[Sa nu le spuneti „laponi”!] Minoritatea sami din Finlanda si privilegiile ei

Ii stim de „laponi” si ii asociem cu zapezile vesnice, corturile si turmele de reni. Dar etnicii sami, asa cum e politically correct sa ii numim, au azi snowmobile si locuinte moderne. Plus parlamente, tablite bilingve si privilegii.

Detalii despre situatia sami-lor, indeosebi cei din Finlanda, in articolul de mai jos al lui Kiwi. Care ne ofera si doua fotografii bonus (una cu el).

Fotografia de mai sus – de la Visit Finland

Imnul Sami

Cuprins

Cine sunt etnicii sami?
Scurt istoric
Situatia socio-lingvistica in Finlanda
Privilegii

Cine sunt etnicii sami?

O familie Sami purtand straie traditionale cu ocazia Pastelui. Karasjok, Norvegia.Foto:Mortsan

Conform definitiei data de Conventiile Sami din Suedia, Finlanda si Norvegia, un sami este cineva care are cel putin un bunic vorbitor nativ de limba sami si in acelasi timp este recunoscut de comunitate ca membru. Majoritatea covarsitoare a populatiei sami locuieste in Laponia – o regiune culturala transfrontaliera ce cuprinde parti din nordul indepartat al Norvegiei, Suediei, Finlandei si peninsula Kola din Rusia.

Termenul „lapon” si corespondentii sai in limbile nordice, nu mai sunt folositi oficial in Finlanda, Peninsula Scandinava si in restul lumii. Asta pentru ca lapon vine cel mai probabil din germanicul lappe-carpa, „laponii” fiind vazuti asadar ca niste salbatici care isi faceau imbracamintea si corturile din carpe. Alta etimologie posibila este finlandezul „lape”, periferie, care contureaza ideea unor oameni aflati „la margine”, atat din punct de vedere geografic, cat si cultural. Numele „sami” a inceput sa se impuna in alte limbi decat ale bastinasilor incepand cu anii ’70-’80.

Nu toti etnicii sami vorbesc una din cele 9 limbi sami (gradul de inteligibilitate reciproca variaza). Limbile sami fac parte din subgrupul vestic al marelui grup de limbi fino-ugrice (numite si uralice) – asta inseamna ca sunt inrudite cu finlandeza si estona (dar nu reciproc inteligibile). Sunt “verisoare” de la distanta si cu maghiara, parte a subgrupului estic al aceleiasi familii lingvistice. Clasificarea la scara mare a limbilor uralice este insa subiect de dezbatere in comunitatea lingvistica.
In Finlanda, unde etnicii sami reprezinta mult sub 1% din populatia tarii, sunt vorbite urmatoarele limbi sami: nordic, skolt si inari. Sami nordic (cam 2000-3000 in Finlanda, semnificativ mai multi in Norvegia si Suedia) creste ca numar de vorbitori, in timp ce sami skolt (cam 700, toti in Finlanda, stramutati din Rusia dupa al doilea razboi mondial) si inari (cam 800, toti in Finlanda) sunt constante. Diferentele intre cele 3 limbi sunt comparabile cu cele intre franceza, romana si portugheza, deci suficient de semnificative incat sa nu existe inteligibilitate reciproca intre sami din Finlanda.
Sami sunt oficial recunoscuti ca populatie indigena conform Conventiilor Natiunilor Unite si majoritatea privilegiilor pe care le au se datoreaza utilizarii pamantului aceluia „since time immemorial„. Ei sunt singurul popor european care are acest statut.

Inapoi la cuprins

Scurt istoric

Pana prin anii 1800, nordul indepartat era un fel de “no man’s land”. Coasta arctica a fost stapanita clar de Norvegia, zona Marii Baltice de Suedia si estul de Rusia, insa in interior toti ii taxau pe “laponi” si trimiteau vanatori (blanuri nobile in special), pescari si exploratori, iar Suedia si Rusia incurajau stabilirea colonistilor din sud, astfel habitatul lor traditional s-a restrans mult.

Toba samanica sami, Finlanda. Foto: Zouavman le Zouave

Au fost trimisi si misionari, sa-i crestineze fortat si sa le distruga artefactele sfinte si sa le omoare sau sa le ia prizonieri samanii. Norvegia, fiind orientata mai mult catre mare, nu avea interese in interior, odata cu stabilizarea granitei cu Rusia. Sami traind seminomadic (pescuit, vanat, cules, cresterea renilor) si neorganizandu-se statal, practic nu contau in interesele tarilor din zona. Doar in 1809, odata cu trecerea Finlandei de la suedezi la rusi au fost stabilite clar granitele. Granita dintre Norvegia si Suedia a ramas deschisa, insa prin trasarea granitei dintre Suedia si Finalnda s-au rupt rutele traditionale de transhumanta ale crescatorilor de reni si contribuind si mai mult la asimilare si risipire.

Colonizarea din sud, puternic incurajata atat de rusi in cadrul Finlandei autonome cat si de Suedia pe teritoriul propriu, a avut un efect foarte puternic. Ea s-a datorat in special padurilor bogate din ambele tari. Dar si a rezervelor enorme de fier din Suedia si a celor (nu asa mari, dar totusi semnificative) de aur, nichel si alte metale neferoase din Finlanda. Tot atunci a trebuit fixata si granita ruso-finlandeza, avand in vedere ca Finlanda autonoma functiona dupa alte reguli decat Rusia.

In Finlanda independenta (dupa primul razboi mondial), odata cu deschiderea granitelor cu Suedia si Norvegia, “laponii” si-au putut relua rutele traditionale de migratie. Granita cu URSS in nord a ramas semideschisa, astfel incat sami skolt din zona respectiva sa poata trece cu turmele de reni. Toti ceilalti sami din URSS au fost asezati fortat in doua sate si le-au fost intelmeiate colhozuri (un fel de CAP). Dupa al doilea razboi mondial, cand Finlanda a cedat si niste teritorii din nord URSS-ului, sami skolt, ramasi pe partea cealalta a noii granite, au fost stramutati integral in Finlanda, si li s-au intemeiat doua sate, Nellim/Njeä´llem si Sevettijärvi/Če´vetjäu´rr.
Politica cultural-lingvista a guvernului finlandez a fost insa de ignorare. Sami nu aveau nici un fel de statut oficial, limba si cultura lor nu erau nici incurajate, nici descurajate. Scolile erau doar in finlandeza, cu invatare obligatorie a suedezei. Si slujbele la biserici erau doar in finlandeza. Daca sami doreau sa se asocieze, sa tipareasca carti de limba sami, sa vanda artizanat, etc. erau liberi sa o faca, nu le interzicea nimeni.

Doar de la sfarsitul anilor 80 a fost intemeiata Regiunea Sami, pe teritoriul administrativ a trei comune, plus trei cantoane de crestere a renilor si un sat dintr-o a patra comuna. Regiunea (pe harta de mai jos, in albastru) reprezinta cam o treime din provincia finlandeza Laponia (pe harta cu L mare; a nu se confunda cu “Laponia” in sens de regiune culturala trans-frontaliera)

Inapoi la cuprins

Situatia socio-lingvistica in Finlanda

Harta populatiei Sami din Finlanda. Titlul e gresit, pentru ca numarul de locuitori e cel al etnicilor sami, respectiv finlandezi, nu al vorbitorilor de sami/finlandeza.

Populatie totala a regiunii este de aproximativ 11.000 locuitori, dintre care cam 40% sami; suprafata – aprox. 33.000 km2, cu doua aeroporturi mici. Nu exista nici o cale ferata; sub 2000 km de sosea asfaltata. O treime din populatia totala a zonei e in satul Ivalo.
Exista invatamant primar in toate cele trei limbi sami si in finlandeza. La nivel gimnazial doar doua scoli au cate o clasa cu limba de predare sami nordic (Ivalo, Utsjoki), in rest invatamantul gimnazial e doar in finlandeza. Gimnazii exista in cinci localitati, iar un liceu doar in Ivalo, unde se poate studia in limbile finlandeza sau sami nordic. Limbile sami se pot studia ca limba straina sau materna si la clase cu predare in finlandeza.

Singurul loc in care se preda exclusiv in sami (nordic) este la scoala de meserii din Inari, care are specializari gen turism, cresterea renilor, silvicultura, piscicultura, artizanat. Limba finlandeza se considera cunoscuta, si sunt acceptati si elevi de limba sami din celelalte state. In ciclul primar, finlandeza se preda in functie de cunostintele prealabile ale elevilor; exista programa speciala de „Finlandeza pentru sami”.

Indicator rutier bilingv in satul Inari / Anár. Fotografii (aceasta si mai jos) de Kiwi

Comuna Inari / Anár este cea mai intinsa localitate din Finlanda si a doua din Europa din punct de vedere al teritoriului, in timp ce in comuna Utsjoki /Ohcejohka se afla cel mai nordic punct al Uniunii Europene (satul, sau mai bine zis catunul Nuorgam/Njuorggán). Utsjoki este si comuna cu cea mai mare proportie de vorbitori de limba sami, 46,6% http://en.wikipedia.org/wiki/Utsjoki, insa aproximativ 80% sunt considerati etnici sami. In celelalte doua comune (Enontekiö/Eanodat si Inari/Anár, plus teritoriul asociat satului Vuotso/Vuohčču din comuna Sodankylä/Soadegilli) aflate integral in zona sami, procentul de vorbitori este de sub 20%, pe cand procentajul de etnici sami este semnificativ mai mare. Invatarea limbii este insa foarte populara la generatia tanara, si in fiecare an sunt in jur de 5-10 elevi in Finlanda care sustin bacalaureatul in limba sami (statistici aici, din pacate doar in finlandeza).

Explicatii cu privire la un obiectiv in mijlocul salbaticiei, la 2-3 ore de mers pe jos de Inari. Textul cel mai proeminent de pe panou este in Inari Sami, fiindca aceasta limba sami este predominanta in zona respectiva. Mai apar finlandeza, engleza, germana.

Limitele administrative ale comunelor se bazeaza pe vechile limite ale parohiilor. Multi dintre etnicii sami nordici practica religia lor traditionala samanista, sami skolt sunt toti ortodocsi (fiecare dintre cele doua sate ale lor are cate o bisericuta), si sami inari sunt majoritatea luterani. Evident, sunt si care nu practica activ nici o religie. In comuna Enontekiö sunt doua biserici, cate una de limba finlandeza si sami nordic. In comuna Inari intr-o biserica se slujeste in sami inari, in cealata in finlandeza, iar in Utsjoki – doar in sami nordic.

Stanga: Biserica luterana sami din ortodoxa sami din satul Mantojärvi, Utsjoki. Dreapta: Biserica ortodoxa sami skolt, Nellim, Inari. Foto: BishkekRocks

Sunt tot felul de locuri sacre prin tundra pentru sami nordici, doar ca ei refuza sa divulge locurile lor si sa permita accesul arheologilor la ele, avand in vedere lungile perioade de discriminare si neintelegere.

Inapoi la cuprins

Privilegii

Intrarea in Finlanda dinspre Norvegia, la Karigasniemi / Gáregasnjárga. Fiind in regiunea sami, numele tarii apare, pe langa cele doua limbi oficiale (finlandeza si suedeza), si in sami nordic („Suopma”). In spate, o tabla cu „Lappi / Sápmi”, numele regiunii administrative (Laponia) in finlandeza si sami nordic, „Utsjoki / Ohcejohka”, numele comunei, si mai in spate, partial obturata, tabla cu numele satului.

Regiunea Sami din Finlanda nu are autonomie teritoriala, insa etnicii sami au autonomie culturala si o serie de privilegii. Crescatorii de reni sami au dreptul sa parcurga rutele traditionale de transhumanta, inclusiv transfrontaliere si sa isi pasca renii in toate zonele protejate din Suedia, Norvegia si Finlanda, indiferent de cetatenie. In schimb, crescatorii de reni etnici finlandezi nu au dreptul sa paraseasca teritoriul tarii cu renii si nu au acces in zonele protejate. In Suedia si Norvegia, doar etnicii sami au dreptul sa creasca reni. In restul Finlandei, pescuitul pentru consum propriu cu undita simpla este gratuit, pe cand in zona sami trebuie platita o taxa comunitatii sami. Pescuitul comercial, precum si culesul comercial al fructelor de padure si ciupercilor, este rezervat exclusiv acestei comunitati bastinase.

Din punct de vedere al administratiei forestiere de stat, tara este impartita in mai multe districte. Unul dintre ele corespunde regiunii sami, si acolo comunitatea sami are drept de codecizie in administrarea padurilor. La aceasta se adauga autonomia culturala deplina (de care se ocupa Parlamentul Sami, ales democratic de etnicii sami cu domiciliul in regiune). Exista trei adunari sami, cate una pentru Finlanda, Suedia si Norvegia, insa coordonarea se face de la Parlamentul Natiunii Sami aflat in Karasjok/Kárášjohka, Norvegia.

Parlamentul Natiunii Sami, Karasjok/Kárášjohka, Norvegia.

In aceasta localitate norvegiana, peste 90% din populatie sunt vorbitori de sami, iar numele de strazi nu sunt nici macar bilingve sami/norvegiana, ci doar in sami nordic. De asemenea, tot la Karasjok functioneaza biblioteca si teatrul natiunii sami si este tiparit un cotidian de limba sami, distribuit in toate cele trei tari. Tot acolo se afla si Colegiul Universitar Sami, singura institutie de invatamant superior din lume unde predarea se face exclusiv in sami.

Bonus1: Foto cu Kiwi ( nu si cu chipul lui – sorry, folks, mi-a cerut sa i-l blurez ;). La intrare in localitatea norvegiana Lakselv, oficial trilingva. Cam jumatate din populatie sunt sami, restul in mod egal norvegieni si finlandezi. Numele localitatii apar in ordinea norvegiana – sami nordic – finlandeza.