Minoritarii care au faurit Finlanda [foto][video]


Maghiarii ardeleni, parintii independentei Romaniei si ai renasterii limbii romane”. O afirmatie adevarata! Adevarata, daca ungurii ar fi fost suedezi. Iar noi, finlandezi!

Cititi mai jos despre rolul populatiei de limba suedeza in faurirea Finlandei independente si despre drepturile acestei minoritati in ziua de azi. Autor este Kiwi , roman rezident de doi ani in „tara celor o mie de lacuri” (de fapt, vreo 200.000 😉 ).

O.

Cuprins

I.Din cuceritori, in fondatori ai Finlandei – Scurt istoric al populatiei de limba suedeza
I.1. Inceputurile

I.2. Constiinta finlandeza, un produs “suedez”

I.3. Independenta: egalitate lingvistica, declin al suedezei

II. Bilingvismul finlandez de azi, intre teorie si practica

III. De la Sibelius la creatorul Linux: elita suedofona a Finlandei

 In numarul viitor, despre autonomia etno-teritoriala din Finlanda

I.Din cuceritori, in fondatori ai Finlandei – Scurt istoric al populatiei de limba suedeza

I.1. Inceputurile


Castelul din Turku, construit de catre suedezi. Foto: Otto Jula. Sursa

Finlandezii [1] nu s-au organizat timpuriu niciodata ca stat. Suedezii au inceput sa se extinda si sa exploreze zona Finlandei de prin anii 1100, iar pe la 1400 s-a stabilizat granita cu Rusia. Primii colonisti au venit incepand de prin 1200, pe coasta, incurajati de progresele crestinarii, urbanizarii si constructiei de drumuri. Doar militarii si personalul administrativ suedez se asezau in afara zonei de coasta.
Finlanda de azi nu avea nici un statut aparte, fiind integrata regatului suedez.
Nici limba finlandeza nu avea vreun statut, limbile educatiei, administratiei si culturii fiind suedeza si latina. De altfel, primul text in finlandeza este marturisirea unui episcop ca nu o poate vorbi :). Primul text mai lung (1543) a fost ocazionat de munca traducerii Noului Testament, sub influenta adoptarii protestantismului. De atunci si pana in secolul XIX singurele scrieri in finlandeza, si acelea putine, au fost religioase.

Inapoi la cuprins

I.2. Constiinta finlandeza, un produs “suedez”

Helsinki (suedeza: Helsingfors).

Vedere cu Catedrala Luterana, ridicata in onoarea lui Nicolae I, Tarul Rusiei si Marele Duce al Finlandei. Foto: Mikko Paananen

Cresterea puterii Rusiei si intemeierea St Petersburgului, chiar la granita, inseamna inceputul sfarsitului pentru domniatia suedeza. La inceputul secolului XIX toata Finlanda actuala, inclusiv insulele Åland, a ajuns teritoriu autonom rusesc. Rusii s-au obligat sa pastreze vechile legi si cutume. Tot atunci s-a generalizat si numele “Finlanda” pentru tot teritoriul – pana atunci, numele era folosit doar pentru regiunea de sud-vest, “finlandeza” era numai denumirea dialectului finic de acolo, iar constiinta nationala finlandeza era inexistenta.
Violarea repetata a autonomiei de catre rusi si curentul nationalismului romantic, predominant in Europa, au dus la redescoperirea radacinilor [2]. Aparent paradoxal, renasterea limbii finlandeze a venit dinspre o elita vorbitoare de suedeza si constituita partial din urmasii fostilor cuceritori [3]. Finlandeza a ajuns limba oficiala, initial cu un statut inferior suedezei, iar unii suedofoni au mers pana la finicizarea numelui de familie [4]. Rezultatul final al acestui proces, independenta, a avut loc dupa Primul Razboi Mondial.

Monument funerar cu numele finicizat al familiei (Kiianimes) scris deasupra numelui originar, suedez (Kyander). Foto: Kaihsu Tai.

Inapoi la cuprins

I.3. Independenta: egalitate lingvistica, declin al suedezei


Helsinki, statuia lui Carl Gustaf Mannerheim. In razboiul civil (1918) Mannerheim, comandantul armatei finlandeze, apela la un traducator pentru a comunica in finlandeza. Asta nu l-a impiedicat sa ajunga presedintele Finlandei si sa fie considerat in zilele noastre cel mai mare finlandez.

Doar la declararea independentei limba finlandeza a devenit egala cu suedeza in administratie si in sfera publica. Pe atunci, aproape 20% din populatie era vorbitoare de suedeza, dar ponderea lor a scazut continuu, in special din cauza emigrarii masive (in special catre Suedia si SUA). Finlanda interbelica era o tara saraca, devastata fizic si moral dupa sangerosul razboi civil din 1918, si, proportional, au plecat mult mai multi vorbitori de suedeza decat de finlandeza. De asemenea, datorita urbanizarii si industrializarii, multi din interior, vorbitori de finlandeza, au venit in orasele de coasta sa lucreze in noile fabrici. Capitala, de exemplu, era majoritar suedofona la independenta, cu limba finlandeza prezenta aproape exclusiv la periferii. Acum in Helsinki, doar 6,1% sunt vorbitori nativi de suedeza. Astfel, suedofonii din Capitala au ajuns sa fie mai putini chiar decat cei cu alta limba materna decat cele doua oficiale -10%.

Inapoi la cuprins

II. Bilingvismul finlandez de azi, intre teorie si practica

La intrare in Helsinki, tablita cu numele orasului in finlandeza si suedeza. Foto de Kiwi

Cele doua limbi oficiale la nivel national sunt finlandeza si suedeza. Ambele pot fi folosite in parlament, la Curtea Suprema, etc. si ambele apar pe coperta pasapoartelor. La nivel local, o localitate este considerata monolingva (finlandeza sau suedeza) daca unul dintre cele doua grupuri lingvistice este sub 6% sau sub 3000 de persoane (minimul dintre cele doua). Afisajul apare numai in acea limba, iar autoritatile nu sunt obligate sa raspunda la petitii in cealalta limba sau sa ofere scoli cu predare in limba minoritara acolo.
In localitatile cu peste 6% sau 3000 de persoane de cealalta limba, localitatea este bilingva, iar finlandeza si suedeza au statut egal. Daca sunt mai multi suedezi, suedeza apare pe inscriptii sau in acte bilingve deasupra sau inaintea finlandezei, iar daca sunt mai multi finlandezi, se intampla invers. Statutul lingvistic este ajustat, la nevoie, din 10 in 10 ani. De mentionat ca limba in care autoritatile corespondeaza cu cetateanul este in mod obligatoriu limba sa materna, inregistrata la evidenta populatiei.

Suedofonii formeaza 5,4% din populatie. Ei traiesc indeosebi in trei localitati uniligv suedeze (cea mai mare, Närpes, are aproape 10.000 de locuitori), toate pe coasta de vest, 12 bilingve cu majoritate suedeza (8 pe coasta de vest, 4 pe coasta de sud, majoritatea rurale sau orase mici), respectiv in 18 localitati bilingve cu majoritate finlandeza (3 pe coasta de vest, 15 pe coasta de sud – inclusiv Zona Metropolitana Helsinki / Helsingfors, cu aproape un sfert din populatia tarii, si Turku / Åbo, a treia zona urbana a tarii).

Restul tarii (pana la 5.326.314 locuitori si un total de 336 de orase si comune in total) este unilingv finlandez.

La scoala se studiaza in mod obligatoriu „limba materna” (finlandeza, suedeza sau una din cele trei limbi sami („lapone”),  dupa caz) si „cealalta limba de stat” (suedeza / finlandeza). Teoretic toti trebuie sa vorbeasca ambele limbi, insa in practica lucrurile stau foarte diferit. In afara de coasta de vest si coasta de sud, vorbitorii fluenti de suedeza sunt foarte putini si elevii sunt extrem de nemotivati in invatarea suedezei, pe care o percep ca pe o materie complet inutila si o mare pierdere de timp. Pe coasta de vest, unde suedeza predomina, invatarea limbii finlandeze lasa de dorit. Nu sunt rare cazurile cand vorbitori de suedeza de pe coasta de vest, ajunsi intr-un oras mare, se inscriu la universitate la cursuri de finlandeza pentru straini.

Foarte multe voci din politica si opinia publica cer abolirea suedezei obligatorii, insa nimeni, cu exceptia partidului extremist-nationalist ( „Finlandezii Adevarati„) nu vrea sa se atinga de bilingvismul tarii. Elevii de liceu, de exemplu, vor ca suedeza sa ramana obligatorie pentru elevii finlandezi doar in zonele unde este relevanta, in rest sa fie optionala [5]. Ei considera ca atunci suedeza va fi invatata de cei chiar interesati de ea, iar astfel va creste motivatia si calitatea actului educational.

Singura problema ar fi atunci ca, din motive de simetrie, trebuie eliminata obligativitatea finlandezei pentru elevii din scolile de limba suedeza. Iar asta, in practica, ar duce la discriminare: majoritatea vorbitorilor de suedeza au nevoie totusi sa invete finlandeza, dar majoritatea vorbitorilor de finlandeza nu au de ce sa invete suedeza (in est, de pilda, rusa este mult mai ceruta), sau la segregarea pe baze lingvistice.
40% din populatia Finlandei se considera vorbitori fluenti de suedeza, iar din cele 20 de universitati din tara, una este bilingva (Universitatea Helsinki) si doua sunt unilingv suedeze (un fel de ASE 😛 din Helsinki si una  din cele doua universitati din Turku). Chestiunea renuntarii la bilingvism este, asadar, mult prea controversata, ceea ce inseamna ca in viitorul previzibil nu se va schimba nimic.

Inscriptie bilingva Rautatieasema Järvägsstation pe gara din Helsinki (arhitect: Eliel Saarinen). In imaginea de fata, numele suedez a fost mascat de un semafor, probabil adversar al bilingvismului 😉 .

Minoritatea suedofona are o putere disproportionat de mare fata de ponderea numerica: in parlament, peste 10% din deputati sunt de limba suedeza, si cam 20% din cei mai bogati si/sau influenti finlandezi sunt suedofoni, ceea ce provoaca resentimente in randul majoritatii lingvistice. Partidul Popular Suedez (UDMR-ul lor) este aproape intotdeauna la guvernare (ca UDMR-ul nostru 🙂 ), insa si celelalte partide propun candidati de limba suedeza, votati insa si de vorbitori de finlandeza [6].
Este insa important de stiut ca oficial ei nu sunt suedezi, ci „finlandezi vorbitori de suedeza”. Am patit eu personal: m-am dus la cineva acasa, si pe masa din bucatarie era ziarul local de limba suedeza. Am intrebat cine este suedez in apartament, si mi s-a zis ca nimeni. Apoi am intrebat ca atunci cine citeste acel ziar, iar raspunsul a fost: „Eu sunt vorbitoare de suedeza”[7].
In Finlanda un „suedez” este o persoana originara din Suedia, iar un cetatean finlandez suedofon se numeste doar „vorbitor de suedeza”. Nu exista termenul de etnie suedeza, oficial poporul finlandez este format din finlandezii vorbitori de finlandeza si finlandezii vorbitori de suedeza. Iar in limba suedeza exista doua cuvinte diferite pentru finlandez: finne inseamna un etnic finlandez vorbitor de finlandeza (indiferent de tara de origine) si finländare inseamna cetatean finlandez, indiferent de limba vorbita.

Inapoi la cuprins

III. De la Sibelius la creatorul Linux: elita suedofona a Finlandei

Uite cate personalitati, unele internationale, a dat comunitatea suedofona Finlandei!

-Anders Chydenius: filozof al Iluminismului, om politic, preot, membru al Dietei de la Stockholm


Anders Chydenius pe o bancnota de 1000 de marci, bilingva.Bancnota a fost scoasa in ultima emisiunea monetara (1991), inlocuirea completa a marcii cu euro avand loc in 2002.

Akseli Gallen-Kallela: pictor, reprezentant al romantismul national finlandez


Tripticul Aino de Akseli Gallen-Kallela, aflat in Galeria Nationala de Arta a Finlandei, la Helsinki.

Adolf Erik Nordenskjöld: cartograf, geograf, explorator arctic, membru al Parlamentului Suedez si al Academiei Suedeze
Johan Ludvig Runeberg: poetul national al Finlandei, autorul imnului


Tarja Turunen, de limba materna finlandeza, canta, de ziua nationala, imnul Finlandei.  In finlandeza si suedeza (aceasta din urma, de la 1’28” la  2’17”).


Akseli Gallen-Kallela: “Apararea Sampo-ului”. O pictura inspirata din epopeea nationala, Kalevala

-Jean Sibelius: compozitor

-Johan Vilhelm Snellman: nascut la Stockholm, politician si filozof, intemeietorul statului finlandez modern si a Bancii Nationale

Statuia lui Snellman la Helsinki. Afla aici de ce sunt urme de gloante pe soclu!

-Pehr Evind Svinhufvud: originar dintr-o veche familie nobiliara suedeza, om de stat, cel care a citit declaratia de independenta in parlament. Are statuie in fata Parlamentului.

-Zacharias Topelius: rector al Universitatii Helsinki, jurnalist, istoric, scriitor de limba suedeza

-dinastia Ahlstrom: industriasi, bancheri

Ragnar Granit: laureat al premiului Nobel pentru medicina.

Ragnar Granit

Tove Jansson: scriitoare, creatoarea unor personaje pentru copii foarte populare

Tove Jansson cu personajele sale, Moomin-ii

-Carl Gustaf Emil Mannerheim: militar si politician, eroul national al Finlandei (cea mai inalta decoratie a Finlandei este Crucea Mannerheim)

Mannerheim in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial

Alexander Stubb: unul din cei mai populari politicieni, ministrul de externe

Linus Torvalds: creatorul Linux

Linus Torvalds se aseaza pe un dunk tank la o conferinta Linux.

-Si, cu voia voastra, ultimii pe lista, formatia de metal Finntroll

Inapoi la cuprins

In numarul viitor, despre autonomia etno-teritoriala din Finlanda

Am vazut ca suedeza una dintre cele doua limbi oficiale ale Finlandei, fara ca zonele in care se foloseste sa aiba autonomie teritoriala. Dar stati! Asta e situatia pe continent. Pentru ca pe insulele Aland finlandeza nu are dreptul sa stea pe vreun panou! Despre ele si –horribile dictuautonomia lor teritoriala pe criterii etnice, joia viitoare pe MaghiaRomania!

Inapoi la cuprins
________________________________

[1]

Mai corect, stramosii lingvistici ai finlandezilor. Acestia s-au asezat in zona cu cel putin doua milenii I. Hr.

Inapoi

[2]

Un alt factor a fost mutarea capitalei si a universitatii de la Turku la Helsinki, cel dintai parand rusilor prea suedez…

Inapoi

[3]

Cealalta parte a elitei suedofone era formata din vorbitori nativi de finlandeza, care invatasera suedeza la scoala. Prima universitate a tarii, cea din Turku, a avut invatamantul exclusiv in suedeza inca de la creare (1640). Prima universitate exclusiv de limba finlandeza, cea din Jyväskylä, a fost creata in 1863.
De mentionat ca, daca toata elita era suedofona, nu toti suedofonii nativi faceau parte din clasa conducatoare, multi fiind pescari sau agricultori.

Inapoi

[4]

In mod semnificativ, motoul miscarii de renastere nationala a fost:
“Nu mai suntem suedezi
Rusi nu putem sa devenim
Hai, prin urmare, sa devenim finlandezi”
Aristocratia, marea burghezie si intelectualii erau cei mai motivati in a sustine identitatea finlandeza, bazata pe cultura populara si limba majoritatii. Aceasta identitate indeparta poporul de Rusia si ajuta la intarirea autonomiei Finlandei, de care profita in primul rand elita locala.

Inapoi

[5]

In 2000, 67% dintre elevii de liceu voiau eliminarea suedezei obligatorii, in favoarea englezei, conform unui studiu al Universitatii Jyväskylä

[6]

Cel mai probabil Partidul Popular Suedez nu are votanti fideli printre finlandezi. Insa daca apare un personaj foarte popular, acela e votat independent de grupul lingvistic din care face parte, vezi cine a ocupat “locul doi” la alegerile din 1994

Inapoi

[7]

Intrebati despre identitatea lor intr-un sondaj din 2005,, 82% dintre respondentii suedofoni au optat pentru “Apartin unei alte culturi si, in acelasi timp, sunt finlandez ca ceilalti”-vezi aici.

Inapoi

Anunțuri

34 de gânduri despre “Minoritarii care au faurit Finlanda [foto][video]

  1. Articol foarte frumos, mi s-a facut dor de Finlanda, unde am trait si eu cativa ani buni. Ca sa fiu un pic avocatul diavolului (desi desigur ca imi place modelul finlandez si cred ca ar merita imitat aproape 100%), care sunt totusi diferentele fata de situatia rom-mag:
    – Finlandeza fiind o limba relativ izolata, invatarea limbii suedeze poate fi foarte utila: 1) deschide calea catre engleza si germana, 2) te descurci cu ea in celelalte tari scandinave, toate extrem de dezvoltate. Macar asta era cazul pana in anii 80-90. Azi copiii invata usor engleza inaintea suedezei.. Din acest p.d.v. s-ar putea spune ca maghiara are utilitate mai mica.
    – In timpul razboiului rece erau sanse reale ca Finlanda sa cada sub sfera de influenta sovietica similar tarilor baltice. In acele conditii promovarea constienta a culturii suedeze era si o auto-incurajare: „suntem si noi vest-europeni”.

    Interesant ca in ciuda tuturor drepturilor, numarul vorbitorilor suedezi cade (in afara insulei Aland).

    Interesanta distinctia intre finne si finländare, de ex. si in maghiara este: „magyar” (vorbitor de maghiara din orice tara) vs. „magyarorszagi” (persoana din ungaria, vorbitoara de orice limba) … din pacate in romana nu cunosc un termen compact „romanean” care ar exprima cetatenia in mod mai putin etnicizat decat „roman”.
    Daca ar exista acest termen, am putea spune mai usor ca suntem „romani vorbitori de maghiara”, pana atunci ramanem „m. din ro” 🙂

    Sa adaug si eu o poza:
    http://www.flickr.com/photos/30393524@N00/2456591614

    petrecere in centrul orasului de 1 mai, ziua studentilor(!)

    • Adaug că în maghiară se face distincţie şi între „román” (vorbitor de română, de oriunde) si „romániai” (cetăţean al româniei, vorbitor al oricarei limbi) similar cu finne/finländare…
      Oare fac si ei confuzie uneori?
      Se supara un „vorbitor de suedeza” din Helsinki daca e in vizita la Stockholm si cineva ii spune finne in loc de finländare? 🙂
      Prea complicat, stiu 🙂
      Analogia ar fi cu secuii care se supara cand la Budapesta li se spune „románok” (români) în loc de „romániaiak” (cetăţeni români).

      • In Rikssvenska (suedeza vorbita in Suedia) diferenta intre cei doi termeni nu este intotdeauna perceputa foarte clar, insa in Finlandssvenska este foarte clara, deci un vorbitor de suedeza din Finlanda nu se va supara, fiindca va sti ca nu e clara deosebirea pe latura cealalta a Balticii.

        Observatie: a intreba un finlandez vorbitor de suedeza cu ce echipa tine, mai ales daca joaca finlandezi vs. suedezi, este cel mai sigur mod de a castiga un dusman pe viata. Indiferent despre ce fel de sport este vorba.

        In atentia moderatorilor: ar fi interesant de aflat pentru un topic viitor, maghiarii din Romania care urmaresc diverse sporturi, cu ce echipe / sportivi tin, din Romania sau din Ungaria? Dar intr-o competitie directa intre echipe/sportivi din cele doua tari, sau chiar intre reprezentative nationale?

      • @kiwi,

        deci situaţia e cam similară ca la noi.

        cât despre sport, da e o temă bogată, era dilema unei întregi generaţii cu cine să ţină când Bölöni a dat gol împotriva Ungariei 🙂

        Eu am trecut prin mai multe faze:
        când eram mic ţineam mai mult cu Ungaria, apoi treptat mai mult cu România, în afară de câteva sporturi precum polo pe apă unde echipa Ungariei juca foarte frumos. Apoi am urmărit pentru o scurtă vreme echipe şi sportivi din oraşul meu natal, iar în sfârşit am pierdut absolut orice interes în urmărirea evenimentelor sportive în afara celor la care pot participa şi eu ca jucător.

  2. O mica idee de bilingvism ce am observat la un restaurant suedez din finlanda si cred ca ar merge si la noi… pe panouri, reclame, etc. sloganul lor era
    -ti-e foame?
    -vino sa mananci!
    dar alternativ una dintre propozitii era in finlandeza, cealalta in suedeza.

    De ex. ar fi super daca un restaurant din cluj sau tg. mures ar baga reclame similare, de ex. la radio:
    „ti-e foame? gyere egyel!” sau „ehes vagy? vino sa mananci!” 🙂

  3. Încă o întrebare legată de finne/finländare:

    nu e exact acelaşi lucru şi în română înre „ungur” şi „ungurean” ?
    Din câte înţeleg, primul e vorbitor de maghiară, al doilea e cineva care trăieşte în Ungaria. De ex. în Mioriţa „unu-i ungurean” sigur nu se referă la un etnic maghiar, ci la un român din ungaria (de atunci). Se mai înţelege „ungurean” în acest sens în limba modernă?

    • Mie îmi pare „ungurean” nu a însemnat niciodată „din Ungaria” ci „din Ardeal” (parţile sub conducere ungară, adică „din părţile ungureşti”).

      Din câte ştiu eu, a existat o distincţie clară între Ardeal şi Ungaria – fără a se nega stăpânirea coroanei ungare asupra Ardealului (Ştefan cel Mare şi-a primit Ciceiul şi Cetatea de Baltă de la Regele Ungariei, nu de la „fraţii români ardeleni de peste munţi”).

      Pe vremea cauşismului s-a încercat o siluire a limbii române: „ungur” versus „maghiar”. Adică „ungur” – „din Ungaria”, „maghiar” – „ungur de-al nostru”.

      O copie slabă a lui „român”-„moldovean” de extracţie sovietică. Nu le-a mers – majoritatea românilor îi denumesc pe unguri – unguri, cuvântul „maghiar” fiind folosit ca echivalent perfect dar doar în anumite contexte (vorbire mai formală, de ex.).

  4. Sa ne inintelegem : datale problei privind insulele Aland si situatia din Ardeal sunt complet diferite. Istoria este complet alta.

    • @atol: cred ca scopul acestui articol a fost sa arate o „extrema” 🙂 a drepturilor minoritare numai pentru a informa pe cei ce spun „in nici o tara…”.
      Nu cred ca se va ajunge la acest nivel in Romania vreodata, deci respingerea simplista („complet diferit”) nu-si are rostul.

      In schimb cred ca ar trebui sa ne gindim ce se poate ADAPTA (nu prelua), citeva sugestii de la mine, dar se poate discuta si eventual adauga 🙂
      – un prag mai redus decit 20% pentru folosirea limbii (Slovacia a redus la 15, Austria are vreo 17%, …). Pragul atit de jos ca si in Finlanda (si Ungaria 0% :-)) nu se justifica ECONOMIC prin costurile extra ce se asuma, dar 20% a fost fixat numai pentru „a scapa” Clujul 🙂

      – educatia pina la nivelul universitar, vezi si universitatea Abo din Turku 🙂

      – eliminarea ordinii inscriptiilor care tine mai mult de orgolii: cind se impune romana peste maghiara, se gasesc multi care vad o intentie de a arata o dominatie, modelul finlandezo-suedez aici este unul destept, zic io.

      – eliminarea traducerii obligatorii a panourilor publicitare: o firma sa poata decida ca sa foloseasca doua panouri separate in acelasi oras: una in limba maghiara si alta in romana. Traducerea lor este un non-sens profesional (aka profesie de comunicare-marketing) – mesajul se pierde din cauza a prea multului text si a characterelor mici.

      – eventual cunoasterea limbii maghiare in secuime de catre romani, (si reciproca, evident): modelul ar putea fi cel Tirolez: bilingualitate ceruta in joburile publice…

      – libertatea de a folosi insemnele nationale

      – si da, eventual o autonomie cu prerogative adaptate si nu preluate.

      Slava Domnului, sint destule exemple in lume ca sa ne alegem pentru fiecare caz cel care nu este „complet diferit” de noi 🙂

  5. OLorand, nu numai istoria este complet diferita dar si oamenii. Tocmai am vazut o emisiune pe realitatea TV unde se discuta atitudinea unui primar maghiar fata de romanii din Harghita ( sau Covasna? Dar oricum nu conteaza, este acelasi lucru). Acel primar arata clar care va fi atitudinea maghiarilor fata de romani oriunde in Ardeal daca la un moment dat ar avea puterea ( cea pe care si-o doresc cu adevarat nu cea de a participa la guvernare). Am mai spus si o repet : nici una din sutele de organizatii maghiare din Romania nu activeaza de capul ei , incepand cu Csibi Barna si terminand cu UDMR. Actiunile sunt perfect coordonate iar rezultatul urmarit pe termen lung se poate traduce pe scurt : sa scapam de romani. Si cand este nevoie sa creati situatii imposibile sunteti , trebuie sa recunosc, niste maseriasi.

    • @Atol: tre’ sa ai o credinta tare in Dumnezeu ca alta putere cu atitea resurse nu cunosc sa ne poata coordona pe toti 🙂

      „Sa scapam de romani”: hai sa luam un exemplu cu date din Sf Gheorghe: 14 strazi au denumiri cu personalitati sau institutii romane, 38 au maghiare (restul sint strazi generale: narciselor, castanilor, etc.). Asta face 27%-73%, iar ponderea romanilor in oras este de 23%, a maghiarilor este de 76%, adica romanii sint un pic suprareprezentati dupa masivele si mirsavele redenumiri ale primarului maghiar :-). Din aceste strazi romanesti sint citeva artere/strazi importante. La Cluj sintem departe de cei 19% la denumirea strazilor, nemaivorbind de faptul ca nici o artera nu are o denumire „maghiara” ci numai stradute.
      Atit despre situatiile imposibile…

    • @Atol: Inca una din seria „oriunde in Ardeal… sa scapam de romani”: cauta putin in Carei/Nagykároly strazile cu denumiri maghiare. Tre’ sa le cauti tare, ca sint vreo 5 (cinci!!!) stradute, si orasul e plin cu strazi cu denumiri de personalitati romane – intr-un oras majoritar maghiar. Probabil, maghiarii au denumit strazile dupa personalitati romane ca sa arate cit de asupriti sint ca sintem tare vicleni cind e vorba de scopul nostru final 🙂

  6. wow, atol. sa inteleg ca oriunde au preluat puterea la nivel regional maghiarii i-au chinuit pe bietii romani? Ii cunosti pe toti primarii si sefii de CJ/CL maghiari, felicitari 😆 ! Ca altfel eu in locul tau ma abtineam de la generalizari

  7. daca „maghiarii” sunt meseriasi in creat situatii imposibile, „romanii”* sunt niste meseriasi in manipulare. Un exemplu: la Sfantu Gheorghe (sau o fi Odorheiu? ca oricum vad ca nu conteaza daca e Hr sau Cv) strada 1 decembrie a fost redenumita pe doua portiuni Petofi Sandor, respectiv Mihai Eminescu, lasandu-se prima portiune cu numele sarbatorii nationale romanesti.
    Ei bine, ce vad ieri intr-un saptamanal foarte popular in Romania? Ca ungurii au schimbat numele strazii 1 decembrie in Petofi Sandor! Poza cu placa respectiva si nici o vorba de Mihai Eminescu si ce a ramas cu numele vechi. Ei, cine alimenteaza acum „situatia imposibila”?

    *intre ghilimele, ca eu nu generalizez si incurajez cat mai putine generalizari.Daca tot ai timp sa fauresti teorii ale conspiratiei (gen aia cu luarea Secuimii printr-un „culoar” teritorial), ai putea sa-ti aloci timp si pentru mai multe nuante… ;). Vezi si propunerile mele privind regulile de comentat http://www.facebook.com/topic.php?uid=142530262436733&topic=307

  8. Pingback: Insulele Aland, autonomia care a salvat integritatea Finlandei « MaghiaRomania

  9. 1.olahus, asa cum am spus nici una din sutele de organizatii maghiare din Romania nu activeaza de capul ei. Actiunea primarului Antal Arpad, mai nou initiativa de a crea Siculorum Bes – Bank te duce cu gandul ca se testeaza reactia statului roman la crearea unor institutii pe criterii etnice paralele : banci , bonuri valorice asemanatoare banilor.
    Putem spune ca ar fi o teorie a conspiratiei daca am avea in vedere doar prezentul, dar daca privim pe termen lung(cateva generatii) putem spune ca toate aceste actiuni nu sunt intamplatoare.
    2.”(gen aia cu luarea Secuimii printr-un “culoar” teritorial)”
    olahus chestia cu culoarul nu este noua . Ideea si o incercare de creare a culoarului s-a facut pe la sfarsitul anilor ’30 din secolul trecut.

      • OLorand, iredentist mic (aoleu, ce faze de mogul are Olahus :lol:.) , pot sa republic comentariul asta ca post?
        Dar am si eu o veste proasta pentru tine (doar tu sa ai pentru altii?): il sterg de aici dupa republicare. Doar textul, caci campul de comentariu ramane cu un link catre noua „locatie”.

        Rendben?

      • normal, poti sa-l stergi, dar lasa linkul aici sa se vada la ce am raspuns. Si faci ce vrei cu micul atac la persoana ce mi-am permis 🙂

        Oricum consider idea neviabila caruia deja i-am acordat prea mult din celule noastre grii in scadere continua.

    • „2.”(gen aia cu luarea Secuimii printr-un “culoar” teritorial)”
      olahus chestia cu culoarul nu este noua . Ideea si o incercare de creare a culoarului s-a facut pe la sfarsitul anilor ’30 din secolul trecut.”
      Sigur, iar atunci Romania nu era nici in UE nici in NATO, nu participa la scutul anti-racheta si nu avea baze americane. Si separatismele astea sunt sprijinite si reusesc daca e un context regional si international favorabil. Nici o tara mica nu reuseste nimic de capul ei in lumea de azi, ti-o spune un fost redactor responsabil cu politica externa 🙂

      http://www.frontnews.ro/diverse/fara-categorie/ambasadorul-serbiei-independenta-kosovo-va-constitui-un-precedent-dar-nu-in-cazul-romaniei-7489
      http://www.acum.tv/articol/9510/

      Dar fireste ca NATO si bazele militare SUA si SUA nu-s decat aparente. Esenta e ca ungurii, care scad in numar , poate sa maghiarizeze judetele Cluj si Salaj (probabil prin clonare) si sa ne ia Ardealul. 😆

      • Plus ca Ungaria ar primi cu acest coridor 2,5 milioane de romani care ar fi vreo 20% in Ungaria Mijlocie 🙂 – ca aia Mare e cu tot Ardealul 🙂 – si imediat romanii majoritari in acest coridor ar cere autonomie in Ungaria si situatia ar fi aceasi ca si azi: romanii ar conduce aceasta regiune in afara de Secuime.

        Nici o logica nu pre poate sustine astfel de idei sau temeri cum am mai spus de nspe ori. Si stiu, nu vorbim aci de logica, din pacate.

  10. Si sa fiu un partial ontopic: invatarea suedezei in scolile finlandeze mi-a amintit de ordonanta prim ministrului Teleki Pál care prevedea invatarea in 2 ore pe saptamina a limbii romane din 1941 in scolile si clasele maghiare. Cit de aplaudat si de aplicat serios in practica a fost, alta chestie. Si asta in perioada horthysta…

    Si nu ma lupt pentru introducerea limbii maghiare in scolile romane 🙂

  11. Pingback: “Banii” secuiesti: idee extremista sau ceva normal? « MaghiaRomania

  12. Numarul curent al revistei Historia este dedicat suedofonului Carl Gustaf Mannerheim
    http://www.historia.ro/numar/historia-nr-117-septembrie-2011
    „Tema paralelei dintre mareşalul Ion Antonescu (1882-1946) şi mareşalul finlandez Carl Gustav Mannerheim (1867-1951) este una dintre cele mai seducătoare existente în discursul public de nuanţă istorică din România. Multe clişee şi multe legende sunt amestecate – şi toate alimentează sentimentul de regret al multor români că Antonescu a sfârşit în faţa unui pluton de execuţie, la vârsta de 64 de ani, în timp ce Mannerheim a terminat Războiul al II-lea Mondial ca erou naţional şi ca preşedinte al ţării sale (1944-1946) şi avea să moară la venerabila vârstă de 84 de ani. De ce această diferenţă, din moment ce – cred unii dintre români – „cei doi au acţionat similar”?”

  13. Europarlamentarul Takula Hanni despre Romania, unguri si modelul finlandez (google translate)
    „Well, but why can not others have to think like the Finns? He smiled to hear the question Takula Hanni. „It may not be very politically correct, as I say, but the origin of a problem may be that you have a history, which the invaders who conquered the land of you, they can not be accepted. We were all strangers, Russian, Swedish reign, but we accept the history, while we know that we have to respect otherness. Romania might say, was what it was, and now the region where Hungarians live in Romania is called, but we pride ourselves in being a member of the Hungarian community living among us and try to be everything to preserve their identity. For me, it is difficult to understand why is it that people are treated as distinct, „- said the Finnish gentleman.”
    http://www.szekelyhon.ro/archivum/offline/cikk/112831/finnek-es-svedek-mint-kutya-meg-a-macska.Problema
    Multumesc Kalaci de link. Pe cine ne poate ajuta sa traducem din hu in ro acest paragraf ca sa il postam pe blog, il rasplatim cu un banner catre siteul lui/ei, in articolul MaghiaRomania

    • Dacă mai e de interes:

      Dar de ce nu sunt alții capabili să gândească la fel ca finlandezii? Hanni Takula a zâmbit auzind întrebarea. „Poate nu e corect întocmai corect dpdv politic ceea ce spun, dar originea problemei ar putea fi că dvs. aveți o istorie care cei care au ocupat pământul dvs. nu pot s-o accepte. Am fost și noi sub ocupație străină, rusă sau suedeză, dar noi acceptăm istoria, și în același timp știm că trebuie să respectăm alteritatea. S-ar putea spune și în România: a fost ce-a fost, și acum regiunea populată de maghiari se numește România, dar noi suntem mândri că între noi trăiesc și membrii unei comunități maghiare, și încercăm să facem tot posibilul ca ei să-și păstreze identitatea. Mie mi-e greu să înțeleg de ce tratează oamenii în mod diferențiat” – a explicat domnul finlandez.

      este o expresie ciudată ‘regiunea populată de maghiari se numește România’, dar asta e ceea ce scrie acolo.

  14. Pingback: Alegeri prezidentiale si Kamikaze bilingv de Finlanda « MaghiaRomania

  15. Pingback: “Meci Romania-Ungaria. Cu cine tin maghiarii din România?” de Tihamér Czika [Trei ani de MaghiRomânia - 18 august 2012] « MaghiaRomania

  16. Pingback: Meci Ungaria-România. Cu cine ţin ungurii din România?

  17. Pingback: Minoritățile inexistente ale Europei | MaghiaRomania

  18. Pingback: Európa „nem létező” kisebbségei – MaghiarRomânia | EuroCom - Romániai Sajtófigyelő

Comentariile nu sunt permise.