Alte stiri despre maghiari


 

Foto: Transindex.ro

 

Se intampla ceva interesant/extrem de interesant cu maghiarii din Romania si noi n-am scris deja despre asta? Daca da, vrem detalii, musai 🙂 ! Spune-ne mai jos ce am uitat sa scriem pe blog din subiectele de actualitate si adauga si un link catre stire! Inclusiv linkuri in maghiara, daca stirea nu a ajuns in presa de limba romana/crezi ca nu a fost prezentata obiectiv in romaneste!

PS: S-ar putea ca subiectul propus de tine sa se transforme intr-un post (in limita timpului nostru, a interesului pe care ni-l suscita si a inspiratiei)

PPS: Cu exceptia traducerilor din maghiara/germana/alte limbi pe care le stim mai putin, preferam linkul in locul textului integral al stirii. E insa ok sa citezi cateva randuri relevante!

PPPS: Pentru stiri despre alte etnii, posteaza aici (rromi), sau acolo (alte minoritati din Romania plus comunitatea aromana).

Anunțuri

100 de gânduri despre “Alte stiri despre maghiari

    • stirea din 2008 (se pare că nu merge link-ul pe care l-am dat)

      UDMR a cerut Primariei Oradea sa monteze placute bilingve pe institutiile importante din municipiu si sa aplice hotararea Consiliului Local privind traducerea strazilor din oras si in limba maghiara, anunta „Cotidianul” de miercuri.

      „Pe 13 martie am depus la Primaria Oradea o cerere sa fie pusa in aplicare legea privind folosirea limbii maghiare in administratia publica. Sa fie puse placute bilingve la primarie si institutiile subordonate. Normele de aplicare a legii au fost publicate in decembrie 2001 si termenul de aplicare era de 90 de zile. Au trecut citiva ani de atunci”, a declarat consilierul UDMR Iulius Delorean. mai mult

      Miercuri, 02 Aprilie 2008
      ….

      Dacă nici în Oradea (27% maghiari) nu se aplică legea ce să mai vorbim de un sat de prin Mures ca în exemplul lui Istvan.

  1. E interesant conceptul lui Băsesci deoarece implică autonomie (şcoli, finanţe, poliţie) teritorială pe bază etnică oriunde există comunităţi compacte etnice.
    Sunt curios ce cred maghiarii despre idea asta. Chiar dacă nu cred că va fi realizată prea curînd, pe moment e doar ‘talk’, dar ar merita discutat.

  2. Eu nu vad decit vorbe, si vorbe au mai fost…
    Daca s-ar materializa atunci DE FACTO ar fi o autonomie ca lumea pt maghiarii din secuime: multe aspecte decise de reprezentanti alesi pe plan local, adica de maghiari. Ar fi un bun compromis, zic eu, dar oare il vom vedea?

    DE JURE nu ar fi nimic in plus pt maghiari, cea ce nu va multumi extremistii, ca nu scrie ca autonomia e a secuilor 🙂

    • @Ar fi un bun compromis, zic eu, dar oare il vom vedea ?

      Cred că da. Puţin cîte puţin nu tot odată într-o singură lege. Dar e clar că Băsescu/PDL vrea astă. Legea Poliţiei Locale a fost deja aprobata şi intră în vigoare 2011 (MAI o instruieşte, primarul îi face strategia), noua lege a educaţiei (aia cu istoria şi geografia în maghiară) stabileşte şi transferul şcolilor către administraţiile locale, acum trei luni au fost transferate spitalele către administraţiile locale.

      Exact asta se întîmplă, dar nu într-o singură lege mare care ar crea opoziţie ci „pe bucăţi” (salmi). Ăsta a fost planul declarat a lui Băsescu încă acum 1-2 ani.

      • Ovidiu: acum tu esti optimistul? 🙂
        Sper ca nu va fi numai o fatada, ci ceva real.

        Politica pasilor mici, la ce organizatie am auzit asta? 🙂

  3. http://www.adevarul.ro/locale/brasov/brasov-laszlo_tokes-angela_merkel-sovinism-extremism_0_356964932.html

    pe mine, mai mult decat exagerarile lui tokes (gen a romanizat-o comeplet) ma nelinistesc randurile jurnalistului. E o iluzie sa crezi ca poti inlatura orice urma de subiectivitate dintr-o stire, dar asta e prea mult:
    „O scrisoare venită pe adresa redacţiei, redactată în limba germană, trimisă de vicepreşedintele PE Tőkés László către cancelarul Germaniei, Angela Merkel, denotă, fără echivoc, că şovinismul pastorului nu are nicio legătură cu interesul României, pe care, teoretic, o reprezintă la Bruxelles. „

    • @olahus …ma nelinistesc randurile jurnalistului..
      ..

      Fi calm, se isterizează presa Austro-Română. La fel era şi în secolul 19-lea cînd românii din Transilvania publicau ceva împotriva „statului naţional-unitar ungar”

      „In May, 1886, Cornelius Pop-Pacurar was sentenced to a year’s imprisonment for an article published in the Roumanian news paper Tribuna, which contained the assertion : ” this country belongs neither to the Magyars nor to the Roumanians, but is the common country of both.” The article was really a polemic against a violent effusion of the Magyar paper Kolozsvári Közlöny, which had argued that the Hungarian State could never be anything but Magyar and could never make any con cessions to the nationalities, since this would merely prove fatal to itself. Provoked by such sentiments, Pacurar had broken a lance against the Kossuth cult, and exclaimed, ” The Magyar should not keep coming and telling us that this territory (i.e. Transylvania) is Magyar and only Magyar ; for they force the Roumanians to try to prove to them that it is Roumanian — or else a desert.” Needless to say, the extreme provocation under which he had written was not taken into account, and no action was taken against the incendiary articles of the Magyar news papers in Kolozsvár. Indeed, during the whole period succeed ing the Ausgleich, not a single Magyar newspaper has ever been prosecuted for incitement against one of the other nationalities, though the whole press has re-echoed year in year out with the most libellous and venomous attacks upon the non-Magyars. To no people in Europe is the idea of fair play so alien as to the Magyars. A Magyar newspaper may with impunity express regret that the city gates are no longer receptacles for the head of traitors, or describe flaying alive as suitable punishment for a Slovak patriot. But if a non-Magyar journalist vents his wrath in unmeasured adjectives or lays unwelcome stress upon the polyglot nature of Hungary’s population, he is haled with out mercy before the courts and left in prison to repent his rashness.”

      • „In May, 1886, Cornelius Pop-Pacurar was sentenced to a year’s imprisonment for an article published in the Roumanian news paper Tribuna, which contained the assertion : ” this country belongs neither to the Magyars nor to the Roumanians, but is the common country of both.””

        Sa nu exageram, nu se compara inchiderea lui Pop-Pacurar cu comentariul din Adevarul. Si nici articolul maghiar cu acest comentariu. Oricum, sunt epoci diferite. Ce ramane la fel, dar cu grade diferite, este aplicarea incompleta/neaplicarea a legii: vezi cazul placutelor din Oradea, care sunt doar pentru romani, desi maghiarii sunt peste 20%…

  4. @Sa nu exageram, nu se compara inchiderea lui Pop-Pacurar cu comentariul din Adevarul. Si nici articolul maghiar cu acest comentariu. Oricum, sunt epoci diferite.

    Nu ma refeream la închidere ci la reacţiile isterice al presei centrale.
    Desigur, doar reacţiile (psihologia socială, motivaţiile politice, argumentele) sunt la fel (cu rolurile inversate) dar felul în care sunt implementate e diferit.

    vezi de exemplu discuţia cu naţiunea, poporul român din Constituţie. La fel, acelaşi joc de cuvinte cu acelaşi scop şi effect era în constituţia Ungariei din sec. al 19-lea

    „Like so many other laws on the statutebook of Hungary, the Law of Nationalities (1868) is vitiated by employing in the original text only a single word (magyar) for two essen tially different conceptions — Hungarian, the wide geographical term embracing the whole territory of St. Stephen — and Magyar, the narrow racial term, applicable only to one out of the many nationalities of the country. The ambiguity of the phrase becomes apparent when ” the political unity of a magyar nemzet (the Hungarian nation) ” is under discus sion”

  5. Borbély B. Emília a fost distinsă cu premiul pentru cea mai bună actriţă în urma desfăşurării celei de-a XXV-a ediţii a Festivalului de Teatru Piatra Neamţ PLEDEZ PENTRU TINE(RI).
    Juriul format din Doru Mareş, Antoaneta Zaharia şi András Lóránt au decis acordarea premiului pentru rolul Mădălinei din spectacolul MADY-BABY de Gianina Cărbunariu, montat de B. Fülöp Erzsébet.

    http://banateanul.gandul.info/ultima-ora/borb-ly-b-emilia-distinsa-cu-premiul-pentru-cea-mai-buna-actrita-7638954

  6. Eckstein candidează la şefia UDMR…Hajrá Péter -Kovács !

    http://www.hotnews.ro/stiri-politic-8076543-eckstein-kovacs-peter-anuntat-candidatura-presedintia-udmr.htm

    Tom Gallagher despre istoria şi prezentul UDMR (extrase din RL 2007, 2008, 2009) :

    [D]aca Peter Eckstein Kovacs intentioneaza sa salveze ceva din ruinele formatiunii sale, ar trebui sa ralieze maghiarimea în jurul sau si sa se alature fortelor celor mai progresiste ale tarii – de al carei destin ramîne oricum legata indisolubil..

    Cel mai credul dintre toti a fost, indubitabil, subsemnatul. In 1990, descriam UDMR drept forta politica progresista din Europa Centrala, determinata a ridica standardele tipice junglei politice romanesti. Eroarea am realizat-o, intr-un final, in 2003, cand György Frunda iesea la rampa cu tot felul de pretexte confuze legate de inutilitatea unei verificari independente a averilor elitelor politice..
    De-a lungul celor două decenii care s-au scurs de atunci, UDMR a căzut însă pradă propriei reţele oligarhice, formaţiunea ajungând transformată într-un instrument de augmentare a averilor unui număr restrâns de maghiari. Are de luptat şi cu o oarecare opoziţie, dar aceasta rămâne în mare măsură blocată din cauza legii electorale menite sa împiedice apariţia concurenţei politice. Dinamismul intelectual al comunităţii a dispărut aproape complet, în timp ce UDMR continuă să-şi ignore tinerii cu talente şi/sau viziuni – singurii care ar mai putea revitaliza comunitatea. Ca atare, exodul maghiarilor celor mai înzestraţi va persista, indubitabil, încă o bună bucată de vreme.

    În anul de graţie 2010, UDMR a ajuns echivalentul politic al proiectului minier Roşia Montană – ambele poluează nu doar viaţa de zi cu zi dintr-o anumită regiune, ci se reflectă negativ asupra întregii ţări, dar, mai ales, asupra politicilor şi societăţii ei.

    http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/crepusculul-udmr-98514.html

  7. Un sondaj realizat de CNCD privind fenomenul discriminării în România arată că peste 50% din populaţie leagă discriminarea din spaţiul public de faptele oamenilor politici.

    25% au o părere proastă despre romii din România, iar 9% despre maghiarii din România. 58% dintre respondenţi au, în schimb, o părere bună sau foarte bună despre români

    35% consideră că maghiarii sunt uniţi, în vreme ce 24% spun despre membri celei mai numeroase minorităţi naţionale că sunt muncitori şi harnici. În schimb, 17% consideră că maghiarii sunt intoleranţi

    http://www.evz.ro/detalii/stiri/sondaj-58-dintre-romani-leaga-discriminarea-din-spatiul-public-de-faptele-presedintelui-bases.html

  8. @Ovidiu: „58% dintre respondenţi au, în schimb, o părere bună sau foarte bună despre români”
    🙂 ptiu, Doamne, sa nu-ti fie de deochi, cum de ne-ai facut asa de minunati :)))

    • De fapt eu nu înţăleg sondajele astea. Din ele pare să rezulte că 75% au părere bună despre romi (25% proastă), 91% bună despre maghiari (9% -proastă) şi 58% bună despre români (respectiv 42% proastă)…

  9. un articol despre românii din Har-Cov (~25%)..sau ce înseamnă să fi „minoritar regional”

    http://www.jurnalul.ro/special/special/in-harghita-si-covasna-romanii-sunt-pierderi-colaterale-544630.html

    Nu vine nimeni să le dea în cap românilor, dar „în Covasna şi Harghita sunt în suferinţă limba română, simbolurile româneşti, cultura românească”, spune dr. Lăcătuşu.
    „Este un plan în ceea ce priveşte stăpânirea simbolică a locului – de la porţile secuieşti până la scrierea runică – spaţiul să fie al concetăţenilor maghiari şi numai al lor.

  10. @Ovidiu
    Am citit articolul. Mi se pare trista chestiunea aceea cu autoritatile locale care refuza investitorii straini de teama ca ar aduce forta de munca romaneasca. Mi se pare o politica locala la fel de autodistructiva precum e politica de la Bucuresti fata de noi toti. Aceeasi prostie, la scara mai mica. Adica, preferi sa iti tii conationalii in saracie, doar ca sa mentii puritatea etnica! Ce prostie politicianista. Ar fi interesant ce cred localnicii maghiari din zona despre prestatia administratiei locale.
    Pe de alta parte, m-au inspaimintat comentariile unui anume „Vanderberg”, la articolul ala.
    Citez doar „De abia asteptam sa inceapa razboiul,sa punem mina pe toti porcii de volohi nazisti,shovini,antisemiti si rasisti”. Nu pot comenta asta, e infricosator.

    • în zona respectivă maghiarii formează comunitatea (politică/economică/culturală) dominantă şi românii sunt „bozgorii”… aceleaşi mentalităţi şi reflexe-„etno”, dar rolurile sunt inversate

    • @Ovidiu: nu stiu daca Markó sau Kelemen se poate considera omul lui Orbán, Orbán ii prefera mai mult pe cei mai spre dreapta: Tőkés, Szász Jenő citiva ani in urma (Partidul Civic).
      De ex birourile de cerere a cetateniei maghiare (duble) vor fi sub auspiciile noului partid al lui Tőkés/Toró si nu al UDMR…

  11. ‘Romanii in mass-media maghiara din Covasna si Harghita’ vol II- 2006-2009

    Dr. Ioan Lăcătuşu

    http://www.cesch.ro/doc/Romanii%20in%20mass-media%20maghiara%20din%20Harghita%20si%20Covasna%20Vol%20II.pdf

    ‘Am lucrat cu materialul clientului’, a declarat Lacatusu, mentionand ca articolele care abordeaza convietuirea interetnica dintre romani si maghiari au ca element constant ‘intoleranta, ostilitatea si ura fata de romani’, precum si mesajele cu caracter antiromanesc.
    ‘Profitand de necunoasterea limbii maghiare de catre majoritatea populatiei romanesti si de lipsa oricaror replici din partea mediilor romanesti, liderii maghiari (…) practica discursuri hiperetnicizate, specifice unei politici identitare agresive, cu mesaj nostalgic si revizionist, si mai grav, in multe cazuri indemnand fatis la lupta armata, la actiuni violente pentru obtinerea dezideratelor autonomiste’

    Caracterul de presa minoritara „de rezervatie”, explica Bakk Miklos (lector Ştiinţe Politice UBB) face ca tema comunitara sa fie predominanta in abordarea majoritatii subiectelor, producandu-se o tabuizare a unor teme considerate a contraveni intereselor maghiarimii: „In aceasta tabuizare se transpune atitudinea UDMR care, prin presa, produce tematizarile dominante”. Este deci vorba despre un control prin teme impregnate politic de UDMR, asimilate de jurnalisti patriotismului.Controlul financiar este exercitat prin sistemul de sprijin financiar al presei de limba maghiara, asistata de cateva fundatii prin care se deruleaza bani publici din Romania si din Ungaria.

    newspad.ro/Gandirea-corecta-in-comunitatea-maghiara,103200.html

    concluziile cărţii , temele principale :

    – contestarea unor teze de bază ale istoriografiei româneşti, cum sunt cele privind continuitatea, caracterul unitar şi valorile identitare ale statului roman;

    – abordarea, dintr-o perspectivă diametral opusă istoriografiei româneşti, a unor evenimente şi momente istorice importante din istoria comună, cum ar fi: revoluţia condusă de Horia, Cloşca şi Crişan; revoluţia de la 1848/1849 din Transilvania; Unirea de la 1 Decembrie 1918; politica României faţă de minorităţi din perioada interbelică; Dictatul de la Viena ş.a.;

    – prezenţa sistematică a unor teme din istoria modernă şi contemporană, cum ar fi „nedreptatea Trianonului”, cuceririle etnice româneşti a Transilvaniei, prin fluxuri migratorii extracarpatice; cucerirea „Pământului Secuiesc” prin expansiunea Bisericii ortodoxe, discriminarea etnică a minorităţii maghiare;

    – raportarea critică la adresa instituţiilor statului român (Prefectură, Poliţie, Jandarmerie, Tribunale) şi la Biserica Ortodoxă Română

    – ignorarea interferenţele româno-maghiare şi, în general, tot ceea ce apropie cele două naţiuni;

    – practicarea unui discurs hiperetnicizat şi unei politici identitare agresive, de către principalii formatori de opinie; sunt predominante articolele care pun accentul pe forţele centrifuge, atomizatoare, autonomiste şi nu cele armonizatoare, integrative care au ca obiectiv comunicarea interculturală, respectiv multiculturalitatea;

    – Folosirea unui ton arogant, lipsit de respect faţă de istoria, cultura şi civilizaţia românilor. Sunt foarte puţine articolele cu mesaj pozitiv De regulă, sunt susţinute mediatic „procesele colective de victimizare”. În conştiinţa de grup a etniei maghiare se cultivă formule resentimentale. Resentimentalismul anticomu-
    nist şi anticeauşist, este continuat de un resentimentalism, al unor lideri de opinie ai populaţiei maghiare împotriva românilor în general, şi a celor din zonă, în special;

    – promovarea unui discursul caracterizat de cercetători ca „discurs majoritar”, respectiv „discurs de băştinaş”; aceste două valenţe ale acestui tip de discurs, promovează supremaţia, primordialitatea şi vechimea maghiarilor în această zonă şi, considerarea românilor ca „venetici”, „colonizatori” ş.a.

    – folosirea istoriei ca argument pentru dezideratele politice actuale: autonomia teritorială şi drepturile colective; există o legătură între refulările trecutului şi consecinţele acestora reactivate în contemporaneitate; modelul cultural-politic divergent al stabilităţilor de competenţă, este resuscitat periodic şi reconfigurat societar în mentalul colectiv de către unele elite politice şi intelectuale maghiare din zona Covasna-Harghita.

    Se urmăreşte o manipulare emoţională, introducerea şi/sau amplificarea sentimentelor antinomice (simpatia/antipatia), prin folosirea „teoriilor şoc”, de mare impact psihologic, a imaginilor simbol, realizate prin codificare ostilă. Este folosită dihotomia Ei-Noi, de regulă Ei fiind „ţapul ispăşitor”, pentru toate neîmplinirile Noastre.

    – nu se fac referiri pozitive la adresa personalităţilor româneşti, la contribuţia românilor la realizarea patrimoniului cultural, la momentele, atâtea câte au fost acestea, în care românii şi maghiarii au fost împreună, au colaborat; nu sunt făcute menţiuni la numeroasele şi îndelungatele relaţii economice, sociale şi culturale ale secuilor cu românii din Moldova, Muntenia şi Transilvania;

    – când este vorba de istoria românilor, sunt frecvent folosiţi termeni duri precum: „trecut istoric inventat”, „invazia armatei române din august 1916”, „soldaţi români opincari, invadatori”, „români asupritori”, „1 Decembrie zi de doliu pentru maghiari”, „Transilvania făcută cadou, în 1920, unei ţări străine”, „România practică cea mai sălbatică de deznaţionalizare din Europa”, „poliţişti români asupritori”,

    – sunt reluate teme precum: specificul şi superioritatea „doctrinei transilvanismului”, „românizarea forţată a Ţinutului Secuiesc, prin construirea cazărmilor de jandarmi, a mânăstirilor ortodoxe şi prin efectivele mari de poliţişti”; „progromul de la Tg. Mureş”, „secuiul indigen – românul colonizat”, „nerespectarea promisiunilor făcute la Alba Iulia”, „punerea la dispoziţia românilor ardeleni a trenurile cu care au călătorit la Alba Iulia, în decembrie 1918”,

    – este pusă în evidenţa diferenţa dintre „naţiunea maghiară tolerantă”, „modelul democraţiei care a existat în Ungaria” şi „naţionalismul românesc extremist”; precum şi aspectele referitoare la „cât de mult datorează românii, pentru sprijinul acordat de maghiari, în decursul istoriei”.

    – este preamărită istoria glorioasă a secuilor, ca argument pentru abordările nostalgice, şi cele cu mesaj de autovictimizare şi revizioniste; se pledează pentru reactualizarea organizării administrative tradiţionale, pe scaune secuieşti, fără a ţine cont că aceste structuri au corespuns unei anumite perioade istorice, astăzi fiind perimate, fapt dovedit prin desfiinţarea lor, din considerente ce ţineau de modernizarea administraţiei, în anii 1785, 1849, şi definitiv în 1876; în timpul dualismului austro-ungar;
    – deşi în ultimii ani au apărut studii demografice riguroase, care pun în evidenţă dimensiunile procesului de maghiarizare a populaţiei româneşti din fostele scaune secuieşti, în ultimele două secole, în nici un articol nu este tratată această temă;

    – în nici un articol, nu se vorbeşte despre politica intolerantă şi atrocităţile săvârşite faţă de români, în perioada ocupaţiei hothyste, ce a urmat Dictatului de la Viena din toamna anului 1940;
    – în spaţiul public al celor două judeţe este criticată prezenţa denumirilor unor evenimente şi personalităţi ale istoriei şi culturii naţionale (Mihai Viteazul, Avram Iancu, 1 Decembrie 1918, 25 octombrie 1944 ş.a.);

    – sunt criticate punctele de vedere ale unor intelectuali maghiari, care nu corespund viziunii redacţiilor publicaţilor respective; este prezentă şi controversa maghiaro-secuiască, referitoare la întâietatea stabilirii celor două „popoare” în Transilvania;

    – nu puţine sunt articolele cu mesaj revizionist, şi mai grav, care îndeamnă făţiş la luptă armată, la acţiuni violente pentru obţinerea dezideratelor autonomiste.

    • Oviudiu,
      cam lung sa raspund in detalii :-), un raspuns general: audiatur et altera pars.
      Istoriagrafia „voastra” nu e 100% obiectiva (sa folosesc un understatement), deci e loc si pt polul opus (care nici ea nu e 100% obiectiva…): e loc si in cazul lui Iancu, e loc si in cazul 1918, in cazul politicii Romaniei interbelica, in cazul 1940-1944, contestarea unitatii statului: parca ti-am citit unele comentarii despre diferentele regionale existente, „colonizarea extracarpatica” (termenul meu EXAGERAT): pe care stim ca sa intimplat, romanii nu-l stiu, noi il exageram ca fiind elementul care a schimbar componenta etnica a Ardealului.
      Cit despre institutiile statului: maghiarii au fost si sint „kuruc”-i (=rasculati impotriva austriecilor), au o reticenta fata de orice putere, iar unii romani (cei extremisti sigur) au un fetisim pt aceste institutii 🙂 Iar institutiile statului roman nu prea au facut nimic ca sa ne placa, vezi si componenta etnica de ex a conducerii tribunalelor din regiune.
      Nu zic ca in multe cazuri nu citesti materiale foarte slabe de catre semidocti, compensate cu un stil si mai prost.

      Si as vrea sa vad un material similar de la acesti cercetatori despre cum scrie presa romana despre maghiari, rareori vezi ceva obiectiv si corect. De ex de ce au scazut in ultimele zile temele cu ungurii, ca in zilele dinainte de 1 decembrie era plina presa. Of, si iarasi a aparut paranoicul din mine 🙂

      • OLorand,
        De fapt, istoria e scrisa, in ambele parti, astfel incit sa convina partii careia ii e dedicata. Istoria poate fi manipulata foarte usor.
        Uite, sa luam de exemplu doua ziare de culoare politica diferita: stirea „drumul intre Cocirjati si Cioaca e plin de gropi” va deveni in presa oranj „drumul catre vila Marelui Om Rosu din Cocirjati s-a distrus, sub greutatea jeepurilor acestuia” , iar in presa rosie va fi „din cauza incompetentei puterii oranj, drumul catre casele sarmanilor din Cioaca a fost lasat sa se distruga”.
        Exact in acelasi mod poate fi manipulata istoria. Informatiile la care ne raportam noi au fost intii manipulate convenabil audientei chiar atunci, la inregistrarea lor presa si cartile vremii; in timp, au fost reformulate (tot convenabil audientei) de catre cei interesati- fie maghiari, fie romani.
        Din pacate, sintem toti- si voi si noi- victime ale acestor atit de banale manipulari, continuind sa „ne batem” in „adevaruri” istorice.
        Eu nu m-as mai raporta atit la istorie. A fost, asta e, am fost toti victime- pe rind sau impreuna. Imperiile se nasc si mor, la fel oamenii. Nici unul dintre noi nu a fost prezent nici la Trianon, nici la Viena. Din marea intrebare „cine-a fost primul in Ardeal” (o intrebare care mi se pare complet idioata in ziua de azi, dupa atita amar de convietuire) eu as retine doar ideea ca sintem aici, impreuna, de atita timp, incit nici nu mai stim care a venit primul. Sintem toti exact la fel de stapini si de indreptatiti sa ne aflam aici. Asta e ideea care scapa extremistilor de ambele parti: EXACT la fel de stapini. In rest, textele…texte. Vorbarie goala.
        Poate chiar ar fi interesanta o comisie comuna de istorici, care sa reia sursele pe care se bazeaza si istoricii maghiari, si cei romani- sa le puna cap la cap, sa le confrunte, sa creeze o istorie comuna, acceptata de catre ambele parti. Nu e greu. Daca ar exista buna credinta si pozitivism, eu cred ca o istorie comuna, acceptata de catre ambele natii, ar putea fi foarte interesanta pentru toata lumea si ar face mult bine. Dar doreste cineva sa faca asta? Nu, sigur ca nu. Pentru ca politicienii de ambele parti ar pierde exact instrumentul manipularii.

      • Lorand „vezi si componenta etnica de ex a conducerii tribunalelor din regiune”

        sau a primariilor si consiliilor locale

        Doar 5% (10 din 198) din anagajatii CJ Harghita sunt romani deşi românii sunt 14% în judeţ.
        În Gheorgheni, al patrulea oraş ca marime in judeţul Harghita, românii nu mai au un reprezentant român în Consiliul Local de 11 ani. Primăria e condusă în întregime de politicieni maghiari deşi aici sunt peste 2.000 de români (10,8%).
        Miercurea Ciuc, e aceeaşi situaţie. Sunt peste 7.000 de români în oraş (17,3%), dar nici unul în Consiliul Local.
        În Targu Secuiesc, cei aproximativ 1600 (~9%) de romani care mai locuiesc acolo nu nu au niciun reprezentant in consiliul local.

  12. „audiatur et altera pars”

    Desigur, dacă ar şi exista un ‘proces’ şi un dialog între părţi..dar nu asta e scopul ci pare să fie un monolog. O propagandă nu o informare, o selectare/interpretare negativă (unilateral, exclusiv negativă) din istorie şi realitate .
    De sublinat că UDMR-ul (care controlează presa maghiară) pare mai curînd interesat să cultive pe mai departe conflictul dintre maghiari şi români, nu să îl aplaneze.
    Probabil însă că politica asta serveste prezervării identităţii (separare, diferenţiere prin conflict, A=non-B) si chiar amplificării ei… la urma urmei UDMR e un partid etnic nu unul cu o vre-o ideologie politică (alta decît identitară).
    Dar la fel fac şi românii. Nu poate fi vorba de un motiv identitar în cazul lor ci probabil motivul e dorinţa de a menţine masa românescă în starea de „moblizare” politică împotriva maghiarilor.

    Cele două procese se cauzează reciproc, un exemplu „cauzalitate circulară”.

    Frumoasă e viaţă.

    • Sau mai curînd „interesantă de studiat” decît „frumoasă”, cum se întreţin reciproc unele procese, cum ambele părti nu par să fie interesate într-o soluţie ci dimpotrivă parcă sunt interesate în eşecul găsirii uneia.

    • Ovidiu, zici asa: „Probabil însă că politica asta serveste prezervării identităţii”. Eu nu cred. Serveste, pur si simplu, intereselor de gasca. Nu ti se pare ciudat ca UDMR, in atitia ani de cind e la putere nu a obtinut pentru maghiarii din Romania decit lucruri marunte, lasind impresia ca a luptat din greu pentru ele? De fapt, exact cum zici: ar trebui provocat dialogul. Nimeni, in 20 de ani, nu a incercat sa provoace dialogul intre etnii. Nimeni. De fapt, e un cerc vicios al puterii: UDMR cere voturile maghiarimii, ca sa le obtina drepturi. Daca ar face tot posibilul sa obtina lucrurile simple si firesti care i-ar face pe maghiari sa se simta „la locul lor”- ideea de natiune multietnica cu tot ce decurge de aici- cu ce pretext le-ar cere voturile la urmatoarele alegeri? Ei nu au alta doctrina, decit drepturile maghiarilor. La urmatoarele alegeri, nu ar mai avea motiv sa candideze, daca intr-o legislatura ar face tot ceea ce trebuie sa faca. La rindul lor, politicienii romani nu vor face vreun pas spre minoritati (las’ ca nici nu vad pe vreunul in stare de asa ceva)- pentru ca minoritatile sint biletul catre „negocierile” pentru formarea majoritatii cu UDMR, dupa fiecare runda de alegeri. „Va dam un pic acum, mai vedem data viitoare, daca sinteti cuminti”.

  13. @Ina: tare as vrea si eu ca sa nu mai evocam istoria pt a argumenta pt sau impotriva ceva, la modul obiectiv e irelevanta, la cel subiectiv insa inca e importanta.
    UDMR a realizat chiar multe fata de 89 sau anii 90: vezi inscriptiile bilingve, vezi invatamintul, vezi retrocedarile, vezi ridicarea fondurilor catre HR,CV, vezi inceperea lucrarilor la autostrada importanta pt regiunile maghiare mai mult, eu cred ca avindu-i la putere a ajutat la detensionare, ca de ex nu se mira lumea ca Kelemen Hunor e ministrul culturii (interesant, nu prea e atacat ca ungur…) etc. Nu au lucrat serios pt autonomie ca au vazut ca e ireal inca, deci lucrind pt ea ar dauna celorlaltor cereri. Iar alegerile sint fiecare 2 ani daca stiu bine, deci trebuie sa produca. Cu asta nu neg interesele individuale existente si la ei. Si nu sint membru 🙂

    • pai, retrocedari si autostrazi- de-astea s-au inceput prin toata tara; cit despre invatamint si inscriptii bilingve- astea, din punctul meu de vedere, fac parte din acea normalitate care ar trebui sa fie banala pentru orice cetatean roman, de orice etnie.
      Eu am aflat acum, de cind au inceput discutiile pe tema Legii Educatiei, ca aia micii nu invata geogra si istoria in limba lor. Ce prostie! Pai, daca vrei sa ii inveti istoria TA si geografia TA, nu e interesul TAU ca lor sa le fie cit mai accesibile? Doamne, ce stat timpit.
      Cit despre inscriptii- discutiile pe tema inscriptiilor se vor termina probabil peste citiva ani, cind ne vom pune inscriptii in douazeci de limbi si pe buticul din colt, daca asta ne va aduce cumparatori. Alt fleac mediatizat de UDMR ca o mare victorie, iar de majoritate ca o mare concesie facuta minoritatilor. Ce sa zic…
      Da, ai dreptate, probabil nu e vina UDMR ca niste concesii marunte se obtin cu eforturi disproportionat de mari.

      • spot on Ina, lucruri relativ mici realizate cu eforturi enorme.

        Si aici nu ma refer numai la opozitia leaderilor romani, ci si la nebunii nostri care dau cu batul in balta din cind in cind si dauneaza f mult discutiilor (vezi si „ziua de doliu”: sincer, n-am vazut pe nimeni in Ungaria avind panglica neagra nici la 1 decembrie, nici la 4 iunie – Trianon- ).

  14. @Ovidiu: procesul de dialog a inceput vezi blogurile maghiare scrise in romana, sau maghiaromania. Prin aceste bloguri probabil si noi ne schimbam ascultindu-va argumentele. Si chiar UDMR a avut incercari de a lansa publicatii in limba romana sau bilingve, dar nu a fost cautat, si incet s-a abandonat.
    Cert, scarpinam inca suprafata si nu ajungem la mase dar e un inceput.

  15. @Ovidiu:
    CJ Hargita: touche, m-am uitat pe lista, chiar daca scad pe cei plecati si sint ingaduitor dupa nume, nu ajung mai sus de 8% cea ce nu-mi place…

    Tribunalele: din cite am vazut pe net, 2 din 9 tribunale din aceste HR/CV sint conduse de maghiari, astai cam invers decit ponderea lor… http://portal.just.ro/

    La primari si consilieri: astia sint alesi, daca romanii s-ar alia in aceste judete, probabil ar avea si ei consilieri, nu ca ar conta prea mult (si acum nu sint cinic, ci realist). La fel cum maghiarii sint uniti la alegerile parlamentare.

    Iarasi Tirolul de Sud are un model bun: ponderea etnica in joburile din administratie trebuie sa reflecte ponderea de la ultimult recensamint.
    Stiu, e timpit sa pui legi pt lucruri normale, dar vezi, probabil nici ei nu au reusit altfel, poate n-ar strica si la noi o astfel de lege pina cind asta nu devine normal.

    • –-Are în schimb tot atâtea drepturi individuale.
      L.Tokes : Cu toate drepturile noastre individuale, putem să dispărem. În cei 90 de ani de când Transilvania este parte a României, de la 45 la sută câţi eram noi, cetăţenii neromâni din Ardeal, am scăzut la 20 la sută….

      La 1920 în Ardeal maghiarii erau 25.6% (1.30 mil) iar în 1992 erau 20.8% (1.62 mil)
      Iar povestea evreilor şi germanilor din Ardeal e mai complicată, nu a fost vorba de asimilare sau de alungarea lor din RO de către români.

    • Iarasi o lovitura in balta si iarasi „magas labda” (minge ridicata) extremistilor si enervarea partnererilor de discutie 😦 Qui prodest?

      • Lorand, cred sincer ca dom’ parintzelu’ nu face chestiile astea din greseala sau la intimplare. Cred ca e o strategie aici- ceva care imi scapa. Serios, tot comportamentul lui Tokes din ultima vreme parca e impotriva voastra- inclusiv aiureala cu infiintarea unui alt partid al maghiarilor (solutie sigura pentru a nu mai intra in parlament, data viitoare). Daca ne gindim si la rolul lui mai mult decit controversat in revolutie…hm…

  16. http://www.jurnalul.ro/special/special/in-harghita-si-covasna-romanii-sunt-pierderi-colaterale-544630.html articolul dat de Oliviu

    interesant cum nu au vorbit cu NIMENI de la Asociatia pentru Comunitate
    http://pentrucomunitate.blogspot.com/
    printre cele mai active asociatii romanesti din judet. Si cu nimeni dintre fostii ei conducatori (Madalin Guruianu, consilier local PNL, http://guruianu.blogspot.com/, Dan Manolachescu, presedinte PD-L Covasna http://manolachescu.blogspot.com/ ). Ar fi avut niste completari interesante la ce au spus Ioan Lacatusu si Rodica Parvan. In lipsa lor, am eu:

    -Rodica Parvan: „am participat la «Zilele Sfântu Gheorghe», am primit o invitaţie – e numai în limba maghiară. Un etnic român nu a venit cu produse!”

    ->in 2010 tineretul roman din Sf Gheorghe a avut cortul sau, alaturi de cel al tinerilor maghiari de la HARIT http://www.covasnamedia.ro/beta/?p=7639

    -Rodica Parvan: „”Există aceste chestiuni: concetăţenii maghiari votează etnic, şi nu politic”

    ->Si romanii au votat etnic in 2010, cand grosul consilierilor romani l-a luat Alianta Romanilor din Sfantu Gheorghe (ALR SG). Pe lista careia figureaza si doamna consilier (PSD http://www.covasnamedia.ro/beta/?p=2984), deci uite cine vorbeste :))
    http://www.sfantugheorgheinfo.ro/index.php?page=47
    singurul care figureaza in afara listei e Madalin Guruianu (PNL)

    -Ioan Lacatusu: „În perioada interbelică, problematica românilor din zona aşa-zisă secuime făcea parte din categoria problemelor cu care nu se glumea. Exista percepţie asupra suferinţei de aici.”

    ->Bruno Stefan, sociolog: „La îndemnul lui Brătianu a început în Secuime o colonizare de mari proporţii. Cu dispreţul şi aroganţa cuceritorilor, românii au încercat distrugerea cutumelor, a regulilor pe care se baza de secole comunitatea maghiară. Stimulaţi de Iorga, istoricii au început o uriaşă campanie de demonstrare a trecutului românesc şi a drepturilor românilor pe aceste teritorii. “Ţara Secuilor” atestată aşa în documente de câteva sute de ani (Secuime, Székelyföld, Székelyseg, Terra Siculorum) a devenit dintr- o dată “ţinut săcuizat” (ignorând chiar etimologia cuvântului, într-adins parcă pentru umilirea localnicilor). A fost chiar editată o revistă cu acest titlu “Ţinuturi săcuizate” (director Roman Robu) în care era proslăvită “armata regală eliberatoare”, în care se demonstrau permanent drepturile românilor, iar orice personalitate maghiară era caricaturizată, ridiculizată, minimalizată.”

    http://www.scribd.com/doc/12746341/Secuii-si-romanii , pagina 7. vezi si legionarii care veneau in Secuime si scandau: „Vrem Romania fara unguri si fara jidani” – o imagine familiara?

    ->si daca tot vorbim de legionari, urmasii lor (nu doar Noua Dreapta) si organizatia dr.-lui Ioan Lacatusu, Forumul Civic al Romanilor din Hr, Cv si Ms:
    Forumul… lui Ioan Lacatusu isi publica materialele si in revista ortodoxa Axa.
    http://axa.info.ro/arhiva/anul-iii/axa-38/item/486-revista-presei-maghiare-din-romania-nr-08-/-1504-%E2%80%93-30042010

    Revista care publica si poezii legionare de Radu Gyr:
    –in amintirea lui Corneliu Zelea Codreanu:

    http://axa.info.ro/arhiva/anul-iii/axa-46/item/615-mormantul-capitanului

    –si lui Gh Cantacuzino Granicierul (https://secure.wikimedia.org/wikipedia/ro/wiki/Gheorghe_Cantacuzino-Gr%C4%83nicerul)
    http://axa.info.ro/arhiva/anul-iii/axa-45/item/588-balada-granicerului-cu-fulgere-pe-umeri

    si insemnarile din puscarie ale Capitanului Corneliu Zelea Codreanu
    http://axa.info.ro/arhiva/anul-iii/axa-46/item/616-insemnari-de-la-jilava
    fara nici o introducere istorica (in care sa aflam, de pilda, crimele in care a fost implicat cel care a murit, la randul sau, in urma unei crime politice
    https://secure.wikimedia.org/wikipedia/ro/wiki/Corneliu_Zelea_Codreanu#Violen.C8.9Be )

    Frumoasa „tovarasie” mai au dr. Lacatusu si oamenii lui, nu am ce spune!

    • Olahus ..”interesant cum nu au vorbit cu NIMENI de la Asociatia pentru Comunitate”

      bineînţăles, ApC (Guruianu, Manolachescu) e organizaţie pseudo-românească, infiinţată, organizată şi sprijinită de UDMR-ul local. E un paravan, e pseudo-reprezentativă…..asta e un lucru cunoscut localnicilor români, care nu se înghesuie să joace într-o astfel de comedie.
      Pe moment românii din Har-Cov (~100 000) nu au o organizaţie care să încearce să se le apere interesele pe linie etnică.


      Printre laureati s-a numarat si un roman, ziaristul Dan Manolachescu din Sfantu Gheorghe, presedintele Asociatiei pentru Comunitate – Covasna, pentru rolul important pe care il are in realizarea comunicarii dintre maghiari si romani, pentru acceptarea, in mod public, a idealului obtinerii autonomiei Tinutului Secuiesc si pentru eforturile pe care le-a depus pentru a convinge romanii de beneficiile acesteia.
      Premiul Julianus a mai fost acordat fostului presedinte al Consiliului National Secuiesc, dr. Csapo Jozsef, pentru initiativa si lupta in vederea obtinerii autonomiei tinutului Secuiesc, Evei Maria Barki, avocat de origine maghiaro-italiana care traieste in Austira, declarata, in 1994, „persona non-grata” de catre Guvernul Romaniei.

      http://www.divers.ro/actualitate_ro?func=viewSubmission&sid=1645&wid=37455

  17. „Vatra Romaneasca” in Gorj 🙂
    In Gorj, orice om care are casa si masina dintr-o mica afacere este considerat inca „exploatator” (daca le are dintr-un salariu mare, e „hot”, iar daca nu le are deloc e „cinstit”).
    In Gorj, inca se aude des formula: „vorbeste tu cu varu-tau/frate-tau/vecinu-tau sa imi aranjeze si mie un post la el la INTREPRINDERE, unde e el sofer/ portar/ sudor”.
    In Gorj, saracia este inca singura valoare recunoscuta ca fiind morala, fapt pentru care nimeni nu vrea sa se scuture de ea.
    In Gorj exista inca un numar mare de romance sanatoase care stau toata ziua la taclale in fata blocului, fara sa fi lucrat macar o zi in viata lor si fara sa isi fi dorit vreodata asta. Evident, familiile lor beneficiaza de absolut toate subventiile posibile („de incalzire”, „de calculator”, ajutoare sociale etc.).
    Din acest Gorj pe care il cunosc perfect, doar „Vatra Romaneasca” lipsea 🙂
    Extremismul face casa buna cu saracia. Gorjul e unul din cele mai bune exemple in acest sens.

  18. Eckstein îl învinge pe Kelemen la Cluj

    http://www.hotnews.ro/stiri-politic-8137500-alegeri-pentru-presedintia-udmr-eckstein-kovacs-peter-invins-kelemen-hunor-cluj.htm

    „Mesajul meu este foarte clar: eu sunt alternativa, eu sunt schimbarea. Simt ca in comunitatea maghiara este o dorinta de schimbare, trendul pe care merge UDMR acum este unul … nu de crestere, sa ma exprim mai elegant”

    are idee cineva care sunt diferenţele de program dintre ei ? sau ce aduce nou Eckstein faţă de Marko-II

    • Nu stiu prea multe despre Marko II (doar banala lege a firii ca elevii ar face orice sa isi contrazica/ depaseasca profesorii), dar stiu ca Eckstein e consilierul lui Basescu. Ekstein sef peste UDMR, Tokes „opozant” al lui Ekstein- he, heee…

  19. Nu-i glumă, chiar a cîstigat…super-sexy tipa

    libertatea.ro/stire/video-oradeanca-renata-tolvai-a-castigat-concursul-megastar-din-ungaria-315301.html

  20. Pingback: Cititorii întreabă, Raluca Hippie răspunde: Război civil « MaghiaRomania

  21. Ieri s-au organizat alegerile pt autoguvernarile minoritare din Ungaria. E un concept de autonomie culturala care functioneaza de vreo 17 ani in Ungaria (legea minoritatilor din 1993 LXXVII) destul de bine, cu unele probleme mai mult legate de stare generala a societatii (coruptie).

    Ce sint aceste autoguvernari (la diferite nivele: locale, regionale si nationale)
    – fondurile necesare functionarii sint asigurate de la budgetul statutului si cel local (de ex birouri).
    – sint organizatii PARALELE autoritatilor locale si centrale, alegerile lor sint facute la data separata, au diferite nivele de conducere: adunare generale, presedinte, vicepresedinte…
    – au drept de VETO in legatura cu reglementarile locale privind cultura si a limbilor folosite
    – DECID despre principiile emisiunii in limba lor pe posturile de radio si TV de stat
    – negociaza si semneaza acordurile specificate in legea educatiei cu ministrul educatiei si autoritatile locale
    – CREAZA lista prenumelor specifice, care pot fi date de membrii acestei minoritati
    – DECID despre fondurile alocate organelor de medie minoritare
    – autoritatile locale sint OBLIGATE sa predea la cererea autoguvernarii nationale a unor prerogative referitoare la minoritatati
    etc…

    Din pacate acest concept este deformat de interese materiale legate de fondurile alocate de catre stat. Diverse persoane neapartinind unei minoritati se declara ca fiind minoritari si aleg sau sint alesi reprezentanti in autoguvernare, accessind astfel fondurile respective.
    Din pacate nu s-a gasit inca o solutie la asta: pina acum totul este bazat pe autodeclaratia individului, fara nici o restictie. Daca ar fi mai restrictiv, probabil ar fi mai putine autoguvernari sau mai putin alegatori. Singurul control este presa, care publica aceste anomalii.

    Dupa parerea mea un concept bun, cu multe prerogative de decizie si executie delegate de catre stat, cu probleme omenesti…
    Cert, ca putea fi organizata si mai devreme, dar inainte de 1918 „nu erau la moda” autonomiile, dupa aceea vremile erau prea tulburi…

  22. @Lorand

    „Din pacate acest concept este deformat de interese materiale legate de fondurile alocate de catre stat. Diverse persoane neapartinind unei minoritati se declara ca fiind minoritari si aleg sau sint alesi reprezentanti in autoguvernare, accessind astfel fondurile respective.”

    O consecinţa imediata a sistemului unguresc a fost creşterea numărului de copii „Germani” din Ungaria cu aproape 20% ! (de la 45 000 la 53 000).

    The Hungarian government’s effort has produced some unintended consequences… The most conspicuous result is the huge growth in the official number of German children; in 1998 almost 45,000 primary school students were enrolled in German-minority programs, which, by the latest census, is about 8,000 more than the number of ethnic Germans in Hungary . ..A similar situation exists in Slovenia (Deets, Stephen. 2002. ‘Reconsidering East European minority policy’, East European Politics and Society, 2002)

    @Din pacate nu s-a gasit inca o solutie la asta: pina acum totul este bazat pe autodeclaratia individului, fara nici o restictie..

    Aşa şi e normal să fie, nu asta e problema ci problema este chiar sistemul creat în Ungaria.
    Identitatea etnică e ceva cultural nu material/fizic, este asemănătoare cu identitatea religioasă. Adică fiecare se declară ce vrea, nu poţi să îi impui tu să fie altceva decît ce se vrea el să fie. Intr-un Stat bazat pe drepturile individuale, nu pe cele colective, poţi să fi ce vrei, prin asocierea la un grup individul nu cîştigă şi nu pierde nici un drept.

    Dar !..problemele încep întradevăr să apară atunci cînd Statul începe să garanteze „drepturi colective”- fonduri ca în Ungaria în cazul tău, sau reprezentare parlamentară a oricărui grup etnic, ca în România, lucru ce dus la apariţia fenomenului „etno-business”.

    Inversul „drepturilor colective” sunt „persecuţiile colective” ca în cazul evreilor în timpul Germaniei Naziste. Naziştii aveau o lege complicată ca să determine ei în mod restrictiv şi obiectiv cine era întradevăr „evreu” ci urma să se „bucure” de excursii gratuite la Treblinka sau Auschwitz.,

  23. Nu prea cred că e vre-un maghiar în RO care să nu fie mândru că e maghiar şi să nu-şi declare etnia la recensământ. Rămâne deci că e o campanie ce are ca ţintă minoritatea romă („e bine” -avantajos- să fi maghiar) şi, posibil, copiii din familiile mixte.

    • Ovidiu: maghiarii care traiesc in asa zisele regiuni „szórvány” (razlete?, unde sint f putini – Hunedoara, Salaj, …) pot avea un sentiment de a nu iesi din rind…

      Nu cred ca mai este cazul, dar de ex taica-meu la Belis s-a dat polonez, si l-au acceptat ca medic veterinar in anii 80, a spus doar ca are sotie unguroaica. Tot satul stia ca nu e adevarat, dar era mai simplu pt toata lumea…

  24. O situatie tipica (din pacate) din Cluj: exista o universitate multiculturala (prezentata ca atare si lui Angela Merkel), cu multe sectii maghiare, cu site multilingv (incl maghiar: http://www.ubbcluj.ro/), cu un prorector maghiar, dar fara inscriptii in maghiara in cladiri.
    Situatia asta incita niste hiper-activi de-ai nostrii (pe unul il cunosc din scoala) si mai depun cite o tablita cu periculoase de genul „Fumatul interzis / Dohányozni tilos / Rauchen verboten” sau „Tudakozó” pus sub informatii. Iese scandal de fiecare data, ieri portarii au chemat politia la niste jurnalisti care fotografiau placuta noua: http://www.ziuadecj.ro/eveniment/jurnalisti-sechestrati-pentru-placute-bilingve–60582.html

    Chiar caraghios ca asta se intimpla de ani de zile deja…
    Nu ar fi mai usor, mai destept si mai elegant daca s-ar pune placutele alea multilingve in incinta sau si pe cladire (pe fosta mea scoala de vizavi scrie „Liceul teoretic Báthory István Elméleti liceum”)?

  25. @Nu ar fi mai usor, mai destept si mai elegant daca s-ar pune placutele alea multilingve in incinta sau si pe cladire…

    Normal, dacă tot e numită „multiculturală” . Uneori însă pare să fie o arenă, un spaţiu pentru o confruntare a simbolurilor, pentru „dominanţă” simbolică…par ca şi găştile de cartier ce îşi marchează simbolic teritoriul controlat cu graffiti, şi scriu unii peste alţii ca să marcheze cine controlează colţul de strada respectiv la un moment dat.

  26. Pingback: Tablite bilingve la Cluj, jurnalisti sechestrati-cum comentati? « MaghiaRomania

  27. Pingback: Tablite bilingve la Cluj, jurnalisti sechestrati-cum comentati? « MaghiaRomania

    • Dacă am înţeles eu bine, din articolul ăla reiese că toate naţiunile Europei îşi datorează simbolurile naţionale providenţialei existenţe a maghiarilor pe planetă (mi-a fost imposibil să îmi reprim ironia, înţelegeţi-mă şi iertaţi-mă). Autorul se referă în articolul ăla doar la români, slovaci şi italieni, dar sînt sigură că, dacă se mai gîndea mult, îi rezolva şi pe americani (poate urmează un alt articol).
      Şi dacă e aşa? O fi, de ce să nu fie. Aşa, şi? Care e ideea?

  28. @Ina daca „ironia” pt tine inseamna ca „noi” magharii si romanii avem multe lucruri comune cred ca ai dreptate.

  29. Aszi, e clar că avem multe în comun; e normal şi e bine să avem o grămadă de lucruri în comun după atîta amar de istorie petrecută împreună! Dar articolul ăla are un aer de superioritate absolut enervant- vezi încheierea aia „înţeleaptă”- iar eu nu îi suport pe ăştia cu superioritatea neamului. Nici pe rumânii care ar putea recita din Coruţ, demonstrînd că românii erau pe planetă chiar înaintea maimuţelor- Doamne, nu îi sufăr! Dar nici pe autorul tău, care a descoperit apa de ploaie şi zice sfătos: „să înveţe şi vecinii noştri ce e apa de ploaie”.

  30. Aszi, e ceva in neregula cu tot site-ul ala, si o zic fara sa cunosc maghiara la un nivel avansat. E de ajuns sa ma uit pe bannere

    si linkuri ca http://trianonmuzeum.hu/default.html

    nu cred ca e greu sa iti dai seama ca noi aici nu prea inghitim chestii de genul acesta, fie ele romanesti sau unguresti. Adica, mai explicit, ne pica greu, dar greu de tot extremismul, fie el roman sau maghiar. Si site-urile extremiste sau chiar nationaliste radicale.

    Acum, fireste, poate ca siteul asta nu e extremist sau nationalist radical, dar clar are legaturi. Si fireste ca un site care nu-i ok poate avea si un articol ok (eu unul insa prefer sa nu il mai pun in traducatorul automat dupa ce l-a citit pentru noi Ina, multumesc!).

    Insa fain ar fi fost, intuind tu cam ce fel de oameni suntem, sa ne avertizezi cu privire la site, inainte sau dupa ce dadeai linkul.

      • Pai asta banuiam si eu. Ce ti se pare ca reactionez mai urat decat am reactionat cu NN? Atunci mai era ceva, fusese si postat linkul de catre OLorand, un om pe care il stiu ca nu ar posta asa ceva constient.

        Dar promit ca pe viitor voi fi la fel de dur si fata de siteurile romanesti de acelasi calibru.

  31. @Olahus
    In Slovacia a intrat o lege care interzice magharilor ca sa vorbeasca ungureste pe strada,in magazin etc; normal ca maghari nu sunt de acord cam asta reprezinta bannerul respectiv:

    In al doilea banner itr-adevar il vezi (si) harta Ungariei Mare dar ce-i rau din asta?
    Dar harta aia reprezinte teritoriile unde traiesc majoritatea magharilor acum („magyar ellettér”)!…si totus aicia e vorba de altceva: MANCARURURI TRADITIONAL UNGURESC…

    • e fain in principiu, dar cam aiurea ca numele unguresc, respectiv german sunt mai mari decat cel romanesc. Luati-o ca pe o reactie de nationalist moderat 🙂

      • Ai dreptate, mi se pare ca au vrut prea mult: si stema (care este oricum in stinga si in varianta mai mare), si „municipiul”. Nu a mai fost loc numai daca reduc fontul, in loc sa redesign-eze tot panoul.

      • Are dreptate Lorand, e un rezultat al design-ului, in mod evident. Dar panoul exista si putem exclama: deci, se poate!

  32. Sigur că se poate. Cred că n-aş avea mult de negociat nici cu primarul din Limanu, dacă i-aş povesti ce important e pt. mine să văd o tăbliţă cu „Május 2”, ori de câte ori ajung în locul meu preferat. Apropo, nici la Braşov n-a fost o problemă. De mult mă bate însă gândul, mă bântuie de-a dreptul, să fac un documentar cu tăbliţe. Multe, vopsite peste noapte. Unele aşa rămân, vopsite, ani în şir şi nu se mai ambalează nimeni. Altele devin subiect de presă. Mie una îmi plac alea cu rune secuieşti. Cred că formulez şi o petiţie: vreau Bucureştiul meu cu rune secuieşti!

  33. A venit momentul adevarului despre secui. O emisiune neasteptata la o televiziune romaneasca .
    http://kukker.manna.ro/showvideo/3154/hol_vagytok_szekelyek

    „Vreau să le mulțumesc secuiilor, cu acest prilej, că nu au stat în genunchi niciodată. Nici în fața Regilor Ungariei, nici în fața Împăraților Austriei, nici în fața țarilor, și nici în fața Sultanului! Au rămas pe aceste pământuri, pe care l-au apărat cu sacrifiu suprem, si ne-au lăsat și ei împreuna cu ai noștrii giganți din epoca României… Au fost aici și vor fi aici! Și mă simt mult mai în siguranță, cu ei aici decât, cu mulți din conaționalii mei, care au asemenea manifestări, pe care Europa.. hmm… le tratează cu dispreț, se întoarce cu spatele si râde!

    Unde erau secuii ăștea…? secuii au luptat împreună cu Mihai Viteazul in 1599 la Selimbar, el avea mai mare încredere în ei, decât în vlachi.

    Stiți unde erau secuii în 1475? Erau într-o situatie la Vaslui unde armata lui Ștefan cel Mare apăra creștinătatea. Cu câteva mii de secui, luptători profesioniști, alătari de Ștefan cel Mare! În timpul când 17 mii de valachi erau pe partea Sultanului. Eram 17.000 pe partea semi-lunii și ne loveam cu Ștefan cel Mare la Vaslui!”

    Am o veste foarte proastă sau foarte bună. Depinde cum luați…..eu de Secui in armata Sultanului înca n-am auzit. De Valahi da, chiar și de Moldoveni.! Sorry.

    prof. Valentin Stan

    link-ul unde puteti relua emisiunea,merita vazut pentru toti cei care traiesc in Romania:
    http://inregistrari.antena3.ro/view-Conexiuni_cu_Valentin_Stan-22.html

  34. Pingback: Valentin Stan despre secui, Tinutul Secuiesc si autonomia lui « MaghiaRomania

  35. Buna,

    Pentru stiutorii de maghiara, va recomand trei documentare despre maghiarii si romanii, slovacii si sarbii din tarile respective. Un film obiectiv, zic eu, care merita sa fie tradus- daca se poate si in romana. Interesant de studiat relatiile maghiarilor din toate tarile respective pt. a intelege un proces mai amplu… Filmul se cheama, „Vecini nostri, maghiarii: Romania…. Slovacia,….. Serbia.

    Filum este realizat de o actrita, maghiara din slovacia si incearca un aproach mai intelectual al situatiei maghiarilor cu statut de minoritari in Europa Centrala.

    http://film.indavideo.hu/video/f_szomszedaink_a_magyarok_romania

    http://film.indavideo.hu/video/f_szomszedaink_a_magyarok_szlovakia

    http://film.indavideo.hu/video/f_szomszedaink_a_magyarok_szerbia

Comentariile nu sunt permise.