilor graniceresti nu reprezinta ceva similar cu privilegiile acordate secuilor pe criteriu militar ?

    lorand@scolile: s-a ajuns ca in judetul Odorhei sa fie doar 6 scoli de stat maghiare, iar scolile bisericesti maghiare in multe cazuri nu aveau drept de bacalaureat

    Pentru un judet ca odorheiul care nu este prea mare 6 scoli nu mi se par chiar atit de putine ma refer in contextul epocii cind oricum scolile publice acopereau doar un procent mai redus din populatie.Cat despre scolile bisericesti cu educatia asta popeasca stii cum e poate era mai bine daca se renunta la ea de atunci , ar fi fost o idee buna cum e si asta pentru care milita parca UDMR-ul anii trecuti fara icoane in scoli sau cam asa ceva.

    lorand@si nu au primit bani de la budget numai 2 ani din cei 22

    Nu au primit bani de la buget numai 2 ani din 22 ? Pai pentru Romania care e un stat balcanic e chiar bine. rau era daca nu le dadeau bani ceilalti 20 de ani din 22. Probabil si cei 2 ani Bucurestiul a trimis banii dar cum merge posta in Romania banii inca sint pe drum. Intr-o zi scolile din odorhei s-ar putea trezi cu o surpriza , un colet cu fisicuri de bani cu efigia regelui.

    lorand@schimbarea numelui, transcrierea numelui Sa stii ca nu toti naghi , chis si covaci pe care i-ai gasit sunt neaparat maghiari asimilati. E de ajuns sa te uiti si pe facebook si ai sa vezi destui maghiari de azi cu nume gen Bukur , Petrean , Tudoran (astea doua in maghiara cu un accent dar eu nu scriu cu diacritice) Kozma , Szava . Ce concluzie trebuie sa tragem ? ca toti astia sunt romani maghiarizati ??

    lorand@ interzicerea inscriptiilor bilingve In contextul epocii nu cred ca era neaparat o discriminare.

    lorand@ abuzurile politienesti ,samd Astea doua sint tipuri de discriminare ? Mai ales samd cred ca era foarte greu de suportat .

    • Vezi ce duble standarde folosesti: cind aceleasi lucruri erau facute de autoritatile maghiare, atunci era discriminare, cind de cele romane: „In contextul epocii nu cred ca era neaparat o discriminare. „. Decide: sau nici atunci nu era discriminare, sau …

      – legea agrara: concentrarea paminturilor la marii boieri/mosieri era mai mare in Regat si totusi limitele ce le puteau pastra ardelenii erau vreo 50% fata de cea ce se putea pastra in Regat sau Bucovina. Halal particularitati si halal nediscriminare…
      – aplicarea discriminatorie: paminturile secuilor vs granicerilor din Nasaud…
      – tocmai ca NU S-AU DAT BANI 20 DE ANI din cei 22. Scolile bisericesti romane le-au primit…
      – Da, probabil Bukur a avut predecesori romani, cum un Secheli Tiberiu probabil a fost cindva Székely Tibor. Si atunci de ce s-a facut un acord ca acestea schimbari de nume sa inceteze???
      – interzicerea inscriptiilor bilingve in Clujul majoritar maghiar cum o poti justifica???
      – existau abuzuri politienesti similare cu cele ale politiei (csendőr) maghiare inainte de 1918 si intre 1940-44. Atunci erau abuzuri impotriva romanilor, acum erau acte normale, nu???

      Si ma opresc aici, ca recenzia o sa contine mai multe date…

  8. @Ungaria a condus numai Ungaria (si asta partial: 3 ministere -finantelor, apararii, externelor – erau centrale…)

    In perioada dualismului ungaria a administrat toate teritoriile pe care politicienii maghiari le considerau a fi apartinut in trecut coroanei maghiare , era vorba de asa zisa :ungarie istorica” .Vorbim de teritorii locuite in majoritate de romani , slovaci , croati , sirbi , sloveni , ucraineni , ruteni , evrei , germani , teritorii care insumau mult mai mult decat Romania Mare inclusiv Basarabia.

    • Ungaria Mare in 1914 era 282mii kmp (325mii cu Croatia si Slavonia semi-autonoma). Romania Mare dupa 1918 era 297mii kmp.

      Datele sint lucruri tenace („a tények makacs dolgok”)…

  9. Pingback: [Recenzie] “22 de ani” – bârnele din ochii românilor « MaghiaRomania

  10. Pai 325 000 e mai mult decat 297 000 .Nu ?

    @120 de biserici romanesti ridicate intre 1920-40 de ani, 25% din totalitatea bisericilor ortodoxe construite in Ardeal intre 1920-1940

    Iar cat despre datele astea ,sint efectiv ridicole.

    • solovastru:

      1. Doar nu vrei sa spui diferenta de 10% implica resurse substantial mai mari in aplicarea masurilor identice de asimilare?

      2. Daca nu luam in calcul Croatia si Slavonia (care avea o autonomie substantiala in regatul Ungariei: croatii erau acceptati ca natiune politica, aveau parlament si guvern!), atunci rezulta ca Romania de dupa 1918 era mai mare ca Ungaria Mare (297mii/282 de mii).

      3. Ai alte date despre construirea bisericilor in Secuime intre 1918-1940?
      Am amintit aceste date relativ de plecarea preotilor ortodocsi din zona in 1940: multi dintre acesti preoti fiind „colonisti” din perioada 1918-1940.
      Sau ai probleme cu „colonizarea masiva”: uita-te la datele recensamintelor, uita-te la legea reformei agrare in Ardeal care acorda mai mult pamint colonistilor (termen existent in lege!) decit localnicilor, aminteste-ti de sporurile de 50% pentru romanii ce s-au stabilit in anumite judete din Ardeal (in administratie, in politie, in scolile de stat romanizate aproape total – vezi Ciucul cu nici o scoala de stat in limba maghiara, vezi disproportionalitatea in ridicare de biserici…). Si da, majoritatea „colonistilor” au parasit zona in 1940, ca apoi dupa 1945 (1965) sa inceapa o noua era de „colonizare”.
      (colonizare a existat si in Ungaria Mare: vezi colonistii din Banat pentru a caror paminturi s-a ajuns la Liga Natiunilor dupa legea reformei agrare, sau administratia dintre 1940-45).

  11. @ Ai alte date despre construirea bisericilor in Secuime intre 1918-1940?

    Mai scria cineva aici sau pe Limba Cailor despre mii , sute de biserici ortodoxe ridicate in Harghita – Covasna , acum vad ca au ramas „doar” 120 , cifre de genul asta sint niste bazaconii , propaganda ieftina. Poti sa faci o lista de macar vreo 2o de astfel de biserici sa zicem ? Construite in localitati unde nu erau deloc romani ortodocsi binenteles , pentru ca unde erau era absolut logic sa fie construite. Fa o lista de macar 20 pentru inceput si apoi mai vedem .Si oricum faptul de a construi in mod nejustificat o biserica intr-o localitate unde nu e frecventata de nimeni nu e nici pe departe echivalent cu faptul ca dupa 1940 „eliberatorii” le-u distrus ca sa stearga semnele bizantinismului.Nu mi se pare o barbarie sa construiesti ceva , in speta o biserica , in schimba sa distrugi sau sa profanezi e o barbarie.Insa nu prea ai ce sa ceri de la niste taranoi rudimentari ce sa-i faci zona respectiva e prin excelenta o zona rurala.

    @Sau ai probleme cu “colonizarea masiva

    Vezi ca te joci cu cuvintele! Colonizare ??? De ce? Colonizare a fost cind autoritatile tariste si mai apoi sovietice au adus oameni din kazahstan sau Vladivostok ( adica de pe alt continent practic) in Basarabia. Oameni care nu aveau nimic de a face cu specificul regiunii si care soseau intr-o regiune unde populatia slava era intr-o minoritate absoluta (1,9% in 1819 !!!) . Romanii veniti dup 1918 de ce sa fie considerati colonisti?? Aveau tot dreptul. In teritoriile dobindite de Romania de la austro-ungari ( transilvania , banat) romanii erau undeva la 64% iar ungurii 28%. De ce sa fie considerata venirea unor oameni din sud sau din Moldova drept colonizare? Romanii oricum erau majoritari . Ca nu erau in anumite orase si anumite subregiuni asta nu schimba tabloul general.Pe de alta parte inainte de 1918 autoritatile unguresti aveau tot interesul sa faca colonizari si toate eforturile pentru a asimila pentru ca in multe regiuni „etnia titulara” era in minoritate( ai ales in Slovacia si teritoriile locuite de romani) .Astfel nici nu e de mirare ca intre 1867 si 1910 procentul maghiarilor in imperiu ajunsese la 55% de la 46 %. Trend care a continuat si dupa 1918 cind drepturile politice si culturale pe care minoritatile ramase intre granitele ungariei ( in special slavii si romanii) erau foarte restrinse , mult mai restrinse decat drepturile acordate minoritatilor in celelalte state din estul si centrul Europei.

    • Solovastru, folosim termenul colonizare când ne referim la schimbările demografice din Ardeal în perioada de după Trianon, pentru că există dovezi că aceste migrări s-au produs în mod influențat și programat de autoritățile statului și nu într-un ritm normal cum s-ar fi produs din simpla intenție de mișcare a cetățenilor. Pe de altă parte, definiția cum înțelegi tu colonizarea, adică: aducerea unor ”oameni care nu aveau nimic de a face cu specificul regiunii” este potrivită din perspectiva noastră (a ardelenilor), pentru că specificul regiunii noastre este tocmai multiculturalismul și multilingvismul despre care românii veniți de peste Carpați nu prea au avut habar. În fine, există studii sociologice referitoare la Cluj, de pildă, care atestă că în loc să se integreze în noul sistem social, românii noi veniți și-au impus propriile reguli societale și că un fel de autosegregare între clicele maghiarilor și românilor autohtoni, respectiv ”românii noi” există până în zilele noastre.

  12. . Daca nu luam in calcul Croatia si Slavonia (care avea o autonomie substantiala in regatul Ungariei: croatii erau acceptati ca natiune politica, aveau parlament si guvern!), atunci rezulta ca Romania de dupa 1918 era mai mare ca Ungaria Mare

    Stii Lorand eu cred ca nu ai inteles foarte bine. Eu nu m-am referit la nu stiu ce autonomie extinsa (!!!) a croatilor si alte povesti. Eu m-am referit la statul acela astazi disparut a carui harti mai sint fluturate si in ziua de azi pe la anumite manifestari in Romania sau Slovacia in special. Pe hartile alea nu scrie nimic despre cat de autonomi erau croatii in cadrul monarhiei dualiste. Probabil aveau orgasm de la atita autonomie.Hartile alea prezinta teritoriile administrate de unguri in cadrul dualismului , teritorii care erau mai intinse decat Regatul Romaniei Mari.Autonomia extinsa era pe hirtie la fel cum tot pe hirtie era si Legea Nationalitatilor de atunci pe care o tot aduc liderii maghiari de acuma ca argument si care nu era decat o mare marota.Scolile confesionale ale minoritatilor fusesera aproape in totalitate desfiintate iar cele primare publice in limbile minoritatilor erau foarte putine. Iar incepind cu invatamintul secundar cam totul era in ungureste. Nu doar istoricii romani, slovaci, sirbi, croati, ucraineni, sloveni ( adica cam toate popoarele din regiune) emit aceste pareri, in general cam toti instoricii internationali sint de acord ca imperiul dualist era un cimitir al nationalitatilor.Din fericire dupa 1918 etnici maghiari nu s-au bucurat nici pe departe de acelasi tratament in nici unul din statele din regiune . Nu stiuce s-ar fi intimplat daca s-ar fi respectat aceeasi dinamica demografica ca in perioada 1967-1918 , si care a continuat si dupa 1918 in ungaria.

    • Dacă imperiul austro-ungar de după 1848 ar fi fost într-adevăr un cimitir al naționalităților, cum explici proliferarea acestora, susținută de date demografice, respectiv cum și-ar fi putut susține moral și material mișcarea lor de emancipare națională dacă ar fi fost chiar atât de slăbănogi?
      În rest, mai bine nu intrăm în discuții de genul ”care a fost sistemul mai favorabil minorităților: Ungaria Mare sau România Mare” pentru că ar ieși urât – ambele părți au destule de reproșat față de sistemele naționaliste. În fine, cred că aș putea pune și eu întrebarea, dar valabilă în prezent și pentru viitor: Nu știu ce se va întâmpla (cu minoritățile din România) dacă se respectă aceeași dinamică demografică ca în perioada 1918 – zilele noastre…

  13. Solovastru:

    1. Fie-ti voia ta: Ungaria Mare era cu 10% mai mare decit Romania, adica avea cu 10% mai mari puteri in fortarea asimilarii 🙂

    2. Colonizare: termenul apare si in legea agrara (se aloca suprafete mai mari, se acorda credite, unelte, etc…). Adica au fost considerati colonisti, la fel au fost si in Dobrogea…

    3. Scolile: hai sa vorbim la concret:
    – in 1869 au fost 2569 scoli elementare romane, si 164 scoli maghiare-romane. (ai dreptate: cele superioare erau in majoritate maghiare)
    (scolile in marea majoritate erau confesionale pe atunci pentru toti: in 1879 1,6% din scoli erau de stat, pina la 1907 creste doar la 14%)
    – pina in 1879 nu era impusa invatarea limbii maghiare in scoli!
    – pina in 1883 invatatorii nu trebuiau sa cunoasca limba maghiara: in 1880 in Ungaria Mare erau 2500 de invatatori care nu cunosteau limba maghiara (+2000 abia…), si inca in 1914 mai existau 54 care profesau fara a o cunoaste (+94 abia…)!!!
    – (rezultat: in 1900 80% din populatia minoritara a Ungariei nu cunostea limba maghiara ~= 42% a populatiei Ungariei Mari!!!)
    – in 1914 erau 2900 de scoli romane (confesionale, greco-catolice: 1200, ortodoxe 1690). Drept: aproape in totalitate elementare…
    (ca comparatie: Ardealul avea cca 4500 de sate/comune/orase).
    – dupa 1918 scolile confesionale maghiare si-au pierdut o vreme buna dreptul de bacalaureat, in Ciuc s-a ajuns la 0 scoli maghiare de stat!
    – in 1989 NU AU MAI EXISTAT SCOLI MAGHIARE in orasele din Romania, doar scoli mixte cu mult mai putine locuri la clasele maghiare decit copiii maghiari din localitate. In Ciuc erau clase intregi de copii maghiari ce studiau in clase romana si nu benevol si nesiliti de nimeni.
    In scoala mea din Cluj initial au fost 4 clase maghiare in clasa a 9-a, apoi 1 clasa romana si 3 maghiare, ca apoi sa devine 2-2 (la seral deja au fost mai multe clase romane decit maghiare…).
    La festivitatea de terminare a liceului in 1989 nu mai aveam voie sa vorbim ungureste, sa rostim o poezie sau sa cintam in public un cintec maghiar. NIMIC, 0, SEMMI!
    De mai treceau citiva ani, nu mai existau clase maghiare deloc.

    4. Biserici: eu cred in datele mele: in jur de 120 de biserici construite in Secuime din cele 450+ construite in Ardeal intre 1918-1940. Au fost 7 cazuri (CONDAMNABILE!!!) in care au fost devastate/distruse de localnici in 1940-41, 1 a fost reocupate cu forta de greco-catolici, 1 (Pănet – Mures) s-a darimat partial intr-o iarna si nu distrusa cu tunul, cea „dinamitata” fiind de fapt marcata de topologi la fel ca cladirile din jur (Bănișor Salaj).

    Iarasi subliniez:
    – Metodele de asimilare erau aceleasi in ambele cazuri (scoli, folosirea limbii, schimbarea numelui/prenumelui, reducerea puterii economice, colonizari…)
    – Nu as fi trait in Ungaria dualista ca roman, cum nu mi-a placut nici ce a ce am trait in epoca de aur

  14. Imi place foarte mult articlolul. Insa comentariile de mai sus fac exact aceeasi „algebra de sange”. Cine a omorat mai mult, cine a asimilat mai mult, cine avea dreptul sa se razbune pe cine. Va rog, incetati cu aceste argumente.
    De ce sa fie obligati maghiarii din Romania sa invete romana? Ca pedeapsa? Pentru ca sunt niste ticalaosi ca-si permit sa aiba alta limba materna cand la geografie am invatat ca acolo scrie Romania? Eu, ca roman, nu pot sa-i inteleg pe cei care sustin acest lucru. Sunt atatea exemple de state multietnice in Europa si in istorie care arata ca se poate trai fara eterna raca inter-etnica. Cei care aduc ca argument constitutia, uita ca aceasta constitutie a fost facuta de romani, fara a-i consulta pe minoritari. Ce-ar fi putut aduce pentru maghiari in contextul plin de violenta si suspiciune de acum 22 de ani sa ceara sa includa si limba maghiara ca a doua limba oficiala in localitatile unde sunt majoritari, decat ura si represalii.
    In loc sa cautam solutii constructive, continuam sa ne simtim lezati la orice pretentie a unor drepturi fundamentale, pe care Romania si le-a asumat odata cu intrarea in UE. Cand apar scoli cu predare in limba Romani, vezi aceleasi comentarii indignate.
    Ar fi bine ca libertatea de a alege limba de studiu (in toate nivelele de invatamant) sa fie garantata pentru oricine. Chiar daca pare greu de realizat, de ce sa nu avem acest obiectiv.

    • Andrei: ca maghiar tre’ sa-ti raspund nici chiar asa 🙂

      Maghiarii din Romania tre’ sa invete limba romana, ca sa nu ajungem sa folosim engleza intre noi 🙂 E altceva cum sa invete romana: dupa metode si manuale speciale, nu indentice cu cele ale copiiilor romani, si sa NU facem caz de orgoliu in nici o parte:
      – nu invat romana pe teritoriul nostru ca este ceva de musai
      – X este extremist ca nu vrea sa invete (sau nu vorbeste corect) Limba Statului

      Libertatea de a alege limba de studiu este constrinsa si de factori economici: nu poti face scoli sau clase maghiare unde sint putini copii, pur si simplu, nu ai invatatori si profesori destui, nu ai fonduri samd.
      La fel in cazul limbilor folosite in administratie: din punct de vedere economic UN PRAG minim are sens ca sa justifice costurile aditionale (publicare in 2 limbi, salariati care cunosc limba, samd). Ca pragul sa fie 20% sau mai putin, e discutabil.
      Sau s-ar putea spune ca peste X% este obligatoriu, sub este la latitudinea consiliului local, ca poate o localitate mai bogata isi poate permite aceste costuri.

      Merci de gindirea deschisa.

  15. Pingback: Apropo de inhumarea lui Nyiro la Odorheiu – antisemitism si dubla masura « MaghiaRomania

  16. Pingback: Autonomiile “inexistente” din Europa [fotografii+video] « MaghiaRomania

Comentariile nu sunt permise.