[Recenzie] „22 de ani” – bârnele din ochii românilor


Cum am promis, am adunat metodele identice folosite de Romania pentru a diminua numarul si vitalitatea minoritatii maghiare.  Toata lumea vorbeste de barnele din ochii maghiarilor (Austro-Ungaria si dualism), dar despre barnele din ochii romanilor, ba. Am mai spus: nu vreau sa masor la kilogram si centimetru asimilarea fortata, sa declar care a fost mai rea, arat numai metodele identice folosite.

Cuprins

Despre autor si carte
Exproprierile agrare
Abuzuri la alegeri
Nedreptati in sistemul de invatamint
Recensamintele, aduse din condei
(Ne)folosirea limbilor minoritare
Alte discriminari

Despre autor si carte

Cartea pe care m-am bazat ( „Douazeci si doi de ani. Istoria politica a maghiarimii ardelene de la 1 decembrie 1918 pana la 30 august 1940”) este scrisa de Imre Mikó, jurist, nascut la Huedin/Banffyhunyad si care a locuit majoritatea vietii sale la Cluj. A facut parte din noua generatie, care a copilarit si trait deja in Romania, a fost ales deputat in parlamentul Romaniei (mandat nevalidat in final…), a lucrat ca secretar al organizatiei maghiare la vremea aceea la Bucuresti, a fost si parlamentar in Ungaria intre 1940-44, a fost deportat in URSS, a lucrat ca profesor de rusa, apoi a fost dat afara din slujba de comunisti… S-a autoconsiderat un om de centru-stanga, a publicat si sub diverse pseudonime in reviste de stanga.

Cartea se axeaza pe istoria politica-sociala a acelor ani din punctul de vedere al maghiarilor ardeleni; eu ma concentrez doar pe discriminarile la nivel oficial similare cu cele ale perioadei dualismului. O recenzie mai stiintifica in limba maghiara o gasiti aici.

In unele cazuri am un sentiment ca metodele au fost chiar mai avansate, dar poate fiindca nu am avut rude care au suferit sub dualism, in schimb batranii mi-au povestit cate ceva despre perioada interbelica… Sunt subiectiv, admit, dar contraziceti-ma cu date si accept.

Inapoi la Cuprins

Exproprierile agrare

Poate cea mai mare nedreptate a fost legea reformei agrare din Ardeal din 1921  care era diferita de cea a vechiului Regat  si Bucovina . Maghiarii considera ca aceasta a avut ca scop distrugerea puterii economice a maghiarimii pentru a usura mai apoi politica de asimilare (daca bisericile nu au venituri, nu pot sustine scoli, in timp ce scolile de stat maghiare dispar; daca mosierii nu au venituri, nu vor putea sustine cultura, statul…).

DATE:

–          Ante:

  • in Ardeal ponderea micii proprietati era de 69,9%, in Regat de 48,18%.
  • Romanii ardeleni detineau 46,32% din terenuri agricole in Ardeal inainte de 1914 in crestere continua datorita creditelor bancilor romane

– Diferente uriase dintre Ardeal si Regat la marimea mosiei lasate la fostul proprietar (o singura categorie in tabel, dar si la celelalte exista diferente uriase, sursa legea).

Mosie neexpropriata Ardeal Regat Bucovina
Munte 29 ha 100 ha 100 ha
Deal 58 ha 100 ha
Ses 115-288 ha 200-500 ha
Exceptii Neconsiderarea investitiilor in mosie. Limita marita pentru cei care au investit major in mosie.

Nota: legea pt Ardeal foloseste jugare cadastral, cea din Regat si Bucovina ha, am folosit o relatie 1 jugar cad = 0,575465 ha.

–  Aplicarea s-a facut in mod discriminatoriu: pamanturile descendentilor granicerilor nasaudeni nu au fost expropriate, cele similare al secuilor din Ciuc, da. Cauza a ajuns la Societatea Națiunilor, unde secuii au castigat partial, dar conform legii din 1934 ar fi trebuit sa renunte la revendicarile nevalidate de Societatea Natiunilor, asa ca nu au primit inapoi nimic, caposii 🙂

– Parcelele date in proprietate au fost fixate la 9 ha in cazul colonizarilor in Transilvania fata de 7 ha in Regat. Adica colonizatii au fost mai bine inzestrati in Ardeal. Ghici cine au fost colonizati…

Inapoi la Cuprins

Abuzuri la alegeri

stim bine ce fel de alegeri au fost in perioada interbelica in toata Romania. In Ardeal asta avea doua taisuri: unul impotriva maghiarilor, altul impotriva taranistilor. Iata „trucurile” folosite:

  • cu hotarele circumscriptiilor electorale: la cele „maghiare” se adaugau sate invecinate romane
  • cu listele alegatorilor: la Clujul majoritar maghiar in 1922 s-au listat 5 mii, la Lugoj 13 mii…
  • cu schimbarea voturilor din urne: in 1927 in judetul Odorhei s-au inregistrat mai putine voturi pentru blocul minoritatilor decit in judetul Alba (2655 vs 2842), nici un candidat maghiar nereusind astfel sa invinga…
  • cu jandarmii blocand drumul alegatorilor, maltratindu-i: cel mai groaznic  a fost in  1937 in Magherani (Nyárádmagyarós, Mures) cind s-a tras in alegatorii adunati si au decedat trei maghiari, multi fiind raniti.

Cert este ca au fost si alegeri corecte din punctul nostru de vedere (de exemplu, in 1928).

Inapoi la Cuprins

Nedreptati in sistemul de invatamint

problemele au inceput imediat in 1919, au fost inrautatite de legile educatiei ale lui Anghelescu din 1922 si 1928 si au continuat toata perioada.

  • nu s-au alocat bani publici pentru scolile maghiare decit 2 ani din cei 22 ani. Aceasta, in contradictie cu  articolul 10 din angajamentul despre minoritati semnat de Romania la 9 decembrie 1919 si ratificat la 30 august 1920
  • secuii si sasii nu au primit niciodata autonomie in domeniul educatiei, contrar aticolului 11 din acelasi angajament si lege.
  • pe linga scolile existente (confesionale in general) localnicii au fost obligati sa contribuie material si prin munca la construirea scolilor de stat, care erau in marea majoritate romanesti: in anul scolar 1936/37 doar 4527 de copii maghiari (din cei vreo 180 de mii…) studiau in limba maghiara in 44 scoli de stat. In judetul Ciuc in nici una din scolile de stat nu s-a predat in limba maghiara…
  • in „zonele culturale” au fost adusi dascali romani cu indemnizatii crescute: 50% salar in plus, 10 ha de pamint daca se stabilesc definitiv, avansare rapida.  Zonele culturale in general erau cele cu pondere semnificativa maghiara (interesant ca apar si judetele dobrogene intre ele) Acesti invatatori normal ca nu cunoasteau limba maghiara…
    Culmea, dupa 1932 jumatatea salariului acestor invatatori trebuiau asigurate de comunele respective…
  • Geografia si istoria se preda in limba romana (legea detestata a lui Apponyi din 1907 prevedea doar ca si legea de azi: manuale si programe identice avizate de minister, nu cerea expressis verbis invatarea in limba maghiara).
  • scolile private si confesionale au fost private multi ani de dreptul de a organiza bacalaureat, elevii maghiari fiind trimisi in fata unor comisii de romani, in unele cazuri chiar si la materiile invatate in maghiara
  • invatatorii si profesorii au fost in repetate rinduri supusi la examene de limba romana, cine pica isi pierdea slujba.
  • elevii au fost supusi analizei de nume: cei considerati maghiarizati in perioada Ungara erau inscrisi automat in clase romane, indiferent de dorinta parintilor! A fost abrogata abia in 1939…

Nu-i de mirare ca Elemér Gyárfás (unul din cei mai renumiti parlamentari maghiari) a raspuns lui Anghelescu in Parlamentul Romaniei:  „Dvs nu puteti arata o lege, un decret sau alta hotarire ungara pe care minoritatile le-au reclamat si pe care Romania sa nu le aplice visa-vis de noi. In plus, sint multe prevederi actuale care nu au fost aplicate de Ungaria”.

Inapoi la Cuprins

(Ne)folosirea limbilor minoritare

    • in 1928 se hotaraste in legea administratiei locale, ca folosire limbilor minoritare in administratie se va decide pentru fiecare localitate caz la caz de catre comisii speciale. Comisiile nu s-au intrunit niciodata.
    • nu s-a aprobat folosirea limbilor minoritare in justitie, contrar articolului 8 din angajamentul despre minoritati din 1919
    • la caile ferate a existat o circulara emisa de conducatorul CFR, generalul Ionescu, care interzicea raspunsul la intrebari in limba maghiara chiar daca angajatul cunoaste limba. (Nota mea: batranii imi povesteau de placute „Vorbiti romaneste!” in gari…). Cei care au fost „prinsi”, au fost repartizati peste Carpati…
    • in 1930 s-a emis o circulara prefectilor care interzice folosirea altor limbi decit romana in consiliile locale. Sanctiunea era relativ mica atunci: nu se includeau in proces verbal declaratiile si intrebarile in limba maghiara. In 1936 s-a inrautatit situatia: consiliile locale orasenesti sau judetene putea fi dizolvate daca cineva foloseste alte limbi in sedinte (cert ca autorul nu da exemple de astfel de dizolvari, dar amenintarea a fost probabil de ajuns)
    • In 1937 un decret permite numai inscriptiile romane la firme, pina atunci se plateau taxe duble pentru inscriptiile multilingve.

Inapoi la Cuprins

Recensamintele, aduse din condei

    • in 1920 a fost un recensamint partial, la care maghiarii au  suferit mari pierderi: au disparut cei 140 de mii de maghiari care au emigrat in Ungaria (cam 10%!!!), au lipsit cei care nu li s-a acordat cetatenia romana ( in 1938 inca mai traiau multi oameni – peste o suta de mii – fara cetatenie romana…)
    • in 1930 s-au folosit mai multe trucuri: oamenii au fost trecuti la nationalitate dupa nume in Trei Scaune, astfel Szűcs a iesit Suciu, Keresztes a devenit Cherestesiu… La Cluj multi maghiari au fost chemati la primarie si somati sa-si schimbe declaratia de etnie. Stim de unii preoti catolici  refuzati sa fie listati ca maghiari…

Inapoi la Cuprins

Alte discriminari

  • In 1928 se reduce taxa teatrelor maghiare de la 26% la 13%, taxa platita de teatrele romane pina atunci. Adica teatrele maghiare au platit dublu o vreme. Subventii nu au primit teatrele maghiare, fata de cele romane…
  • in 1934 veniturile preotilor asigurate de stat au fost si ele discriminatorii: preotii romani primeau 3150 lei, cei catolici 3000, cei lutherani (in general sasi, dar si maghiari) 2950, reformatii 1700, unitarienii 1250 lei…
  • in 1934 o lege prevedea ca personalul intreprinderilor trebuie sa fie 80% romani, la restul de 20% sa fie angajati straini cu sot/sotie romana (in conduceri au fost marinimosi: doar 50%). Take Ionescu a declarat ca, potrivit constitutiei, roman = cetatean roman, dar pe plan local au inceput penalizarile.
  • in 1937 baroul national de avocati a hotarat ca barourile locale sa fie compuse doar din romani autohtoni (adica neevrei si nemaghiari).
  • in 1938 comandatul Clujului a emis un decret in care se interzic toate convorbirile maghiare in birourile administratiei, vanzatorii de ziare puteau striga doar romaneste, pe tramvaie statiile nu se puteau anunta in maghiara, astea intr-un oras cu majoritate maghiara…
  • in 1939 se aproba ca numele cetatenilor sa se poata scrie in varianta dorita/originala: adica pina atunci au existat schimbari de nume (de prenume nu se vorbeste…)

Am incercat sa dau cit mai multe exemple si date, sa nu folosesc sentimente, ca sa evit cit mai mult subiectivismul. Unele din aceste prevederi au continuat si in era comunista (vezi scolile, folosirea limbii, numele si prenumele).

Inca o data: nu vreau sa sugerez ca o deznationalizare a fost mai mare decit cealalta, nu o pot compara: n-am trait din fericire in nici una (doar la sfirsitul erei comuniste, care era si ea dura: in scoala mea s-au introdus clasele romane in jurul 1984 -nu-mi amintesc exact-, imediat a fost numit un director adjunct cu  nume romanizat, care stia maghiara, dar nu ne ajuta nici in ruptul capului cind nu stiam un cuvint la lectia de istorie predata in romana, ca apoi in 1989 sa nu mai avem voie sa vorbim ungureste la festivitatea de terminare a scolii, totul fiind in romaneste cu toate ca au terminat doua clase maghiare si doua romane).

Noroc ca am trecut de timpeniile astea, chiar daca unii mai incearca sa readuca unele din cele de mai sus.

OLorand
Inapoi la Cuprins

PS Olahus: va recomand si recenzia lui OLorand care se refera la perioada horthysta

Anunțuri

45 de gânduri despre “[Recenzie] „22 de ani” – bârnele din ochii românilor

  1. Tot respectul pentru această recenzie!
    M-aș lega numai de ultima propoziție: n-am trecut de loc de tâmpeniile cunoscute, pentru că nu readucerea lor se încearcă, ci ele se continuă cu cea mai mare convingere.
    Aș recomanda, ca programa școlară la istorie din clasa a XII. să contină Declarația de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 (în care se proclamă deplina libertate națională pentru popoarele conlocuitoare privind învățământul, administrația, justiția). În lipsă de cunoștințe e ușor să prostesti/influențezi oamenii.

  2. Juts a filological remark. Mikó’s work was ordered by the HUungarian government as part of a series intended to serve propaganda aims as „credible” works written by scholars with reputation. It doesn’t necessarily discredit its facts (although it suffers from the typical weakness of such vindicative works: it lists grievances without either to reflect on problems why some government orders had to be repeated in regular inertvals if they had been carried out with vigour already at the first occasion they were implemented or at least comparing legislation and legal provisions with everyday practice), but it hints to the intention to group those facts in order to paint a black and white picture of good and evil.

  3. OLorand,asa este, trebuie sa vedem si barnele din ochii romanilor.
    Totusi eu sunt convins ca cei care au gandit legislatia de dupa 1918, vorbesc de romani ,au avut o sursa de inspiratie nesfarsta: legile date de dietele si guvernele maghiare incepand de pe la 1437.

    • Exact, ai prins esenta postului: au copiat! Dar au copiat ceva care au considerat ca deznationalizare, ar fi fatarnicie sa spunem ca metodele copiate nu a fost o romanizare fortata.

  4. Apropo de acest Imre Mikó. Cica pe la 1 dec. 1941 ar fi tinut o conferinta pe la Cluj si cica ar fi grait el cam asa:
    „Colonizarea ungurilor urmează să fie făcută pe întreaga întindere a Transilvaniei…”
    sau
    „Ungaria, de când există ea în Bazinul Carpatic, s-a străduit să populeze acest spaţiu vital cu maghiari. O asemenea năzuinţă nu i-a reuşit pe deplin, întrucât în acest spaţiu al Europei ungurii erau nevoiţi să lupte cu mulţimea popoarelor năvălitoare şi, în timp ce naţiunea militară ungară îşi vărsa sângele (luptând n.n.), locul ei a fost luat de nişte neamuri de iobagi primitivi, neamuri nepretenţioase dar prolifice, care s-au infiltrat în aceste părţi ungureşti (adică în Ardeal n.n.). Războaiele şi situaţia internă vitregă au determinat o parte însemnată a maghiarimii să caute o aşezare dincolo de Carpaţi.” (adică în Ţările Române n.n.)

    „Ungurimea n-a avut nicicând pretenţii dincolo de Carpaţi. În schimb statul maghiar şi-a revendicat – şi îşi mai revendică – dreptul asupra întregului Bazin Carpatic. Acest teritoriu milenar îl vom putea apăra numai în acel caz dacă pe toţi ungurii, răspândiţi în lumea întreagă, îi vom coloniza în Bazinul Carpatic.”

    „Colonizarea ungurilor – arată mai departe Mikó Imre – urmează să se facă în întreaga Transilvanie, care, toată, va reveni Ungariei, iar românii (din Transilvania n.n.) vor fi colonizaţi în acele teritorii de Est (adică la răsărit de Nistru n.n.), care au fost recent ocupate de România.”
    Bun baiat acest Imre Mikó si daca mai sapam poate mai gasim ceva.

    • „Cica”: am gasit doar un singur link despre acest text, in link insa apare „rsorban”, oare nu Raoul Sorban? Cel care „iubea si el” maghiarii…
      Am citit doua carti de Mikó, in nici una n-am gasit asemenea texte.
      Conform recenziei mai stiintifice dat in post ca link poti gasi ca Mikó a fost atacat ca prieten al romanilor, acuzatie dura in perioada aceea.

      Poate nu a fost chiar prieten, si ma abtin sa continui, ca eu am folosit doar DATELE din cartea lui: legea agrara, minimizarea invatamintului maghiar, discriminarile stupide, etc

      Mesajul meu continua sa fie: statul roman s-a folosit de ACELEASI METODE fata de minoritatile sale, ca si Ungaria. Ce nu a fost corect in perioada dualista, nu poate fi corect nici dupa 1918.

  5. În general,cărțiile,cu tematică istorică, scrise,de autori maghiari(și nu numai)în perioada 1918-1945 au nuanțe revizioniste, naționaliste ,deci sunt subiective.Nu cred că „adevărul absolut „ se găsește în aceste cărți. Autorii (din toate timpurile) sunt influențați de istoria în care trăesc și scriu.

    • De acord, de asta am dat DATE (vezi legea agrara, vezi decretele cu impozitele duble, vezi nici o scoala de stat cu predare in limba maghiara in Ciuc) ca sa nu intram pe discutii subiective si nationaliste.

      „a tények makacs dolgok”/”datele sint lucruri tenace”

  6. Poate cea mai mare nedreptate a fost legea reformei agrare din Ardeal din 1921 care era diferita de cea a vechiului Regat si Bucovina . Maghiarii considera ca aceasta a avut ca scop distrugerea puterii economice a maghiarimii …

    Au fost patru legi diferite :
    1)Vechiul Regat, 2)Banat-Transilvania, 3)Basarabia si 4) Bucovina – in care s-a tinut seama de diferentele intre provincii in privinta distributiei propietatii, suprafata cultivabila disponibila (mai mica in Transilvania-Banat decat in VR), numar de gospodarii, si calitatea/fertilitatea pamantului in ele patru provincii.

    In Transilvania-Banat 0.11% din populatie (unguri desigur) detinea 27% din suprafata iar 51% detineau 6% din suprafata, iar pamantul in Transilvania-Banat nu e la fel de productiv/fertil ca in Vechiul Regat.
    Legea pentru Transilvania-Bant a fost propusa in 1919 de Adunarea Legislativa a Transilvaniei&Banatului si aprobata de Ferdinand in 1921.

    detalii (scroll la jumatatea documentului) :

    http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1922/BCUCLUJ_FP_279996_1922_053_011_012.pdf

    • Am citit, ramas neconvins:
      1. In regat 0,64% detinea 49%, cum spune si Miko concentrarea era mai mare…
      2. Cumva din document reiese ca in Ardeal era mai mult pamint fata de regat: 14,9 vs 14,6 mil de jugare, ceva nu e ok aici
      3. Nu cred in jumatate de fertilitate…
      4. Citi dintre 800 de mii care necesitau pamint erau colonisti???
      5. Si daca toate ar fi cum spui tu, ca fost pe baze obiective, asta tot nu explica ca de ce au fost despagubirile diferite si mult mai mici in Ardeal fata de regat…

      • ––Si daca toate ar fi cum spui tu, ca fost pe baze obiective, asta tot nu explica ca de ce au fost despagubirile diferite si mult mai mici in Ardeal fata de regat…

        Nu am citit atent despre despagubiri, poate o sa ma apuc o fac mai tarziu, pe moment am raspuns la ce mi s-a parut principala problema a lui Miko :

        „Poate cea mai mare nedreptate a fost legea reformei agrare din Ardeal din 1921 care era diferita de cea a vechiului Regat si Bucovina…Diferente uriase dintre Ardeal si Regat la marimea mosiei lasate la fostul proprietar”

        Motivul a fost situatia diferita in Transilvania : prea putin pamant cultivabil raportat la numarul celor care trebuiau impropietariti cu macar minimumul necesar pentru a sustine o gospodarie.
        De aici si, in mod logic, cererea ca despropietarirea sa fie mai substantiala fata de regat (si chiar si asa nu a fost indeajuns pentru toti si s-a discutat sa fie coborat pragul si mai mult)

        – Nu cred in jumatate de fertilitate…

        Eu cred, e ceva relativ la Regat, nu degeaba scrie acolo ca Vechiul Regat era al treila exportator mondial de cereale- dupa Rusia si Canada si inaintea Statelor Unite, desi avea doar 138000 km2..dar Transilvania ?

      • Ovidiu: fertilitate cu mult mai mica? In documentul Academiei la pag 7 la Plaiesii de Jos scrie: „Randamentul la hectar la cartof este pe aceeaşi linie cu media naţională (circa 15000 kg/ha).Producţia de grâu de 3,4 tone/ha şi cea de ovăz (2,7t/ha) sunt peste media naţională (2,4 tone la hectar, respectiv 2,01/ha 16 ).”
        Cum se poate atunci, daca pamintul este acelasi ca in 1921? Au invatat ceva secuii ce romanii nu?

        Si inca o data: cum iese din documentul tau ca in Ardeal este mai mult pamint decit in Regat (14,9 vs 14,5 mil jugare)?
        Cum sint mai multi nevoiasi in Ardeal, cind populatia vechiului regat era 7,2 mil, cea a Ardealului de 5,2 mil in 1910, si concentratia pamintului la marii proprietari era mai mare in vechiul regat???

        Ceva nu e corect cu datele din documentul citat de tine.

  7. Vezi sa citesti la sfarsitul articolului : in Transilvania expropierea trebuia sa fi fost facuta chiar la mai putin de 29ha !..adica la ~11 ha (7 iugare) si chiar si atunci cam jumatate din cei intreptatiti nu ar fi putut fi impropietariti pentru ca nu era destul pamant.

    Autorul recomanda ca statul roman sa se ingrijeasca sa ii cuprinda pe acestii agricultori (75%-80% din ei romani) in industrie sau ii colonizeze in Basarabia sau Vechiul Regat unde era destul pamant.

  8. In order to clarify the context of the origin of the wrok I prepared some remarks.

    The origins of Huszonkét év:

    Mikó worked in the Bucharest bureau of the Hungarian Party and later served as general secretary of the Hungarian section of the Frontul Renaşterea Naţională. In this capacity he was an intermediary between the Romanian government and the Hungarian minority organisations and participated in their negotiations. Therefore he had access to documentation that detailed minority grievances. Furthermore, Mikó frequently travelled to Budapest, where he studied the similar documentation collected by Hungarian government organisations and used to assess the situation in Romania. Such documentation necessarily, but also deliberately focused on grievances as its aim was to identify problems that should be resolved. Furthremore, even the Romanian government between 1938-1940 expected such a documentations form the Hungarians in order to serve as a basis of negotiations.

    After Northern Transylvania was reatteched to Hungary, the Hungarian government’s specialist decided to publish some works on the fate of the Hungarians in Romania with the aim of offering an authoritative, and scientific account of the story to Hungarians. Mikó was an obvious choice for one of these publications due to his career and background. The Huszonkét év is based on the documentation mentioned above and differs positively from many works published in the same period following the traditions of propagandistic journalism, disseminating horroristic stories of brutality etc.. (See for example Sándor Tóth: Erdély huszonkét éves rabsága.) Nevertheless, the basic material used by the author determined the portrayal of the situation of the Hungarians and it was certainly in line with the intentions and expectations of those who ordered the work: to prove that Romania was not worthy to rule Transylvania as its minority policies were even worse than the Hungarian ones before 1918, so many times denounced by Romanians themselves. Mikó was in a comfortable situation as he was familiar with the typical Romanian arguments. For example the frequent references to the Lex Apponyi in case Hungarian organizations would complain to the League of Nations because of the fate of minority schools. It was used as early as in 1921 by the Romanian diplomacy.

    Two additional caveats should be made in order to situate such works in the context of these years.
    1. Propaganda was not necessarily what is usually associated with this concept today ie. Gobbels or communist propaganda. After the First World War every state in Europe and especially the new ones in Eastern Europe employed historians, journalists, statisticians, geographers (and payed such people in other states) in order to disseminate an image of their own country and of their „enemies'”. It was usually planned and organized by government offices and/or individuals and included almost everything, even publications in scientific journals. (A very good example is the Czech one between 1918 and 1938, see Andrea Orzoff’s book Battle for the Castle, but for example works of Sabin Manuilă, Vasile M. Theodorescu, Silviu Dragomir etc. served this purpose too.)

    2. This kind of purpose do not necessarily invalidate the content of such works, the point of such publications is precisely to offer a story that is unassailable, can be proven by documents. However, the concept, the „grand narrative” simply excludes any hint to a more balanced, less tense situation on the ground. Just two examples. 1. Even if the regulation prescribed the use of Romanian as official language for every local authority prefects’ reports from the Szekler counties as late as 1940 make it clear that the overwhelming majority of local officials was not able to use Romanian and therefore they communicated in Hungarian even with their superior organs. A fact, that certainly makes the picture more nuanced but not even mentioned, not the least because the documentation collected by Hungarian organisations consisted nothing about such situations. 2. The pruges of the administration, schools and state companies (most notably at the state railways) is a recurring grievance of minorities. However, no one gives a thought to the fact, that these purges are usually portrayed as leading to the expulsion of minority personnel already at the first occasion, but if it would be true no successive purges would have been needed. The subsequent purges certainly prove that the state had intentions to get rid of minority officials, but also implies that it was not so successful, again a conclusion never drawn. So, propaganda in this case does not mean lies, forged documents, it is a specific perspective applied by the author deliberately and consciously in order to paint a dark a picture of the fate of Hungarians resorting to fabrications.

    So, how should one treat Mikó’s book? It is certainly a not a bunch of lies and it would be foolish to dismiss it as untrue, especially as it is based on a huge documentary material. (It would be similar to someone denying that Hungarian troops killed Romanians in Traznea just because Romania’s propaganda machinery used this case to develop the image of constant, violent and ruthless, state sponsored persecution of Romanians in Norther Transylvania.) The work is a partial account of two decades with a specific focus and engaging in a debate lasting for two decades too. Other works should be written, with a focus on different aspects of this two decades in order to provide us with a more nuanced picture of the period.

  9. „1. Even if the regulation prescribed the use of Romanian as official language for every local authority prefects’ reports from the Szekler counties as late as 1940 make it clear that the overwhelming majority of local officials was not able to use Romanian and therefore they communicated in Hungarian even with their superior organs. A fact, that certainly makes the picture more nuanced but not even mentioned, not the least because the documentation collected by Hungarian organisations consisted nothing about such situations.”
    Foarte interesant. aplicarea legii a lasat de dorit din cauza realitatilor de pe teren. Spre castigul maghiarilor.
    Stiu ca si in perioada dualista situatia de pe teren a fost uneori mai buna decat permitea legea (imi povestea cineva de acte oficiale in romaneste, in actualul judet Caransebes, imi poti confirma, Gegry?)

    • Da, si Austro-Ungaria era ineficace: in 1879 s-a introdus o lege ca toti dascalii trebuie sa cunoasca limba maghiara si le-au dat 4 ani sa invete (si sa dea examen), dupa 1883 in mod normal nu mai puteau lucra daca nu cunosteau limba oficiala! Si uite statisticile (dintr-o alte carte a lui Mikó), datele probabil se refera la toata Ungaria:
      – in 1880: 1922 dascali cunosteau la nivel redus, 2529 nu cunosteau limba maghiara!
      – in 1889 (cu 6 ani de la limita stabilita in lege!): 679 dascali nu cunosc limba maghiara, in 1910 275, in 1914: 56 de dascali nu cunosc limba maghiara si 94 cunosc la nivel redus („kevéssé”)!
      Adica existau scoli la 31 de ani de la termenul stabilit de lege, la 7 ani de la legea educatiei Apponyi, unde dascalul nu cunostea limba maghiara sau o cunoste la nivel redus! Si vorbim de limba oficiala de atunci, cum se descurcau acesti oameni? Cum se descurcau elevii lor?

      Si sint sigur, ca au existat cazuri destule de dascali dati afara dupa examanul de maghiara picat, dar totusi, unii au reusit sa ramina…

  10. –- The pruges of the administration, schools and state companies (most notably at the state railways) is a recurring grievance of minorities. However, no one gives a thought to the fact, that these purges are usually portrayed as leading to the expulsion of minority personnel already at the first occasion, but if it would be true no successive purges would have been needed. The subsequent purges certainly prove that the state had intentions to get rid of minority officials, but also implies that it was not so successful, again a conclusion never drawn. –

    interesant, cum se schimba vremurile :

    Economia locală depindea până de curând în bună măsură de CFR.
    Livezii sunt nod feroviar, având trei gări, în prezent două funcţionale. O bună parte din istoria contemporană a localităţii este legatăde calea ferată, aceasta fiind până de curând principalul angajator. Fiind zonă de munte, agricultura nu e ste foarte productivă. Însă, în
    ultimii câţiva ani, calea ferată contribuie şi ea la izolareacomunităţii: acum angajările la CFR se fac după criteriu etnic. După administraţia locală, unde nu există nici un român
    , CFR este o altă instituţie care se adaugă cercului maghiarofon care înconjoară
    satul:
    „Bărbaţii mai toţi au fost CFR-işti dar acum mai toţi sunt agricultori, deoarece mai nou trebuie să ştie maghiara pentru a lucra la Căile Ferate Române!” –
    (profesor)

    M-am uitat si la primaria Miercurea Ciuc, 42.029 locuitori in 2002, din care 34.359 maghiari, 7.274 români- adica romani 17% -adica sunt procentual cam tot atat cati maghiari in Cluj–dar daca in Cluj maghiarii au un viceprimar (din doi) si 5 consilieri in primaria Cluj la Miercurea Ciuc romanii au 0(zero) consileri si (evident) 0 viceprimar

    http://www.miercureaciuc.ro/ro/tanacsosok.php?fc=m4

    vezi si primariaclujnapoca.ro/consiliul-local/componenta pentru comparatie

  11. —- The pruges of the administration, schools and state companies (most notably at the state railways) is a recurring grievance of minorities. However, no one gives a thought to the fact, that these purges are usually portrayed as leading to the expulsion of minority personnel already at the first occasion, but if it would be true no successive purges would have been needed. The subsequent purges certainly prove that the state had intentions to get rid of minority officials, but also implies that it was not so successful, again a conclusion never drawn. —
    interesant, cum se schimba vremurile :

    din raportul ceretarii din Livezeni

    Economia locală depindea până de curând în bună măsură de CFR.
    Livezii sunt nod feroviar, având trei gări, în prezent două funcţionale. O bună parte din istoria contemporană a localităţii este legatăde calea ferată, aceasta fiind până de curând principalul angajator. Fiind zonă de munte, agricultura nu e ste foarte productivă. Însă, în
    ultimii câţiva ani, calea ferată contribuie şi ea la izolareacomunităţii: acum angajările la CFR se fac după criteriu etnic.
    După administraţia locală (desi romanii -satul Livezeni-sunt 20% din comuna, nota mea) , unde nu există nici un român , CFR este o altă instituţie care se adaugă cercului maghiarofon care înconjoară satul:
    „Bărbaţii mai toţi au fost CFR-işti dar acum mai toţi sunt agricultori, deoarece mai nou trebuie să ştie maghiara pentru a lucra la Căile Ferate Române!” –
    (profesor)

    scribd.com/doc/74257509/Raport-Harghita-Covasna-2011-Starea-Comunitatiix1

    M-am uitat si la primaria Miercurea Ciuc, 42.029 locuitori in 2002, din care 34.359 maghiari, 7.274 români- adica romani 17% -adica sunt procentual cam tot atat cati maghiari in Cluj–dar daca in Cluj maghiarii au un viceprimar (din doi) si 5 consilieri in primaria Cluj la Miercurea Ciuc romanii au 0(zero) consileri si (evident) 0 viceprimar

    http://www.miercureaciuc.ro/ro/tanacsosok.php?fc=m4

    vezi si primariaclujnapoca.ro/consiliul-local/componenta pentru comparatie

    • Ovidiu: tu vorbesti de rezultate ale alegerilor locale LIBERE (si a negocierilor politice dupa) unde voturile maghiare sint unite, cele romane nu. In interbelic nu erau alegeri locale libere… Apple cu ???

      Livezi: nu vorbeste de scaderea drastica a traficului feroviar, si asta inducind scaderea joburilor. Cei putini ramasi probabil sint pusi sa faca totul, adica si ceva relatii cu publicul. Si nu zic ca nu sint excese pe aceasta tema.

  12. –Si inca o data: cum iese din documentul tau ca in Ardeal este mai mult pamint decit in Regat (14,9 vs 14,5 mil jugare)?

    n-am idee si nu am chef acum sa fac transformari din hectare in iugare si inapoi in km patrati iar a apoi sa scad ele Delta Dunarii

    Idea de baza e ca pana la urma din Regat s-au expropiat 2.888 mii hectare (5.2 mil iugare ?) din Ardeal 1.150 mii hectare (2 mil iugare ?) iar toti cei intreptatiti au fost impropietariti cu minimum necesar in Regat, Basarabia si Bucovina dar in Ardeal doar in proportie de 50% pentru ca nu era indeajuns pamant agricol, nici pe departe (450 000 indreptatiti nu au primit)
    Asta a fost motivul de baza pentru care, vorba lui Miko, s-a facut „nedreptatea” cu expropierea mai mare in Ardeal decat in Regat.

    – fertilitate cu mult mai mica? In documentul Academiei la pag 7 la Plaiesii de Jos scrie: “Randamentul la hectar la cartof este pe aceeaşi linie cu media naţională

    cred ca asta e o replica mai mult de dragul contradictiei, uita-te si tu pe harta geografica a RO–agricultura de face la campie nu la deal sau in M-tii Apuseni

  13. Ovidiu: repet, cum ies mai multi solicitanti in Ardeal decit in Regatul cu 38% mai multi locuitori in 1910? Cind Ardealul avea o pondere mai mica a populatiei agricole? Cind articolul tau spune ca Ardealul avea vreo 300 de mii de ha de proprietate AGRICOLA mai mult decit Regatul???
    Si daca nu exista teren agricol suficient si se satisfac cerintele numai in 50%, cum se acorda totusi mai mult teren colonistilor in Ardeal decit in Regat (9 vs 7 ha = 128%!!!)??? Adica argumentul asta este foarte slab. Doua posibilitati: materialul tau contine date eronate sau au venit atit de multi colonisti din vechiul regat (ah, poate pe ei i-ar trimite articolul peste Nistru?). Alege 🙂

    Fertilitate: hai sa fim seriosi, de asta s-au introdus categoriile de munte-deal-ses. Sau muntele in Regat este mai fertil decit muntele din Ardeal? Adica argumentul asta iarasi nu tine, ca la fiecare categorie este o diferenta de 172-344%!!!

    Si hai sa vorbim de pret: in Regat s-a folosit pretul actual, in Ardeal pretul anilor 1913. Probabil pretul din 1913 era mai mare si au vrut sa favorizeze ungurii.

    Si de ce s-a discriminat cu paminturile graniceresti?

    Prea multe diferente in detrimentul ungurilor ca sa le poti justifica.

    Si sa fiu corect, trebuie sa spun si cum au scapat UNII: folosindu-se de coruptia autoritatilor romane, au calificat terenurile ca fiind „mai jos” (munte-deal-ses), si au ramas cu mai mult teren. Dar pentru asta trebuia sa plateasca la 3 nivele de dezproprietarire cu bani grei…

  14. –sau muntele in Regat este mai fertil decit muntele din Ardeal? sau poate densitatea de populatie in zona montana e mai mare in Transilvania

    Mie mi se pare ca decisiv a fost raportul dintre numarul de indreptatiti la impropietarire si disponibilul (si calitatea) de pamant cultivabil in fiecare din regiuni.
    Dar e asta e un subiect tehnico-istoric ce ma depaseste (si am impresia ca si pe tine). Nu e deloc ceva „evident”, e ceva ce as putea raspunde cu certitudine doar dupa o saptamana de studiu a datelor/situatiei de atunci.

  15. de exemplu…se pare ca de fapt au fost 2.3 milionane de indreptatiti pe ansamblul tarii ( in Transilvania din 850 000 au primit 310 000 )

    Datele mai remarcă faptul de importanţă socială că din 2.309 mii ţărani fără pământ sau cu pământ insuficient, înscrişi pentru împroprietărire, au primit loturi 1.479 mii sau 64%, ceea ce înseamnă că o serie de ţărani a rămas şi după 1921 fără pământ.
    Datele mai remarcă faptul de importanţă socială că din 2.309 mii ţărani fără pământ sau cu pământ insuficient, înscrişi pentru împroprietărire, au primit loturi 1.479 mii sau 64%, ceea ce înseamnă că o serie de ţărani a rămas şi după 1921 fără pământ.

    http://foaienationala.ro/legea-agrar-din-1921.html

  16. Si inca o data: cum iese din documentul tau ca in Ardeal este mai mult pamint decit in Regat (14,9 vs 14,5 mil jugare)?

    14,9 mil jugare (1 j = 0.575 ha.) e suprafata TOTALA a Transilvaniei, din ea 7.6 mil jugare era pamant cultivabil

    suprafata totala a Vechiului Regat era 137 000 km2, din care 8 385 ha (14.5 mil jugare) erau pamnt cultivabil

    adica e vorbra de 14.5 vs 7.6

    • Ovidiu: te rog, citeste atent documentul propus de tine.

      Spune clar:
      – in Regat: „Total general al pamintului agricol din Vechiul Regat : 8 335, 000 ha” (pagina 713 top)
      – In Ardeal: 961 932 GOSPODARII detin 14 882,625 jugare” (=8 557,509375 ha). (Pag 720 top).
      Ca cross-check: suprafata Ardealului cu Banat si Partium: este de 100 293 km², adica 10 029 300 ha = 17 621 480,1 jugare. Adica pamintul gospodariilor trebuie sa fie pamintul agricol, daca termenul (gospodarie) ar fi ambiguu…

      Adica documentul tau spune clar ca in Ardeal era mai mult pamint agricol decit in Regat!.Cum??? Si daca este mai mult, si populatia este mai mica (5,2 vs 7,2 mil in 1910), cum nu este pamint destul?

      „–sau muntele in Regat este mai fertil decit muntele din Ardeal? sau poate densitatea de populatie in zona montana e mai mare in Transilvania”
      Densitatea populatie in Regat in 1910: 7,2 mil / 137mii de kmp = 52,55 locuitor / kmp, daca scad balta Brailei, Delta Dunarii iese probabil ceva mai mare.
      Densitatea populatiei in Ardeal in 1910: 52 locuitor/kmp.
      Adica densitatea populatiei Ardealului nu era mai mara decit in Regat (era putin mai mica).

      Ma simt nevoit sa spun ca documentul tau este eronat: arata pamint agricol mai mare in Regat fata de Ardeal, si nici nu poate fi foarte diferita feritilitatea PE ZONELE stabilite de lege (munte-deal-ses). Nu poti justifica diferentele de 172-344%!!!

      Improprietarirea in 50%: o parte significanta a paminturilor expropriate au ramas in rezerva stat, ca au mai venit si alti colonisti in urmatorii ani (vezi zonele culturale) carora le-au acordat paminturi si dupa 1921 (10 ha: mai mult decit colonistii din 1921, 250% fata de „localnicii” improprietatiti in 1921).

      Si cum vine cu discriminarea la pret, cu colonistii primind mai mult in Ardeal (si 228% fata de cei „localnicii” improrietatiti in Ardeal: 16 jugare vs 7 jugare !!!), cu pamintul fostilor granicerii??? Nu e de mirare ca dintre multele petitii internationale, cele legate de reforma agrara au avut rata de success mai mare, A FOST DISCRIMINATORIE.

      Si ma opresc aici pe tema pamintului.

  17. Nu e de mirare ca dintre multele petitii internationale, cele legate de reforma agrara au avut rata de success mai mare, A FOST DISCRIMINATORIE.

    Tocmai ca NU pe asta s-au axat petitiile internationale in epoca pentru ca stiau bine ca nu nu a fost discriminatorie.

    A existat intradevar o petitie internationala ungara legat de reforma agrara, un subiect faimos in perioada interbelica, asa zisul „proces al optantilor”. E vorba de 260 de mosieri care au optat pentru cetatenia ungara dupa 1918 si apoi, bazat pe acest fapt, au pretins ca ei nu pot fi expropiati.
    A durat procesul 10 ani si a ajuns pana la Natiunile Unite (Liga Natiunilor) si tribunale internationale( Curtea de la Haga) .

    http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/criza-romano-maghiara-un-razboi-diplomatic-10-ani

    • plus procesele colonistilor din dualism din Banat, plus a unui sat din zona Kalotaszeg/Calata, plus a unui sat din Gyergyó/Gheorgheni, plus paminturile graniceresti secuiesti. Toate obligand statul roman sa plateasca despagubiri, sau sa le restituie pamintul.

      Alte petitii la Liga Natiunilor nu au avut o rata de success atit de mare, Mikó le listeaza si pe astea, de aici le stiu.

  18. –Alte petitii la Liga Natiunilor nu au avut o rata de success atit de mare, Mikó le listeaza si pe astea, de aici le stiu.

    posibil, dar nu asta (cu ce vine Miko in 1940 ) cu „discriminarea” fata de Regat (expropierea in Basarabia a fost si mai severa ca in Ardeal) a fost subiectul petitiilor

    Lucrarea lui Miko e ceva tipic „propaganda” dupa ce a facut el un calcul ca, daca ar fi fost asa cum vroia el, ar fi ramas mai mult pamant „maghiarilor” (adica nu ca numar de propietari maghiari ci ca suprafata totala in „propietate maghiara”).
    Dupa ce a terminat el calculele a mai pus „drepturi” si „discriminare” in fata lor si, gata, si-a gasit un nou subiect de „nedreptate”.
    Dar nu asta a fost idea reformei ci impropietarirea cator mai multi posibil. Au fost defrisate paduri in Ardeal pentru a se face loturi de impropietarire cu pamant cultivabil.

    Raman la parerea ca reforma in Ardeal asa cum s-a facut (ma refer la esenta), a fost JUSTA si obiectiv necesara.

    Ca au existat si discriminari (graniceri, colonisti) e posibil dar tu ridici prea multe probleme deodata pentru ca cineva sa pot citi si raspunde la toate .
    Raspunsul meu a fost pe fond-ul problemei.

    • Ovidiu: te rog, citeste cartea inaintea de a o califica tipic propaganda. Gábor Egry spune:
      „The Huszonkét év is based on the documentation mentioned above and differs positively from many works published in the same period following the traditions of propagandistic journalism,”
      „It is certainly a not a bunch of lies and it would be foolish to dismiss it as untrue, especially as it is based on a huge documentary material. (It would be similar to someone denying that Hungarian troops killed Romanians in Traznea…”

      Si da, ridic multe probleme si DATE, unele pot fi nuantate nu zic (cum nuantate pot fi si UNELE probleme din dualism), dar toate adunate la un loc arata paleta ampla pe care Romania a folosit-o impotriva minoritatilor sale, paleta IDENTICA cu cea a Ungariei: restrictii scolare, restrictii in organizarea bisericilor, a culturii, restrictii in folosirea limbii, alegeri trucate, discriminari stupide, abuzuri si atrocitati politienesti. Si inca o data, nu masor la kilogram/centimentru care a fost mai rau, slava Domnului incepem sa lasam timpeniile astea in urma.

  19. Izabela: Eu am vorbit de era comunista cind s-a continuat procesul de limitare a invatamintului maghiar.

    Da hai sa vorbim de ziua de azi: la Cluj sint 80 de scoli, din care 11 au clase maghiare, din care 6 sint separate, din care 3 sint confesionale (catolic, reformat, unitarian), adica 3 sint de stat si sint separate…
    Din cei 94 de mii de elevi din Cluj, 10,2 mii (11%) invata in limba maghiara, restul copiiilor maghiari pina la ponderea noastra din Cluj (18%) invata in limba romana. Adica vreo 60% din copiii maghiari invata in limba maghiara, majoritatea lor (cred!) in scoli separate, si 40% invata in limba romana.

    Cred ca daca am face un calcul exact, ar iese IN CEL MAI BUN CAZ jimi-juma: jimi in scoli separate, si juma in scoli mixte sau IN CLASE ROMANESTI!

    Din lista de mai sus se vede ca sint 69 de scoli pur romanesti, in majoritatea lor maghiarii sint o raritate probabil. N-am auzit de nici un roman sa spuna sa se introduca clase maghiare intr-o scoala „pur romana” ca copiii romani sa se intilneasca cu maghiari. Interesant, toate astfel de discutii sint legate numai de scolile maghiare…
    Asa ca mi se pare o fatarnicie si o necunoastere de cauza sa se striga separatism.

    Si sa-ti dau si cauza „separarii”: neincrederea ce o au maghiarii fata de statul roman dupa atitia ani cind scolile maghiare erau restrinse. Se aplica „Cei in mina, nu-i minciuna”…

    ps: in era dualista erau vreo 3000 de scoli pur romane in Ardeal, drept majoritatea lor elementare si/sau confesionale (pe atunci majoritatea scolilor erau confesionale pentru fiecare etnie). Separatism si atunci? Sau standarde duble…

    • OLorand, nu cred ca e cel mai fericit argument asta cu dualismul. Nu este chiar un exemplu de urmat. Restul nu ti se mai adreseaza tie, cred ca tu stii.
      In 1987, la Liceul de Matematica-fizica din Miercurea Ciuc (actualul Liceu Márton Áron) a pornit noua clase paralele (clasa a IX-a). Doar doua dintre acestea, cu predare in limba maghiara. Asta intr-un orad cu populatie, pe atunci, de peste 85 % unguri. Politica era, pe deo parte, de a restrange cat mai mult invatamantul maghiar. Pe de alta parte, scopul mult mai perfid era de a-l dilua. De a introduce cat mai multe clase de mecanica in licee cu staif. Acolo intrau cei picati de la alte licee. Acelasi lucru s-a intamplat si la Odorhei, si la Sf. Gheorghe, la Gheorgheni, Cristur, Tg. Secuiesc, peste tot.. Si, intr-adevar, nu am cunostinta despre vreo scoala cu predare in lb. romana care sa fi cerut clase de limba maghiara…am mai scris despre asta. Teoretic, eu una, nu as avea nimic impotriva scolilor mixte. Daca nu s-ar intampla ceea ce se intampla si acum la o scoala mixta din Tg. Mures. Unde partea maghiara (parinti si profesori) au vrut ca scoala sa fie denumita dupa un fost primar (vestit) al orasului. Profesorii, inspectoratul, administraţia şi politicienii locali români au zis: NU. Şi au venit cu o altă propunere: instituţia tre’ să preia numele defunctului Adrian Păunescu. Păi, la drept vorbind, nici eu n-aş vrea ca fiica mea să meargă la o şcoală care poartă numele lui Păunescu. Mai ales, nu la o scoala ai carei profesori insista pe numele asta.

      • Judit: departe de mine sa idealizez dualismul. Am vrut doar sa subliniez folosirea standardelor duble: daca lupta romanilor pentru scolile LOR, contra introducerii claselor maghiare in epoca aceea este considerata justa (si a fost justa!), atunci aceleasi doleante ale noastre trebuie sa fie si ele juste!

  20. „Si sa-ti dau si cauza “separarii”: neincrederea ce o au maghiarii fata de statul roman dupa atitia ani cind scolile maghiare erau restrinse. Se aplica “Cei in mina, nu-i minciuna”…”
    Si mai e o cauza: UDMR-istii, nemaiavand ce sa ofere oamenilor, „fac” scoli noi. Din cele vechi, mixte. Vezi cazul Salonta.

    Stiu si eu faza cu scolile mixte, a mai scris Judit pe aici si am aflat. Si de faza cu Targu Mures. Dar, pe de alta parte, cred ca putem recunoaste toti ca scolarizarea separata afecteaza socializarea si cunoasterea dintre romani si maghiari.

    • Olahus: pina nu aud romanii sa ceara sa se introduca clase maghiare intr-o scoala romana pentru a imbunatatii socializarea si cunoasterea, nu pot accepta acest argument.
      Repet: la Cluj sint 69 de scoli romane unde probabil nu prea gasesti maghiari, sau daca sint 1-2 pe an, nu se manifesta ca maghiari ca sa nu iasa din rind…

      In scolile mixte niciodata nu vor fi trupe de dansuri maghiare sau coruri care cinta in limba maghiara de exemplu, fiindca nu vor fi destui elevi cu astfel de preferinte. Si eu am dansat in scoala noastra pe atunci maghiara cu tot ca sint total inapt la dans, si la fiecare serbare de sfirsit de an erau festivitati cu dans si cintece. Cind am terminat eu in scoala MIXTA, nu mai erau dansuri, nici cintece maghiare…

      La Salonta este o situatie tipica: in 1919 se introduc clase romane in fiecare scoala din Salonta, cu toate ca in oras in 1910 erau 95% maghiari. Sectiile maghiare au avut mult de suferit dupa acesta, inclusiv diluarea scolii din liceu teoretic in scoala agricola sau industriala. Iar cind se organizeaza o scoala separata, si cladirea impozanta este lasata romanilor, adica „romanii nu sint dati afara”, se striga separatism. Trist…

  21. „Olahus: pina nu aud romanii sa ceara sa se introduca clase maghiare intr-o scoala romana pentru a imbunatatii socializarea si cunoasterea, nu pot accepta acest argument.”
    Eu stiu de o scoala (din cate imi amintesc, primara, cel mult I-VIII) din vestul tarii (Arad sau Oradea) unde s-au introdus clase de maghiara, iar copiii nu prea veneau. Am vazut reportaj in maghiara si mi-am rugat un prieten de Facebook sa rezume.
    Scoala avea un specific ortodox, dar la clasele unguresti nu se facea religie ortodoxa.
    Daca reusesc sa gasesc stirea, va anunt

  22. Reportajul era pe un portal maghiar de stiri video despre un oras din vestul sau nord-vestul tarii (deci nu neaparat doar Arad si Oradea, sigur nu Timisoara). Aveti idee ce orase au portale de stiri video in maghiara?

  23. „Si eu am dansat in scoala noastra pe atunci maghiara cu tot ca sint total inapt la dans, (…). Cind am terminat eu in scoala MIXTA, nu mai erau dansuri, nici cintece maghiare…”

    Pai vezi, comunistii au facut un bine. Atat pentru tine, cat si pentru trupa de dans! Cum era sa ramana trupa de dans si cu tine in trupa?

    (GLUMESC! 😆 )

  24. Pentru a evita discutiile despre autori si subiectivitati, va recomanda sa cititi opinia unui istoric neutru, pus chiar de cei ce au aprobat schimbarile de frontiere dupa 1918 sa analizeze obiectiv consecintele acestor schimbari. Gasiti concluziile lui aici: Macartney, C. A.: Hungary and Her Successors – The Treaty of Trianon and its Consequences 1919-1937, 1937. Comparatiile cu perioada dualista sunt bine exploatate, si pe educatie, si pe alte dimensiuni. Problema reformei agrare este de asemenea tratata. Asa cum se mentioneaza si in alte postari insa, diferenta dintre perioada dualista si cea romaneasca este mai importanta pe partea de aplicare a legilor. Daca ungurii au dat legi dure, aplicarea lor in practica a fost si mai dura, depasind litera legii, in timp ce romanii, la care a functionat dintotdeauna „mica intelegere”, ca sa nu invoc si eu coruptia, ca o face OLorand, legile chiar daca au fost aspre, nu prea s-au aplicat.

    Cateva citate:

    In favor of Romania, one must grant her ungrudging retention of the
    Confessional school system as the general rule in the annexed territories, and
    also the comparatively high degree of liberty which those schools enjoy. The
    amount of compulsory instruction in Romanian required is not unreasonable, and
    is less than the Magyar instruction which Hungary introduced under the Apponyi
    Act of 1907. On the other hand, it would be easy to draw over-optimistic conclusions
    from the statistics of the numbers of minority schools, both State and private.
    Quite a high proportion of the Confessional Secondary schools have either never
    received, or have gradually lost their public status. All of them are carrying on
    under much harder material conditions than before the War, owing to the
    impoverishment of the Churches under the land reform, and the currency
    devaluation and the increased taxation. The State subsidies do not even begin to
    make up for these losses.

    E adevarat ca ulterior lucturile s-au mai inrautatit, dar sa nu uitam de contextul istoric – dictatura, nazism, nationalism, care a bantuit intreaga Europa, situatie absolut diferita de perioada dualista.

    Cat despre reforma agrara, iata ce spune:
    Whether the measure was carried out in such manner as to involve national injustice seems therefore to depend chiefly on three points: whether the Transylvanian law was more severe on the landowners than the corresponding measure in the Regat: whether, within Transylvania itself, the Romanian landowners were treated more indulgently than the minorities; and whether the minority claimants participated equally. As regards the first point, the Transylvanian law was undoubtedly more drastic than that of the Regat. The fact that the compensation given was slightly lower in Transylvania (an average of z, i8i lei per hectare, against 2,215 lei in the Regat) is comparatively unimportant, since the prices in either case were so low as to amount to confiscation, particularly as they were paid, not in cash, but in ~ per cent. bonds which sank swiftly below par; but other differences are more serious. In the Regat the expropriation applies to the property, so that a single owner of several estates can keep a part of each; in Transylvania, to the proprietor. In the Regat, only arable land and pasture are subject to expropriation; in Transylvania, forests also. In the Regat, the minimum left to the proprietor is 100 hectares in the mountains, 150—250 hectares in the plains, according to the local demand for land, while 200, 300, or even 500 hectares may be retained in certain cases. In Transylvania the minima are 50 yokes (29 hectares) in the mountains, zoo yokes (57 hectares), in the foot-hills, and 200, 300, or 500 yokes in the plains, according to demand. It has, however, been very rare for more than 200 yokes (115 hectares) to be left to any one proprietor. In certain cases the minima are reduced to 50 yokes for estates farmed by their owners, and even to ~o yokes where neither the owner nor his parents were agriculturists. The law was, therefore, clearly more severe in Transylvania, where nearly all the persons expropriated belonged to minorities, than in the Regat; where the big landowners were Romanians (the fact that the expropriation was more drastic still in Bessarabia does not affect our point). As regards the distribution, according to Romanian figures, 454,673 applications were received, 337,082 (74 per cent.) from Romanians, 117,591 (26 per cent.) from minorities. 310,583 persons actually received land, of whom 227,943 (73 per cent.) were Romanians, 82,640 (27 per cent.) minorities.³ Thus a slightly smaller proportion of Romanian applicants were satisfied than of the minorities. Hungarian writers have caviled at these figures, but have produced, so far as I know, no alternatives. According to Dr. Móricz’s figures for the individual Counties, quoted above, one could have expected a somewhat higherproportion of applicants from the minorities, since Romanians represented only
    68 per cent. of the two categories (landless men and holders of 5 yokes or under)
    who might expect to benefit from the reform, against 32 per cent, of minorities.
    Probably, therefore, there was a certain discrepancy in the application of the law,
    but none in principle.

    Si legat de aplicarea legilor cele dure, care poate tine si de concluzie:

    To be fair, this very lawlessness has its silver lining. If the good laws are often not enforced, neither are the bad ones, for while the general measures are nearly all good, the enacting legislation is sometimes almost comically unjust. In particular, bribery can secure a very great deal. ‘The corruption of the Romanians’, said an old Jew to me, cynically, ‘is our Geneva.’ Moreover, the average Romanian is an easy-going fellow. He is not brutal by nature; he does not even require very heavy bribing. It is astonishing what a long way a few lei will go. Even unbribed, he will often waive the strict application of some burdensome regulation, especially if it would cause him trouble to enforce. He
    lacks altogether the iron tenacity and national purposefulness of the Czech, or the
    brutal forcefulness of the Serb. Give him enough to live on, let a dash of eyewash
    be added, and no actual trouble, and he is content for people to go their own way. One is often struck in Transylvania by the cynical and good-natured way in which local Romanians refer, for example, to rabid Magyar nationalists in their midst. It is largely slackness, but the fact remains that in some respects, at least during the first years after the War, life was more tolerable for the minorities in Transylvania than in the far better conducted Slovakia.

    • Cea ce am enumerat arata ca statul roman a avut aceasi intentie ca si statul maghiar: asimilarea fortata a minoritatilor. Nu cred ca guvernele romane s-au gindit ca „dam legi aspre si nu le aplicam ca sa fie liniste si pace”…

      Cit despre comparatia ta:
      – Ungaria legi dure, aplicate si mai dur: la 7 ani de la legea Apponyi mai existau 54 de dascali care nu vorbeau limba maghiara (cerinta introdusa in 1879, adica pina atunci puteai sa fii dascal fara a cunoaste limba statului)… La recensamintul din 1900 a iesit ca 82% din populatia minoritara nu vorbea limba maghiara (probabil populatia nemobila a satelor)…
      Adica a existat si aici o ineficacitate, si da, au existat MULTE excese in aplicarea legilor.

      – Romania legi aspre, aplicate lejer: neacordarea fondurilor pentru scolile maghiare timp de 20 de ani (contrar legii), excesele la acordarea cetateniei (care conform legii trebuia acordata in mod automat celor care aveau domiciliu in Ardeal, si erau cazuri multiple unde acest automatism a fost incalcat), regulile privind limba romana de la CFR (exces comparat cu legea), atitudinea de „stapin” si de dispretuire a autoritatilor romane (foarte similara cu cea a dualismului), adica au fost si aplicari extrem de dure.
      De acord, a existat si aici o ineficitate, chiar si la invatarea limbii romane: in anii 30 in Ciuc incercarile de a organiza examene de limba romana in rindul avocatilor a esuat, multi continuindu-si munca fara a trece examenul (probabil unii facind chestie de orgoliu sa nu invete romaneste).

      Cea ce vreau sa spun: situatia nu se poate prezenta ca diavol (dualism) si „easy-going fellow” (interbelic).

      • interesante aprecieri.Eu as dori sa adaug numai ca dupa 1990 invatarea limbii romane , in Har -Cov a fost optionala.Asta pe termen lung va duce la greutati pentru populatia de origine maghiara care doreste sa interactioneze cu restul populatiei.Din cand in cand vor fi „convulsii” asa cum sunt in acesata perioada( martie-aprilie 2013).in rest sunt multe de povestit.Oricum am citit cu mult interes recenzia prezentata de dumneavoastra.Bunicii mei au trait acele vremuri si cunosc istoria povestita si traita de ei.

      • „optionala”? lol, Virgile, cum de trebuia sa dau eu bacu’ la Odorhei din lb si lit romana (la acelas nivel ca si un roman bucurestean sau din Isaccea) ? Si scris, si oral…

Comentariile nu sunt permise.