Helsinki bilingv / Kétnyelvü Helsingfors


Cum am vazut intr-un articol anterior, capitala finlandeza are 6% vorbitori de suedeza, deci afisajul public e in general bilingv. Care sunt exceptiile si cum sta treaba in mediul privat ne povesteste Kiwi mai jos, luandu-ne la plimbare prin Helsinki/Helsingfors. Bonus: surpriza!

Prima poza: Astfel de indicatoare de directie pentru pietoni si biciclisti sunt peste tot

Detaliu de pe schema metroului, intr-o statie

O statie de autobuz. Remarcati numele statiei.

Afisaj trilingv, in curtea interioara a uneia din cladirile universitatii

Tablou in gara cu plecarile trenurilor locale

Farmacie de stat (a universitatii). Servicii intre orele 7-24 la intrarea din partea cealalta a cladirii (+adresa)

La poarta unui spital, doar in finlandeza si suedeza, sa ii trimita la plimbare pe cei care n-au treaba cu locul restectiv. Programul se afla in curte si e si in suedeza. La fel, la intrare pe un santier public, panoul de avertizare e doar in finlandeza

Indicator la un nod rutier pe autostrada inelara nr. 1 a orasului Helsinki. A se observa ca si ei au gunoaie (mariti si uitati-va in dreapta).

Cum sta treaba in mediul privat

Panouri publicitare in finlandeza, respectiv suedeza in a vitrina unui fond privat de pensii.


Orientare pentru o cladire, unde sunt diverse intrari. Doar in finlandeza (cladirea nu e proprietate publica, si nu are firme/institutii care ar putea fi relevante pentru un nevorbitor de finlandeza, fie el turist sau localnic).

Magazin de instrumente muzicale. Totul, si in vitrine, etichetat bilingv. Nu m-ar mira sa aiba angajati vorbitori fluenti de suedeza

Stanga: meniul zilei la unui restaurant nepalez in centru, in finlandeza si engleza. Preturile sunt normale pentru zona centrala. Astfel de restaurante atrag la pranz angajatii din zona, finlandezi si straini, mai ales pentru ca accepta bonuri de masa la meniul zilei.

Dreapta: Fast food de cea mai ordinara speta. In Finlanda, asta inseamna ca intr-o ghereta de tabla si e deschis doar in weekend, de la 10 noaptea la 4 dimineata, cand finlandezii ies la baut si au nevoie sa bage ceva in ei. A se observa ca hamburger se spune „hampurilainen„.

Afisaj trilingv (su/fi/en) la o banca privata, multinationala scandinava)

Bonus: Faleza inghetata, iarna. In dreapta e orasul, cu aleea de la faleza, in stanga e marea, in spate o insula

In episoadele urmatoare,  am vazut istoria si situatia vorbitorilor de suedeza din Finlanda continentala, respectiv larga autonomie din Insulele Aland. In episodul urmator si ultim al seriei noastre finlandeze vom merge in nordul Finlandei pentru a vedea drepturile minoritatii sami. Adica, dupa numele vechi si incorect politic, drepturile „laponilor”.

Anunțuri

11 gânduri despre “Helsinki bilingv / Kétnyelvü Helsingfors

  1. Doar acum am observat: la tabla de la intrarea in spital, cea cu supravegherea video si acesul interzis, textul in suedeza este ortografiat gresit. Si la restaurantul nepalez sunt mai multe greseli ortografice si gamaticale in meniul de limba finlandeza.

    • La primarii sunt bilingve doar site-urile localitatilor bilingve, de exemplu Tampere sau Oulu nu au versiune in suedeza, ci doar finlandeza-engleza, pe cand Mariehamn din Åland nu are site in finlandeza. Si se accepta ambele nume, de exemplu http://www.porvoo.fi duce la versiunea finlandeza a site-ului, pe cand http://www.borga.fi duce la cea suedeza.

      Si chiar daca fiscul si serviciile sociale au site si in engleza, formularele (cu foarte, foarte putine exceptii) sunt disponibile doar in limba/limbile oficiale la nivel local. In Helsinki, de exemplu, este un raft in sala de asteptare de unde se pot lua formulare, pliante, etc. De fapt, sunt doua: cate unul pentru fiecare limba.

      Pe de alta parte, Caile Ferate Finlandeze (VR) sunt 100% bilingve. Anunturile vocale si afisajele din toate statiile cu privire la trenurile de lung parcurs si anunturile din aceste trenuri sunt trilingve, pe cand anunturile care privesc trenurile locale sunt bilingve. Se foloseste numele suedez si la localitatile unilingv finlandeze (Pori Björneborg, Tampere Tammerfors, Savonlinna Nyslott, Lappeenranta Villmanstrand, etc.). Finnair face toate anunturile trilingv. Ambele sunt companii 100% de stat.

  2. Cele doua state sunt foarte apropiate si exista o colaborare foarte stransa. Din cate stiu in ambele tari exista o traditie: prima vizita oficiala a politicienilor nou alesi este in tara vecina. Apropo de limbile vorbite in Finlanda: am vorbit intamplator cu doua fete de 16 ani pe strada si vorbeau PERFECT engleza (au si baut inainte niste beri!). A doua zi vorbeam cu soferul de autobuz in lb engleza.
    Asa stiu ca in scoala prima limba care se invata este cea suedeza iar al doilea engleza. Felicitari sistemului de invatamant care are rezultate atat de bune!

    • Chestia cu vizitele de stat este perfect adevarata. Si as dori sa mai adaug trei treburi interesante:

      1. Din 2 in 2 ani are loc un concurs bilateral de atletism intre cele doua tari, alternativ in Finlanda si in Suedia, si tot timpul sunt trimisi cei mai buni atleti; si la hocheiul pe gheata, unde ambele tari sunt printre cele mai bune din lume, este o rivalitate de moarte intre ele.
      2. Este normal ca atunci cand sunt alegeri intr-o tara sa fie implicati si politicienii din cealalta tara, sa sustina public anumite partide sau chiar sa mearga in tara vecina sa participe activ campanie electorala, chestie care ar putea fi oriunde altundeva interpretata ca amestec in treburile interne ale unui alt stat.
      3. Destul de des, cand trebuie luata o hotarare politica sau sociala importanta, se studiaza modul in care cealalta tara a tratat problematica si de ce, respectiv ce parere are opinia publica.

      In ceea ce priveste limbile, de obicei prima limba invatata in scolile de limba finlandeza este engleza, si a doua suedeza. Ca a treia limba, acum cele mai populare sunt germana si rusa. In scolile de limba suedeza, prima limba este in general finlandeza, si a doua engleza. Si da, toata lumea stie engleza.

  3. Pai limba suedeza este a doua limba OFICIALA a Republicii Finlandei. Normal ca trebuie sa fie inscriptii bilingve re. majoritatea serviciilor. Unul din motivele (larg acceptate de populatia finlandeza majoritara) pt. care limba suedeza este a doua limba oficiala a Finlandei, in afara de cel istoric, este si faptul ca este astfel mai usor pt. finlandezi sa se intelega educational si comercial cu locuitorii celorlalte tari scandinave, ale caror limbi sunt mutual inteligibile.

    Daca intereseaza pe cineva, si Regatul Norvegiei are 2 limbi oficiale scrise, plus peste 50 de dialecte vorbite, in afara de limba sami care este vorbita de o parte a populatiei judetele din nord.

    • Cele doua limbi oficiale scrise ale Norvegiei (Bokmål si Nynorsk) sunt standarde scrise ale aceleiasi limbi, doar ca Bokmål se bazeaza pe ortografia daneza si este usor adaptata realitatilor norvegiene (Norvegia a fost timp de sute de ani teritoriu danez) si Nynorsk se bazeaza pe dialectele vestice, care au fost percepute ca „pure”, „curate”, „autentic norvegiene”. De obicei pe prospectele multilingve apare NO/DK, tocmai fiindca ortografia Bokmål, cea mai folosita de catre populatie, este aproape identica cu ortografia daneza (pronuntia difera insa).

      Intre norvegiana si suedeza exista un grad foarte mare de inteligibilitate reciproca (se poate spune ca este vorba practic de dialecte ale aceleiasi limbi), difera insa limba scrisa si traditia ortografica (ex. se citesc exact la fel: norvegiana stasjon si suedeza station (statie), norvegiana vei, suedeza väg (drum), suedeza älska, norvegiana elske (a iubi)).

      Ambele limbi au divergente dialectale majore, exista dialecte care sunt mai diferite de limba-standard decat sunt limbile standard una de alta. De exemplu, dialectele de Scania (sudul extrem al Suediei) sunt mai apropiate de daneza vorbita decat de suedeza, dialectul elfdalian este for all intents and purposes neinteligibil pentru majoritatea vorbitorilor de suedeza literara si dialectul de Jämtland este cea mai frumoasa si curata norvegiana. Exista in acea zona un continuum de dialecte, si limitele limbilor sunt stabilite artificial pe baza limitelor politice printre cele trei tari, Norvegia, Suedia si Danemarca. Se pleaca de la premiza (nu doar intelectualii, ci si oamenii de pe strada), ca danezul, suedezul si norvegianul se pot automat intelege unii pe altii (eventual cu un pic de efort, sau adaptandu-si dalectele). Daneza este cea mai diferita dintre astea trei.

      Din punct de vedere legal, „limba scandinava” (adica norvegiana-suedeza-daneza) este limba oficiala a Consiliului Nordic, fiindca in toate teritoriile unde se vorbesc alte limbi, este obligatorie invatarea unei forme sau a alteia (suedeza in Finlanda, daneza in Islanda, Feroe si Groenlanda). Cat despre sami, in Norvegia sunt recunoscute: sami sudic, sami lule si sami nordic, limbi cat se poate de diferite (chiar daca inrudie una cu cealalta) si, in plus, Kven (un dialect de finlandeza, adus acolo de colonisti veniti in secolul 19, care fugeau de foamete, saracie si persecutie ruseasca).

  4. Pingback: Alegeri prezidentiale si Kamikaze bilingv de Finlanda « MaghiaRomania

  5. Pingback: Minoritățile inexistente ale Europei | MaghiaRomania

  6. Pingback: Európa „nem létező” kisebbségei – MaghiarRomânia | EuroCom - Romániai Sajtófigyelő

Comentariile nu sunt permise.