Cand ungurii „au cele mai multe drepturi”. Chiar si cel de a nu avea placute!


Ungure!

In Romania ai cele mai multe drepturi din Europa! Iar bascii din Spania si austriecii din Italia, care au  autonomie, mor de ciuda! 😆

Unul dintre drepturile astea multe se refera la tablite bilingve cu numele strazilor. Drept pe care tu, ungure, il ai. Sau NU il ai! Ca vezi ce s-a intamplat ieri la Oradea:

Grupul de consilieri UDMR a înaintat executivului o propunere prin care toate străzile din Oradea ar fi urmat să fie inscripționate cu plăcuțe bilingve. Raportul de specialitate a indicat propunerea ca nelegală. […] Proiectul prin care propunerea UDMR este respinsă pe motiv de nelegalitate a trecut cu 15 voturi pentru,  șase împotrivă și cinci abțineri. (sursa)

Pe scurt, daca esti oradean, NU ai dreptul la tablite bilingve. In continuare.

Pai cum asa? Ca doar un tratat european, ratificat si de Romania, zice ca tara asta, care e si a ta, va „depune eforturi” pentru binele tau. Ca sa ai nu numai panouri (vandalizate) cu numele localitatii, ci si placute bilingve cu numele strazilor:

In ariile locuite in mod traditional de un numar substantial de persoane apartinind unei minoritati nationale, partile vor depune eforturi, in cadrul sistemului lor legal, inclusiv, atunci cind este cazul, in cadrul acordurilor incheiate cu alte state, si tinind seama de conditiile lor specifice, pentru expunerea denumirilor locale traditionale, a denumirilor strazilor  si a altor indicatii topografice destinate publicului, deopotriva in limba minoritara, acolo unde exista o cerere suficienta pentru astfel de indicatii.  (Conventia-cadru pentru protectia minoritatilor nationale, Art 11, paragraful 3. Vezi si Legea de ratificare. Sublinierile imi apartin)

Pai da, asta e teoria. In practica, legea administratiei publice locale nici nu obliga, nici nu interzice placutele bilingve cu denumirile strazilor. Spre deosebire de denumirile localitatilor, care-s musai bilingve daca sunteti peste 20%.  Dar, la nenorocitele alea de nume de strazi, legea nu face referire!

Geaba e Conventia (tratat international, de) peste legea administratiei, prin Constitutie. Geaba ne-a recomandat Consiliul Europei ca si numele strazilor sa fie bilingve. Cata vreme legea aia nu prevede, iar nici nici juristul blogului :p nu citeaza o alta, putem trage, tu si cu mine, urmatoarea concluzie:

Dreptul la tablite bilingve il ai, ungure, cand vor mai-marii orasului.

E baiat gigea dom’ consilier? Ai tablita si la 19%, ca la Alesd, cum ne-a aratat OLorand!

Nu e alesul de gasca? Te trezesti, ca la Oradea (peste 20% maghiari) ca nu ai tablite cu numele strazilor din orasul tau.

Dar mucles, ungure! Nu uita: ai „cele mai multe drepturi din Europa”!

Chiar si cel de a nu avea placute!

Anunțuri

16 gânduri despre “Cand ungurii „au cele mai multe drepturi”. Chiar si cel de a nu avea placute!

  1. Tocmai vroiam să scriu și despre asta, m-ai depășit 😛 apoi, mă simt onorat și accept titlul de jurist al blogului. Stau oricând la dispoziția ta, șefu! Ține-o tot așa!

  2. –legea administratiei publice locale nici nu obliga, nici nu interzice placutele bilingve cu denumirile strazilor.

    Daca nu obliga atunci interzice in oricare alta limba decat cea oficiala. Nu legea interzice ci constitutia interzice. E implicit.
    Asta e semnificatia conceptului de „limba oficiala” („obligatoriu ea, si doar ea, in toate situatiile”). Nu exista dubii aici, zero, nada, zip…e un fals subiect.

    Asta a fost si este interpretarea/semnificati conceptului de „limba oficiala” a statului incepand din sec. 19 si deriva ideologia pe care s-a bazat formarea statelor nationale in Europa.

    Legea care obliga inscriptii bilingve, obligatia insasi este „exceptie de la constitutionalitate”-si trebuie precizat care sunt aceste situatii. In rest se revine automat la Constitutie si la limba oficiala.
    Am mai dat link-uri aici (cand a mai aparut iar subiectul asta) la lucrari de specialitate scrise de juristi maghiari (juristi de calibru) din care reiese ca ei intaleg foarte bine, le e foarte clar, care e sensul legii.

    • Foarte solidă argumentare. N-am mai auzit-o, dar chiar m-a convins. Și pentru asta nici n-a trebuit să dai referințe la juriștii ăia maghiari…
      Atunci întrebarea mea reformulată ar fi, oare ce a fost în capul legiuitorului când a omis plăcuțele stradale, lucruri minore față de un indicator ditamai la intrarea/ieșirea localității, respectiv inscripționarea instituțiilor publice care reflectă o anumită autoritate, totuși. Plăcuțele stradale țin mai degrabă de informare, nu de oficialitate și totuși e o problemă. Disproporționalitatea asta n-o înțeleg în voința legiuitorului și a administrațiilor locale.

    • Ovidiu, pana la proba contrarie, comentariul tau nu a fost la noi, ci la Czika Tihamer. Iar blogul lui Tihi nu mai este. In caz ca nu ma insel, poti sa dai linkurile la lucrarile juristilor maghiari?

    • Ovidiu: conform logicii tale, nu pot sa vorbesc in limba maghiara cu viceprimarul László Attila din Cluj pe o tema oficiala. Ca constitutia spune ca limba oficiala este cea romana, si noi vorbim nu ceva privat, ci oficial.

      • Dupa logica lui Ovidiu, constitutia interzice comunicarea oficiala in limba minoritatilor unde folosirea acestora nu este permisa. „Oficial” insemnand ca nu poate sa aiba vreun efect juridico-administrativ conversatia facuta oral/scris in maghiara cu Laszlo Attila, nu ca nu ati putea vorbi deloc in maghiara.

      • Denumirea strazii are efect juridico-administrativ intr-un formular, nu pe o placuta, cred eu.

      • Daca discut cu el (LA) despre o cerere pe care am depus-o, asta nu se califica ca o interactie juridico-administrativa? Dupa logica lui Ovidiu, nu l-as putea ruga verbal in limba maghiara sa-mi acorde de exemplu o prelungire de termeni.

        Ce efect judirico-administrativ are un text maghiar cu numele strazii sub varianta oficiala (romana), deduce cumva ceva din oficialitatea textului roman? Mi se pare absurd si contrar spiritului legilor.

      • @OLorand In dreptul administrativ, comunicarea orala nu are nicio forta juridica, totul trebuie dat in scris. Deci poti sa-l rogi pe LA sa-ti dea prelungire, sa zica el ok, dar trebuie dat in scris ulterior.
        Iar argumentul efectului juridic nu poate fi aplicat inscriptiilor stradale. Sunt doua aspecte diferite, nu pot fi tratate la fel, de aceea ti-am explicat ca trebuie separate.

      • Ce sa raspund ? „despici firul in patru” in stilul lui Tihi si Kesztio.
        Bineintales ca in Romania nu ii pasa nimanui daca e legal sau nu ce faci. Totul e permis pana cand ajungi sa intri in conflict cu interesele cuiva si atunci, brusc, incepe acel cineva sa caute prin legi ca sa vada daca nu cumva e ceva scris acolo si te poate opri din ce faci amenintandu-te cu tribunalul.

        In cazul pe care il descrii tu nu ai ce sa patesti, decat daca te reclami singur ca ai incalcat legea si ceri sa fi pedepsit si tu si Attila.
        Odata depusa cererea se declanseaza si mecanismul birocratic si, odata pronit, sigur o sa primeasca László Attila o amenda ceva.

      • reccsman- „In dreptul administrativ, comunicarea orala nu are nicio forta juridica, totul trebuie dat in scris.”

        Lorand intreba daca poate avea loc comunicarea

        (1) În raporturile dintre cetăţeni şi autorităţile administraţiei publice locale se foloseşte limba română.
        (2) În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autorităţile administraţiei publice locale, cu aparatul de specialitate şi organismele subordonate consiliului local, aceştia se pot adresa, oral sau în scris, şi în limba lor maternă şi vor primi răspunsul atât în limba română, cât şi în limba maternă.

        Adica la Cluj raspunsul ar fi ca „nu”- trebuie limba romana in „raporturile” cu un oficial al „autoritatilor adminstratiei „cum e LA, inclusiv raportul „oral”.
        Relatia, raportul, cu un reprezentat al autoritatii e o relatie oficiala nu privata. Exista obligatii -oficiale, ale statului- in astfel de interactii, autoritatea e obligata sa-ti raspunda, sa i-a cunostiinta de ce spui, etc..e o relatie oficiala.

  3. –Foarte solidă argumentare. N-am mai auzit-o, dar chiar m-a convins.

    mersi

    – Și pentru asta nici n-a trebuit să dai referințe la juriștii ăia maghiari…

    exasperare, m-am luptat odata o duminica intreaga cu Tihi si Kesztio pe blogul lor sa le explic dar n-am avut succes (si Tihi e jurist)

    –oare ce a fost în capul legiuitorului când a omis plăcuțele stradale ?

    Asta m-am intrebat si eu cand am scris emailul, credeam ca e precizat si strazile. Paragraful a fost compus de UDMR, a fost subiect de negociere cu PSD in coalitia de atunci.

    • Ii stiu pe amandoi (Tihi si Kesztio), elementul lor de viata este dezbaterea. Si mie-mi place, dar doar dezbaterea cu rezultat, cu un compromis sau cu o admitere a scorului de egalitate, eventual. Cu ei aproape imbosibil, cu mine mai usor, Ovidiu, asta e diferenta.

    • Am cautat sa vad cum este altundeva ca sa aduc argumente in favoarea mea, dar recunosc ca am gasit ceva in favoarea lui Ovidiu: constitutia Ungariei vorbeste si ea despre limba maghiara ca oficiala, iar in legea minoritatilor se vorbeste despre inscriptionarea institutiilor, strazilor, placutelor rutiere. Greu, dar trebuie sa admit ca Ovidiu s-ar putea sa aiba dreptate. Accentul pe „greu” si „s-ar putea” 🙂

      Iar in proiectul legii minoritatilor din Romania se gaseste:
      „b) inscripţionarea denumirii localităţilor, a străzilor, precum şi a denumirii
      instituţiilor publice şi în limba minorităţii naţionale respective;”
      http://www.dri.gov.ro/documents/li_lsm190505.pdf

  4. Pingback: Strada Padurii -Verestóy Attila Utca – tablitele bilingve si nebune, la Cluj! « MaghiaRomania

Comentariile nu sunt permise.