De ce roșu, galben și albastru? O scurtă istorie a tricolorului (partea I)


Roșu, galben și albastru – sau mai degrabă albastru, galben și roșu, așa cum e corect – flutură în orice zi pe cer, însă parcă de 1 Decembrie aceste culori sunt și la mai mare cinste pentru români. Totuși, de ce tocmai roșu, galben și albastru? O întrebare la care încearcă să răspundă mai jos colegul George din Banat alias George Basarabă, scriind o scurtă istorie a Tricolorului. Apropo de credibilitatea ipotezelor privind un stindard tricolor al dacilor și de conexiunile maghiarilor cu tricolorul interbelic puteți citi mai jos, în prima parte a articolului.

1. Legenda celor trei culori

Mulți se întreabă, poate, de ce roșu, galben și albastru? E o întrebare bună, mai ales că la școală nu te învață nimeni originea culorilor, ci doar semnificația lor – și te învață și greșit! Probabil din cauza fostului imn național, „Trei culori”, unde ordinea culorilor este cea greșită: roșu, galben și albastru. Ordinea corectă a culorilor pe steagul românesc este, de la lance, albastru, galben și roșu.

Pe internet am văzut tot felul de teorii, printre care și cea cu dacii. Da, aparent există oameni care-s convinși că dacii își colorau dracoul în roșu, galben și albastru – ceea ce e posibil. La fel cum poate-l colorau în roșu, alb și albastru sau albastru, roșu și verde.

Mai erau unii care ziceau că nuanțele astea le folosea și Cândeștilor (mai târziu maghiarizați sub numele Kendeffy) pe simbolurile lor. Adevărul e că am văzut personal două biserici ctitorite de ei și am văzut și simbolurile în cauză. Alea nu-s altceva decât cruci de consacrare. Asta nu înseamnă că au vreo legătură că ceea ce mai târziu va deveni tricolorul românesc. Până la urmă și steagul Budapestei are aceleași culori!

O altă legendă, apărută cel mai probabil după 1860, povestește despre contopirea steagului Țării Moldove (roșu-albastru) cu cel al Țării Românești (albastru-galben), contopire din care se naște dragul nostru tricolor. Aceasta rămâne o legendă (deși cu baze cvasi-reale) chiar dacă a prins la publicul vremii. Chiar și unii mari intelectuali s-au lăsat vrăjiți de frumusețea poveștii, exemplu fiind pictorul Constantin Lecca. Pictura de mai jos este un anacronism, deoarece în centrul picturii apar două figuri medievale: Bogdan cel Orb al Țării Moldovei și Radu cel Mare al Țării Românești, domni din secolul XV. Ori steagurile mai sus menționate apar mult mai târziu, către secolul XIX.

Infratirea moldovenilor si muntenilor - Constantin Lecca

„Înfrățirea moldovenilor și muntenilor” – Constantin Lecca

Totuși, culorile albastru, galben și roșu au fost folosite în vechime de români ca simbol al lor, dar și de străini pentru a-i desemna pe români. Aceleași culori le regăsim și pe stemele celor trei principate: Transilvania, Moldova și Valahia.

2. Semnificația celor trei culori

Bun, frumoase culori… dar ce semnifică? Trebuie că înseamnă ceva, doar nu-s alese doar așa, că arată bine… Păi, dacă vom consulta heraldica, observăm că fiecare culoare înseamnă ceva. Spre exemplu:

  • Albastrul – dreptate, loialitate, înțelepciune, încredere, inteligență, credință, adevăr. La Răscoala lui Tudor Vladimirescu, în 1821, albastrul ne va duce cu gândul la Libertate („albastrul cerului”).
  • Galbenul – bucurie, energie, speranță. În 1821, galbenul este un simbol al Dreptății („galbenul ogoarelor”).
  • Roșul – energie, război, pericol, putere, determinare, pasiune, dorință, iubire. Răscoala din 1821 atribuie culorii semnificația Frăției („roșul sângelui”).

Aici trebuie să fac o mică paranteză. Țineți minte ce simbolizează culorile în Răscoala lui Tudor Vladimirescu din 1821: „Libertate, Dreptate, Frăție”. De asemenea, amintiți-vă deviza Revoluției Franceze din 1789: „Liberté, Égalité, Fraternité”. O să aibă sens imediat.

Răscoala Valahă din 1821 - Drapel militar al lui Tudor Vladimirescu.png

Stindard de luptă al trupelor conduse de Tudor Vladimirescu

3. Nașterea tricolorului românesc

Ca drapel oficial, tricolorul apare întâia oară în Țara Românească în anul 1834, în timpul domniei lui Alexandru Ghica: „Steag cu fața roșie, albastră şi galbenă, având și acesta stele și pasăre cu cap în mijloc”.

Principatul Valahiei - Drapel de lupta din timpul lui Alexandru Ghica

Drapel militar al Țării Românești din timpul lui Alexandru Ghica (1834)

Interesantă în evoluția drapelului național de astăzi este Revoluția din 1848 care cuprinde toată Europa. În toate cele trei principate românii folosesc drapele revoluționare tricolore, inspirate fără doar și poate de ideea Răscoalei lui Tudor Vladimirescu, care a fost la rându-i inspirată de Revoluția Franceză. Astfel, observăm aceeași deviză: „Libertate, Dreptate, Frăție” și aceeași inspirație franceză atât în 1821 cât și în 1848.
Voi posta, fără să vă plictisesc, steagurile folosite în Revoluția Pașoptistă din țările române:

  • În Moldova:

    Revolutia din 1848 in Moldova - Drapel cu deviza Dreptate Fratie

    Drapel cu deviza „DREPTATE FRĂȚIE.” (re

    producere)

  • În Valahia:

    Revolutia din 1848 in Valahia - Drapel cu deviza Fratie, Dreptate - Judetul Oltu - Orasul Slatina

    Drapel cu deviza „FRĂȚIE DREPTATE/ JUDEȚUL OLTU/ ORAȘUL SLATINA”

  • În Transilvania:

     

3. Tricolorul în Principatele Române

Acum că știm cum s-au născut culorile naționale, hai să vedem evluția lor în timp. Începem, desigur, cu Mica Unire de la 1859 când Principatul Moldovei și cel al Valahiei au ales același om ca șef al statului: Alexandru I Cuza.

Voi începe prin enumerarea steagurilor vremii, apoi ale stemelor, în ordine cronologică; fiecare poză va avea o scurtă descriere:

  • Pavilionul Principelui (1859-1866)

    Simbolurile celor două țări apar pe stindard: acvila și bourul – un simbol al unității.

 

  • Drapel militar din timpul domniei Principelui Alexandru I (1862)
  • Drapel din timpul domniei Principelui Carol I (1866)
    Principatele Romane - Drapel din timpul lui Carol I de Hohenzollern (1866)

    Drapel din timpul domniei Principelui Carol I (1866)

    Drapelul ăsta e doar o trecere scurtă de la ultima stemă din timpul Dinastiei Cuza la prima stemă din timpul Dinastiei de Hohenzollern (așa cum veți vedea și mai jos), scutul fiind identic, cu mica schimbare: blazonul familiei de Hohenzollern în locul celui al familiei Cuza.

 

  • Drapel militar din timpul domniei Principelui Carol I (1872-1881)

    Drapele identice (poate chiar unele dintre cele de mai sus) au fost folosite în Războiul de Independență din 1877-1878.

 

  • Drapel din timpul domniei Principelui Carol I (1872-1881)

    Principatele Romane - Drapel din timpul lui Carol I de Hohenzollern (1872-1881)

    Drapel din timpul domniei Principelui Carol I (1872-1881)

Observăm că în timpul dinastiei Cuza drapelul Principatelor Române avea trei fascii orizontale: roșu-galben-albastru, de sus în jos. Odată cu schimbarea dinastiei și venirea unui membru al familiei de Hohenzollern pe tronul țării, steagul devine cel cunoscut astăzi: 3 culori, dispuse vertical, de la lance – albastru, galben, roșu.

Stemele țării s-au schimbat și ele destul de des în perioada 1859-1881 (mai des sub Cuza):

  • Stema Principatelor Române sub Cuza, așa cum se află în Mănăstirea Cozia
    Principatele Române (Cuza) - Stemă aflată la intrarea în mănăstirea din Cozia (mare)
    Stema asta e mai mult o lucrare de artă, ea nerespectând cutumele heraldicii. Observăm că stema propriu-zisă, în mijloc, aduce mai mult a pictură. Frumos realizată cu bourul Moldovei și acvila Valahiei, nimic de zis, dar nu e o lucrare heraldică în adevăratul sens al cuvântului. Leii sunt un simbol antic al Daciei, așa cum apar pe stema atribuită de medievali regatului antic din jurul Carpaților.

 

  • Stema Principatelor Române sub Cuza între 1859-1860
    Principatele Române (Cuza) - Stemă folosită între 1859-1860 (mare)
    Stema este compusă prin unirea simbolurilor celor două principate (asta se va repeta în timpul dinastiei Cuza la toate stemele): bourul moldovenesc și acvila valahă. Scutul este susținut de o femeie dacă și un leu, ambii simboluri ale Daciei antice. Cealaltă jumătate a mitului etnogenezic o reprezintă stindardele legiunilor romane. Motto-ul: „HONOR ET PATRIA”.

 

  • Stema Principatelor Române sub Cuza între 1860-1862
    Singurea schimbare majoră este apariția delfinilor ca susținători. Delfinii apar din mai târziu pe stema Dobrogei.

 

  • Stema Principatelor Române sub Cuza între 1862-1863Principatele Române (Cuza) - Stemă folosită între 1862-1863 (mare)

În 1862 avem parte de o stemă mai simplă, scutul rotund fiind împărțit de acvila Principatului Valahiei și bourul Principatului Moldovei. Monograma principelui Alexandru I este și ea prezentă. A se observa fundalurile celor două câmpuri și legătura cu pictura lui Constantin Lecca.

  • Stema Principatelor Române sub Cuza între 1863-1866

 

  • În 1863 avem parte de versiunea finală a stemei Principatelor Române (în timpul Dinastiei Cuza). Scutul, împărțit în patru câmpuri alternează între stema Moldovei și cea a Valahiei, peste ele, în mijloc, aflându-se scutul familiei Cuza ca simbol al unității celor două țări. Delfini apar din nou ca susținători, la fel ca și stindardele legionare romane. Motto-ul se schimbă în „TOȚI ÎN UNU”, iar ordinul este Ordinul Unirii.

 

  • Principatele Române (de Hohenzollern) - Stemă aflată pe iconostasul mănăstirii din Rila (mică)
    
    Stema mică a Principatelor Române sub dinastia Hohenzollern. Multe nu se schimbă față de stema valabilă în timpul lui Cuza, doar culorile (care amintesc din nou de steagurile din pictura lui Lecca) și scutul din mijloc, care acum e al familiei de Hohenzollern.
  • Stema Principatelor Române sub Hohenzollern între 1866-1872
    
    
    Scutul celor două steme de mai sus are aceeași explicație, cu mențiunea că susținătorii sunt, din nou, un leu și o femeie dacă, iar motto-ul: „NIHIL SINE DEO”, inspirat din motto-ul Casei de Hohenzollern-Sigmaringen.

     

  • Stema Principatelor Române sub Hohenzollern între 1872-1881
    Odată cu anul 1872, România primește în sfârșit o lucrare heraldică deosebită, unde toate regiunile istorice ce formau țara sunt reprezentate: sus, în dreapta, bourul Moldovei, iar în stânga acvila Valahiei. În câmpurile de jos, de la dreapta la stânga: delfinii Dobrogei și leul Olteniei. Scutul familiei de Hohenzollern este plasat peste cele patru câmpuri, în mijloc. Motto-ul va rămâne: „NIHIL SINE DEO”, ca și Ordinul „Steaua României”.
   Și cu asta se termină epoca princiară a României. La finele Războiului de Independență din 1877-1878 România devine regat, iar Carol I este încoronat Rege al României.
   O mențiune importantă în ceea ce privește stemele Principatelor Române este că au fost pictate de un etnic maghiar: Szathmáry Pap Károly. La fel se va întâmpla și în cazul stemei din 1921, când, pe baza unor idei de-ale heraldistului basarabean Paul Gore, Köpeczi Sebastyén József pictează stema României Mari.

3. Tricolorul în Regatul României
  • Drapel militar din timpul domniei Regelui Carol I (1881-1914)Regatul României - Drapel militar din timpul Regelui Carol I al României (1881-1914)
  • Drapel militar din timpul domniei Regelui Ferdinand I (1914-1921)

  • Drapel militar din timpul domniei Regelui Ferdinand I (1921-1927)
    Unul dintre steagurile de mai sus e mai special. Da, cel care are doar stema medie și lauri în jurul ei. Eh, eu bănuiesc că e o variantă tânără a drapelului de război a Regatului României Mari, având în vedere că se aseamănă ca formă cu cel de dinainte de Marea Unire.
  • Drapel militar din timpul domniei Regelui Mihai I (1927-1930)Regatul României - Drapel militar din timpul Regelui Mihai I (1927-1930)
    Cifra Regelui Mihai I de pe steagul ăsta e cea simplificată. Dacă vă uitați atent pe exemplele din timpul celei de-a doua domii (de mai jos) o să vedeți varianta completă.
  • Drapel militar din timpul domniei Regelui Carol al II-lea (1930-1940)Regatul României - Drapel militar din timpul Regelui Carol al II-lea (1930-1940)
  • Drapel militar din timpul domniei Regelui Mihai I (1940-1947)
  • 
    

     

    Și aici avem un drapel mai special - și-anume cel căruia-i lipsesc laurii din jurul cifrului regal.
  • Pavilionul RegeluiPavilionul Regelui
  • Pavilionul RegineiPavilionul Reginei
  • Pavilionul Reginei MamăPavilionul Reginei Mamă
  • Pavilionul Principelui de CoroanăPavilionul Principelui de Coroană
  • Pavilionul PrincipilorPavilionul Principilor
   În cadrul vexilologiei Regatului României am inclus și steagurile ce-au fluturat la Marea Adunare de la Alba-Iulia de 1 Decembrie 1918. 97 de ani au trecut astăzi de atunci.
  • Steag din Darnița cu deviza „TRĂIASCĂ ROMÂNIA MARE”Marea Unire - Steag cu deviza „Trăiască România Mare”
  • Steag din Băița Marea Unire - Steag din satul Băița
  • Steag din LupșaMarea Unire - Steag din satul Lupșa

În ceea ce privește stemele, acestea nu se schimbă decât o singură dată, după Marea Unire:

  • Stema Regatului României (1881-1921)

  • Stema Regatului României propusă în 1897Regatul României - Stemă propusă în 1897 (mare)
  • Stema Regatului României, așa cum se află ea în Biblioteca din IașiRegatul României - Stemă aflată pe podeaua Bibliotecii „Mihai Eminescu” din Iași (medie)
  • Stema Regatului României (1921-1947)

     

   Așa se încheie epoca monarhistă a României. Partea a doua va cuprinde epoca republicană, din 1947 și până în prezent.

Gigi din Banat


   În final vă las cu trei tablouri minunate ce-o înfățișează pe România alături de tricolor.

PS Fotografiile de mai sus au fost salvate cu luni de zile în urmă, pentru studiu personal. Dacă cineva care deține copyrightul vreunei poze este deranjat de utilizarea ei, este rugat să îl contacteze pe autor într-un mesaj privat.

PPS: Vezi și ce urează ungurii de pe MaghiaRomânia românilor, de 1 decembrie!

Anunțuri

3 gânduri despre “De ce roșu, galben și albastru? O scurtă istorie a tricolorului (partea I)

Comentariile nu sunt permise.