Sunt tablite bilingve in Ungaria?


Distributia&ponderea romanilor, in Ungaria*

Cineva a vrut sa afle daca exista, si asa a dat de blogul nostru. Ii raspund in imagini si o voi lua in ordinea ponderii fiecarei etnii:


La intrare in Döbrönte/Dew(e)renten (maghiara/germana)


In Medgyesegyháza/Medeš (maghiara/slovaca). De remarcat ca pe 3 septembrie placutele slovace au fost vandalizate cu mesajul “NO FICO” , ca reactie la schimbarile aduse Legii Limbii in Slovacia. Un incident care aminteste, oarecum, de ce s-a intamplat la Sfantu Gheorghe, tot in luna septembrie.

Si iata ca, dupa placutele minoritatii germane (1,18%, in 2001) si a celei slovace (0,38%), sarim peste croati si ajungem la romanasii nostri (0,1%).

Uite, asadar, o placuta bilingva din

Kétegyháza/Chitig(h)az , iar la dreapta un panou cu “Bine ati venit la Ketegyhaza” (incadrarea cu rosu imi apartine)

si alta placuta, din Méhkerék/Micherechi (scuze pentru calitate). Bonus, desi un pic in afara subiectului, o poza cu Casa Satului, tot de acolo.

Surse foto: 1 , 2, 3, 4, , 5 & 6

Asa ca daca mai gasiti pe vreunul, printre postacii de ziar sau comentatorii pe Limba Cailor/Tihiczika, care sa scrie ca romanii din Ungaria nu au tablite**, ii puteti spune fara grija ca vorbeste prostii***. Si ii puteti da link la postul de fata.

Apropo de tablite, stie cineva cat trebuie sa reprezinte minoritatea intr-o localitate maghiara pentru ca aceasta sa fie obligata la semnalizare bilingva? Exista si reglementari privind numele strazilor?
_________________
*pe unitati administrativ-teritoriale

**asta nu inseamna ca nu risca pierderea identitatii. unii romani din Ungaria si-au pierdut-o deja. Despre acest subiect putem discuta si in comentariile la acest post.

***daca e s-o luam adlitteram, romanii nu au tablite bilingve, de vreme ce fiecare tablita este intr-o singura limba. Afisaj bilingv e un termen mai bun, in cazul Ungariei.

About these ads

97 thoughts on “Sunt tablite bilingve in Ungaria?

  1. Completare: Maretul “Opus” sau “Eseu” din care am citat cele doua fraze se numeste Transylvania : Balkan or Europe , autor sandor balogh .

  2. @Lorand “eventualul macel raportat el s-ar fi produs in timpul luptelor din aprilie 16-19 1919 (cartea lui Brandholz spune Good Friday).”

    Textul e din carte e telegrama expediată din Budapesta de Brandholz în Octombrie/1919 către Consiliul Aliat. În ea se dorea (se argumenta) pentru ca Aliaţii se ceară României retragerea.
    Eu credeam că vorbeşte despre ocupaţie, de evenimente de dupa 3 August/1919, nu despre evenimente din timpul luptelor din primăvară. Atunci (15-20 aprilie) au avut loc lupte intense de-al lungul intregii linii a frontului din Transilvania(ofensiva trupelor lui Bela Kun din 15/16 aprile, contraofensiva din 16/20).

    vezi :

    http://en.wikipedia.org/wiki/Hungarian%E2%80%93Romanian_War_of_1919#Phase_II:_April_1919_.E2.80.93_June_1919

    @Macelul din Tarcaia (Köröstárkány) din 19 aprilie 1919 insa a existat

    Da, vezi :

    http://korostarkany.uw.hu/alapdolgozat/1919aprilisa.htm

    În conflictul româno-maghiar din 1918-1919 a avut o “suprapunere” de factori. Ideologia comunistă era amestecată cu etno-naţionalismul.

    …..

  3. @Lorand “eventualul macel raportat el s-ar fi produs in timpul luptelor din aprilie 16-19 1919 (cartea lui Brandholz spune Good Friday).”
    Textul e din carte e telegrama expediată din Budapesta de Brandholz în Octombrie/1919 către Consiliul Aliat. În ea se dorea (se argumenta) pentru ca Aliaţii se ceară României retragerea.
    Eu credeam că vorbeşte despre ocupaţie, de evenimente de dupa 3 August/1919, nu despre evenimente din timpul luptelor din primăvară. Atunci (15-20 aprilie) au avut loc lupte intense de-al lungul intregii linii a frontului din Transilvania(ofensiva trupelor lui Bela Kun din 15/16 aprile, contraofensiva din 16/20).

    @Macelul din Tarcaia (Köröstárkány) din 19 aprilie 1919 insa a existat

    Da, vezi :
    http://korostarkany.uw.hu/alapdolgozat/1919aprilisa.htm

    În conflictul româno-maghiar din 1918-1919 a avut o “suprapunere” de factori. Ideologia comunistă era amestecată cu etno-naţionalismul.

    • articolul nu-mi place, de ex “Clujul, capitala 100% maghiara a Ardealului”, lupte eroice a cadetilor de 17-18 ani…

      Si ma opresc aici, cu toate ca initial am vrut sa adaug la citatul tau si ce scrie despre ce s-a intimplat ziua urmatoare. Sincer sper ca nu ai vrut sa cauti o justificatie…

  4. @Sincer sper ca nu ai vrut sa cauti o justificatie…

    Nu am căutat o justificare, am încercat să înţăleg ce sa întîmplat.
    Brandholz vorbea de “250 de soldaţi” luaţi POW şi apoi executaţi. A fost vorba de civili (91) executaţi la întîmplare. Dacă se investiga şi se afla care dintre localnici s-au alăturat trupelor regulate ei ar fi putut cel mult clasificaţi ca şi “combatanţi francs-tireurs”, luaţi POW şi deportaţi într-un lagăr pînă la încetarea ostilităţilor.
    Altfel trebuiau lăsaţi în place. Nu era ceva neobişnuit în acele zile, au fost civili români (inclusiv femei) care au facut la fel, alăturîndu-se trupelor române.

    A fost un război care doar la nivel “macro-politic” a fost unul împotriva “bolshevismului” , la nivel local a fost unul etno-naţional pentru Transilvania (şi pentru Slovacia ).
    Maghiarii văd în el în primul rînd aspectul etnic naţional, iar românii preferă să-l vadă ca şi o lupta împotriva “ciumei roşii” şi să se considere “eliberatori”.

  5. ovidiu@ Nu conteaza asta, contează dacă e adevărat sau nu, dacă citeşti cu atenţie o să găseşti observaţii adevărate şi în Mein-Kampf sau în Koran

    Problema cu “libraria” respectiva e ca nu prea e nimic adevarat acolo si in plus e foarte rar vorba despre istoria maghiara , in general mai mult se vorbeste despre romani si slovaci carora li se acorda o atentie deosebita , atentie “admirabila” dar de care zic ca ne putem lipsi . Nu ?

    olorand@ : Touché Solovastru: am cazut in aceasi groapa pe care am reclamat-o la Ovidiu (folosirea unui material de pe un site chestionabil). Scuze

    Nu era ca un repros insa cum eu nu aduc citate din Mircea Dogaru sau din martiriromani.ro , ne putem foarte bine lipsi si de corvinus library ca e de aceeasi teapa.

  6. Si ca sa revenim la subiectul me postat original: alegerile autoguvernarilor minoritare din Ungaria. Rezultatele au fost publicate la nivel national:
    - se asteapta dispute la 3 minoritati (romana, rusina/rutena, ucraineana), unde sint acuzatii de etnobusiness. La romani 3 organizatii au intrat in autoguvernare.

    - la 4 minoritati numai o singura organizatie a candidat si nu se asteapta probleme (bulgari, germani, sloveni, croati)
    - la rromi cele doua organizatii mari au luptat ca si in anii trecuti, nu se asteapta acuzatii de etnobusiness, alte da (au cistigat cei sprijiniti de Fidesz, si deja sint acuzatii de deturnare de fonduri catre cei invinsi)
    La celelalte (greci, armeni, polozeni, sirbi, slovaci) nu se asteapta dispute.

    Linkuri in maghiara:
    http://hvg.hu/itthon/20110110_kisebbsegi_valasztas_ovi_
    http://hvg.hu/hvgfriss/2011.02/201102_lungo_dromsiker

  7. Lorand…
    Subiectul nu relevant, nici-una (cu excepţia romilor) din aceste minorităţi nu e suficient de mare ca să pună probleme statului ungar (adică să poate aspira să fie “nationalizing minority”).
    Sistemul acesta cu auto-guvernare (drepturi colective) a fost gîndit de Ungaria special ca să dea un exemplu (şi să nu poate fi acuzată de “double standard” cînd cere) pentru minorităţile maghiare din statele post-Trianon. Acest lucru e bine cunoscut internaţional, dupa cum e tot bine cunoscut e că nu poate fi un exemplu, că aceste micro-minorităţi sunt prea mici ca să pună vre-o problemă statului şi nici măcar nu e o soluţie care să le ajute întradevăr.

    ………
    As Hungary would prefer that its neighbouring states take a collective-rights approach to protect Hungarian minorities, it is one of few European states to base its own domestic minority policy on collective rights. Its 1993 Act on the Rights of Ethnic and National Minorities states that ‘minority rights cannot be fully guaranteed within the bounds of individual civil rights; thus, they are also to be formulated as rights of particular groups in society’ (Waters and Guglielmo 1996: 181).
    In addition to addressing language and culture, this law establishes minority self-governments, a form of non-territorial autonomy.

    Under the law, it is particularly easy to create minority governing councils –partly reflecting the limited demand for such governments by minorities initially. The thirteen eligible groups now have councils, but these minority self-governments demonstrate the ambiguities inherent in putting non-territorial autonomy into practice.

    Considerable debate remains over the purpose and powers of these councils (Melykuti, 1998; Kaltenbach 2000). In theory, they are to consent to local laws and ordinances that affect minority culture, media and education. While consultation takes place between the national councils and the Hungarian parliament, the practice of consultation varies wildly at the local level (Szeged Roma and Polish Minority Self-Governments 2000). The councils are also intended to promote minority culture, but the state government only grants $2,000 a year to each local minority self-government, too little to truly advance this goal.

    Some proposals have been made to enhance these governments’ powers over cultural institutions and schools, but they remain quite controversial and are unlikely to be put into practice (Asbot 2000).

    [ interesant, adică nu li se acordă "autonomie culturală" minorităţilor în Ungaria, instituţiile culturale/şcolile orientate către nevoile culturale minoritare sunt asigurate de stat şi rămîn sub control guvernamental...consiliile însă au un fel de drept de "veto", "consent"-în "deciziile locale" ce le pot afecta cumva-educaţia/cultura/media ]

    A further issue regards how the councils are elected. The elections for minority self-governments are held at the same time as the national elections. As there is no registry in Hungary of members of minority groups, anyone can vote for the members of self-governments, though a person can only cast votes for one council. Over half the voters in the 1998 general elections, for example, also cast a ballot for one of the self-governments (Korhecz 2002). It is not uncommon for individuals who run for Roma councils to campaign among self-identified Hungarians (Szeged Roma and Polish Minority Self-Governments 2000). Serbian nationalists have been elected to Croatian councils.

    Many people want to be on the German councils because of their access to foreign funding and trips to Germany (Koncsek 2000). Even the government admits that such instant ethnic ‘memberships’ are a problem (Kaltenbach 2000). However, there is no agreement on how to solve the problem without limiting individual rights to self-identification (Asbo t 2000; Szeged Roma and Polish Minority Self-Governments 2000).

    These difficulties with minority self-governments in Hungary illustrate the problems inherent in policies founded on collective rights within the context of a liberal democracy. The controversy over who has the right to vote for and to be elected to the minority self-governments is hard to solve without restricting self-identification – a step that would be quite controversial in Hungary and that would undercut the core liberal feature of the law.

    Questions regarding the mandate and scope of powers for the self-governments also raise the issue of whether they are truly necessary. For example, some minority-oriented foundations run more schools and organise more programmes to promote minority culture than do these self-governments (Mohacsi 2000).

    • Ovidiu: sintem prea multi si creem probleme statului? In Finlanda cei 5,6% de suedezi creaza probleme avind autonomie, avind universitate de stat , avind limba lor oficiala… Noi sintem vreo 6,x%. Doar nu vrei sa spui ca diferenta de max 1% face sa nu ne calificam pt aceste drepturi ca problemele ar fi prea mari…

      In alte cazuri insa sintem prea putini pt a primi unele drepturi: vezi faimoasa limita de 20% (procentaj definit pt a “salva” Clujul…).
      E un fel de ai caciula sau n-ai caciula, daca cunosti bancul :-(

      Cit privind la problemele mentionate de tine, le-am postat si eu in comentariul initial, unde poti vedea un extract cu prerogativele acestor autoguvernari, multele de decizie. Nu e un model perfect, poate nici celalalte din Europa nu sint, dar sint dorite de multe minoritati.

  8. @Lorand…”In alte cazuri insa sintem prea putini pt a primi unele drepturi: vezi faimoasa limita de 20% (procentaj definit pt a “salva” Clujul…).”

    Legea sa dat în aprilie 2001 cînd în Cluj erau 22.8% maghiari, conform recensămîntului din 1992, deci legea urma să se aplice şi Clujului. Funar a tergiversat aplicarea ei imediată iar la recensămîntul din martie 2002 a ieşit 18.9% , după ce Funar i-a “convins” pe romii vorbitori de maghiară din Cluj să nu se mai declare maghiari. Situaţia se poate schimba la loc în urma recesămîntului care urmează la toamnă.

    @..E un fel de ai caciula sau n-ai caciula

    Drepturile lingvistice în administraţie se încadrează în normele europene, la fel ca şi cel de educaţie în limba maternă. Aşa ceva ajută la integrarea minorităţilor în comunitatea “politică”, e opusul separatismului instituţional.
    Eu aş coborî pragul la 10%, adică la nivelul la care să fie rezonabil să te aştepti să găseşti pe cineva în administraţie care să vorbească limba şi să poată înţălege ce vrea omul.

    Dar la mai puţin 10% nu are sens. Există o comunitate de 1000 de iranieni în Timişoara şi nu cred că e cineva în primărie care să vorbească limba lor (‘farsi’ ). Mi se pare absurd să se anagajeze cineva special doar pentru ei, să se meargă aşa de departe cu efortul de a satisface fiecare grup.

  9. “Există o comunitate de 1000 de iranieni în Timişoara şi nu cred că e cineva în primărie care să vorbească limba lor (‘farsi’ )”
    imigrantii nu sunt considerati minoritati nationale, Ovi!

  10. Pingback: Când minoritara stă deasupra. Sau dedesubt ;) « MaghiaRomania

  11. Pingback: Când minoritara stă deasupra. Sau dedesubt ;) « MaghiaRomania

  12. Cunoaște cineva un blog sau un articol cu evidența comunității românești din Ungaria imediat după 1918 și evoluția ei în timp. Eu am citit uneori cifre absurde de circa 300.000 de oameni, ceea ce mi se pare un pic exagerat..asta dacă nu s-a produs un schimb neoficial și natural de populații după stabilirea granițelor.
    Țin mintea că se făcea o contabilizarea a greco-catolicilor de pînă la Tisa, care la origine erau români ortodocși împreună cu slovaci și ucrainiei.De asemenea politica de catolicizarea a fost foarte puternică iar prima găselniță a fost acest nenorocit de greco-catolicism..un fel de compromis, dar de fapt prozelitism.

    • Ioan, daca ai facebook, adaug-o pe doamna Mihaela Bucin, sefa catedrei de limba romana de la Universitatea Seghedin. Da-i, la adaugare, un mesaj ca esti din partea lui Olahus si ca te-ar interesa aspectele astea. Daca nu ai facebook, zi-mi daca vrei sa vorbesc cu ea sa iti dau mailul.

Comentariile nu sunt permise.