1 decembrie sarbatorit* la Teatrul National Budapesta: normalitate sau provocare?


Parcul Teatrului National Budapesta, memorialul vechii cladiri a TN, niciodata terminata, in contextul primului razboi mondial. Foto: Istvan Takacs

[Olahus, pe Facebook]:Sunt oare singurul de acord cu Róbert Alföldi? [directorul Teatrului National (TN) Budapesta -n.m. pe blog, O.]

Când Institutul Cultural Român din Budapesta mi-a cerut să închiriez sala mare a Teatrului pentru celebrarea Zilei Naţionale a României, m-am gândit că spectacolul şi recepţia ar putea ajuta cele două ţări, Ungaria şi România, să devină mai apropiate prin intermediul culturii şi artei, în pofida trecutului lor furtunos”

Scandal în Ungaria: E o provocare ca 1 decembrie să fie sărbătorită de români la Teatrul Naţional din Budapesta

[Olahus]:Si, da, stiu ce a insemnat 1 decembrie pentru maghiari, dar mai stiu ca este sarbatoarea unui stat vecin, membru UE, fata de care trebuie depasite adversitatile istorice.

[Olahus]:Asta nu inseamna ca oblig pe cineva de etnie maghiara sa sarbatoreasca 1 decembrie. dar nu vad raul de a inchiria o cladire Romaniei pentru aceasta ocazie, fie ea si Teatrul National. Presupunand ca Ucraina ar fi sarbatorit alipirea Basarabiei de Sud si Bucovinei de N ca zi nationala si ar fi vrut sa o marcheze la TN Bucuresti, as fi avut aceeasi reactie!

[Olahus]: presimt ca o parte dintre voi ma vor trata cu raceala in zilele urmatoare si imi asum acest risc. De aceea, tot respectul meu celor care nu vor ocoli subiectul fata de mine, chiar dac-ar fi sa ma injure!

Teatrul National din Budapesta. Foto: Anee Baba

Erika Cunnold-Benkő: [Olahus], poate ca esti singurul. Cu tot respectul pentru Ziua Nationala a Romaniei, pentru noi acesta este inca un subiect foarte sensibil. Mai ales pentru ca problematica maghiarilor din Ardeal nici pana acum nu a fost solutionata intr-un mod rezonabil. Daca am fi in situatia in care promisiunile facute la Alba Iulia ar fi fost respectate si implementate macar partial, adica de ex. am avea autonomie teritoriala si culturala, iar limba maghiara ar fi limba oficiala in Secuime, daca am avea macar o singura universitate cu cu limba de predare maghiara si asmd., atunci da, toti am avea un motiv comun de a celebra cu sampanie oriunde! Eu as fi prima care ar participa la o asemenea receptie festiva. Insa pana atunci, 1 Decembrie va ramane o zi marcanta de fericire numai pentru cei care au avut de castigat pe urma evenimentelor din 1918.

 

Ateneul Roman. Foto: Vlad Eftenie

Teatrul National din Budapesta este un loc simbolic. Ai putea imagina ca maghiarii sa sarbatoreasca dictatul de la Viena la Ateneul Roman? Nu prea cred.

Si daca-mi permiti o parere foarte personala… in toata istoria foarte lunga a Romaniei, plina de evenimente istorice importante, chiar aceasta [ ziua de 1 decembrie -n.m.] este cea mai importanta? Ca sa devenim mai apropiati, trebuie sa ne respectam reciproc.

Erika Cunnold-Benkő:Vezi ca nu te-am injurat!:)

Erika Cunnold-Benkő este politolog. Un text de ea despre perspectivele multiculturalismului in Secuime, aici.

_________________________________________________________________

Am publicat mai sus o parte din discutia avuta in seara de 18 noiembrie pe Facebook cu mai multi prieteni maghiari si unul roman. Pe tema inchirierii Salii mari a Teatrului National din Budapesta pentru celebrarea Zilei Nationale a Romaniei (pe 30 octombrie). Sarbatorire care, apropo de *asteriscul din titlu, nu s-a mai putut face la Teatrul National, intrucat autorizatia a fost retrasa.

Discutia a continuat pe Facebook si voi publica si eu, dedesubt, toate reactiile inregistrate pana cand Miklos Czaszar si-a dat acordul sa fie republicat pe blog.

In cazul persoanelor care au dorit-o (eu si, veti vedea mai jos, Ovidiu si OLorand), am inlocuit peste tot numele de pe Facebook cu [pseudonimele de pe blog, intre paranteze patrate]. Am introdus fiecare nou comentator prin culoarea rosie. Sublinierile imi apartin si ele.

Anunțuri

73 de gânduri despre “1 decembrie sarbatorit* la Teatrul National Budapesta: normalitate sau provocare?

  1. [olahus]: „pentru noi acesta este inca un subiect foarte sensibil” stiu, si ma doare durerea voastra! O spun fara nici un populism sau ipocrizie. Dar mai cred ca trebuie sa mergem mai departe, macar la nivel oficial, sa respectam cum trebuie aceasta data.

    In Romania, asta inseamna ca oficialii locali de etnie maghiara sa nu mai depuna coroane cu panglici negre si sa nu mai faca alte gesturi de sfidare a zilei nationale. In Ungaria, asta inseamna sa nu mai existe reactii de genul acesteia.

    „Insa pana atunci, 1 Decembrie va ramane o zi marcanta de fericire numai pentru cei care au avut de castiga pe urma evenimentelor din 1918.” Stiu, si, repet, la nivel de individ fara functie, nimeni nu trebuie obligat sa sarbatoreasca. Altfel stau lucrurile cu primarii si alti oficiali locali.

    „Ai putea imagina ca maghiarii sa sarbatoreasca dictatul de la Viena la Ateneul Roman? Nu prea cred. ”

    Eryka,vorbim de zile nationale, indiferent de semnificatie. De aceea nu as putea imagina ce spui tu, pentru ca nu e zi nationala :). Si oricum, eu cand am vorbit de Ucraina m-am referit la frontiere actuale, or frontierele de la Viena* nu mai sunt.

    Si, daca imi permiti o mica impunsatura prieteneasca: scrie dictatul/tratatul de la Viena. Sa nu lezezi cititorii maghiari ;).

    „o parere foarte personala…in toata istoria foarte lunga a Romaniei, plina de evenimente istorice importante, chiar aceasta este cea mai importanta? Ca sa devenim mai apropiati, trebuie sa ne respectam reciproc.”

    Asta ma tot intreb si eu si, ma crezi sau nu, nu sarbatoresc cu toata inima 1 decembrie, stiind ca o parte din cetatenii Romaniei nu se pot bucura de aceasta zi. Dar, repet, una e ce simtim noi ca indivizi, liberi sa iesim sau nu la hora de 1 decembrie, si alta e nivelul oficial, unde trebuie sa domine respectul.

    ______________

    *In plus, marea adunare de la 1918 nu a fost un tratat -a fost manifestarea vointei populare (de fapt a elitelor, sprijinite de masele de romani care probabil ar fi sprijinit orice decideau elitele, dar asa sunt adunarile populare peste tot).

  2. Erika Cunnold-Benkő: Nu sunt de acord. Primarii din Secuime sunt secui si ei, nu-si pot lasa o parte din fiinta lor acasa pe timpul punerii coroanelor. Nu merge asa, imi pare rau.

    Stii foarte bine la ce m-am referit cu Dictatul de la Viena. La baza comparatiei stau emotii care pot fi starnite in ambele cazuri. Vezi, ca tocmai asta ar fi problema cu simbolismul national. Atat de important este locatia simbolica a teatrului NATIONAL in Ungaria [pe cat este de mare] puterea simbolismului zilei NATIONALE din Romania. Deci tot aia e.

    Daca tu sustii ca primarii din Secuime sfideaza ziua nationala, atunci pe baza acestei logici trebuie sa asumam ca si consulatul sau ambasada Romaniei a sfidat Ungaria dorind sa-si organizeze festivitatea la acea locatie.

    Prin urmare, ne sfidam reciproc:) Noroc ca chestiile astea se intampla numai o data pe an, si in rest lucrurile par mult mai simple:)

    [Ovidiu]: Erika… Ai putea imagina ca maghiarii sa sarbatoreasca dictatul de la Viena la Ateneul Roman?

    Sau Germanii să sărbătorească ziua de naştere a lui Hitler pe străzile din Berlin. Nu cred că maghiarii pot sărbătorii dictatul nici măcar în Budapesta ( e interzis de tratatul dupa război de la Paris din 1946 semnat şi de Ungaria cu Aliaţii).
    Doar în România se poate, vezi cum l-au sărbătorit pe Horthy în Miercurea Ciuc anul ăsta, cu primarul Raduly în frunte.

    Dupa 1989 Maghiarii sărbătoresc multe în România, inclusiv 15 Martie 1848 ce nu e nici un motiv de bucurie pentru români. Maghiarii au ridicat zeci de statui şi pus zeci de plăci memoriale peste tot în Translivania cu acordul autorităţilor romnâne.
    În schimb România a cerut doar una Ungariei (statuia lui Şaguna), lucuru ce nu sa acceptat nici pînă azi.

    Atfel spus, exemplul tău ( sau contraexemplul tău) e fraudulent, aştept mai întîi să-l sărbătorească pe Horthy la Budapesta (dacă le dau voie US,Franţa, Anglia şi Rusia, mă îndoiesc însă).

  3. Olahus: Primarii din Secuime se duc la festivitati fiind obligati de lege, ca oficiali. Eu cel putin asa stiu, iar daca am retinut prost, te rog sa ma contrazici (cu dovezi, preferabil, ca sa fii mai argumentata decat mine 😉 ). Chiar daca nu ar fi obligati, statutul lor de conducatori ai unor localitati din Romania ii obliga la respect fata de statul roman, macar cu ocazia sarbatorilor nationale.

    Ca sa nu mai zic ca o parte din bugetul local vine de la Bucuresti… (iar te rog sa ma contrazici daca am retinut gresit)

    Olahus: @Ovidiu: for once, we agree! 🙂

    Olahus: adica aproape 100%, ca am mai agree si cu alte comentarii de-ale tale 😉

    Erika Cunnold-Benkő: Nu poti obliga pe nimeni, nici prin lege sa faca ceva care este impotriva firii ei. Asta e. Daca vom ajunge in situatia in care oamenii, sa fie ei si oficiali, vor fi fortati sa participe, atunci chiar nu vad unde este solemnitatea si frumusetea unei zile de sarbatoare. La sarbatori sa participe cei care simt nevoia, care sunt legati prin ceva de acele evenimente care sunt sarbatorite. Iar ceilalti macar sa fie lasati in pace in ziua in care, hai sa fim seriosi, au pierdut totul pentru totdeauna.

    [Ovidiu]: @Erika…”Nu poti obliga pe nimeni, nici prin lege sa faca ceva care este impotriva firii ei.”

    Nu mai spune, de aia plăteşti tu taxele la Stat, fiindcă e ‘frumos şi solem’ ?
    Doar copiilor nu li se poate cere să facă ce e necesar fiindcă ei… nu pot mai mult, ei nu pot decît să acţiuoneze dupa principiul „plăcere sau neplăcere”..de aia li se şi dau medicamentele învelite în zahar.
    Adulţilor în schimb li se cere să îi respecte pe alţii şi legile..că le place sau că nu le place e complet irelevant.

  4. Erika Cunnold-Benkő: @[Ovidiu]
    Te legi de o chestiune pur semantica.

    [Olahus]: Un lucru pentru care as merita si eu o cununa de flori si fara panglica neagra 😉 : cei care pot vedea/comenta linkul sunt membrii ai grupului de prieteni MaghiaRomania. Deci minoritari si neminoritari, dar cu deschidere fata de minoritati. Daca lasam sa comenteze orice prieten al meu… [a nu fi inteles gresit. Toti prietenii mei de pe Facebook, cel putin cei cu care am apucat sa vorbesc 🙂 sunt oameni de la ok in sus. Insa unii sunt mai sensibili decat mine la chestiuni precum ziua nationala a Romaniei, ca sa ma exprima nuantat -n.m. pe blog, Olahus]

    [OLorand]: Ma alatur Erika-i: consider o provocare a da o festivitate mare la Budapesta pt 1 Dec. Avem o zicala maghiara: „akasztott ember házában kötélről nem beszélünk” = nu vorbim de fringhie in casa unui om spinzurat.
    Nu stiu in ce alte orase se organizeaza fesitivitati in afara ambasadei (nu am nici o problema in a organiza un coctail acolo), dar Budapesta ar merita o apropiere mai sensibila.
    Cred inca o data ca a fost a provocare ca e bine in momentul actual sa arati cu degetul iarasi pe ungurii extremisti…

    Erika Cunnold-Benkő: Oricum, eu doar mi-am dat cu parerea, ca maghiara din Ardeal. Ma simt foarte bine in Romania, insa starea mea de confort ca cetatean al acestei tari ar fi mult mai ridicat daca am putea sarbatori impreuna intr-un mod sincer si nu fortat. Imi pare rau daca parerea mea este ofensiva, nu am avut intentia de a jigni pe nimeni. Insa asa gandesc si asa simt. Si sunt sincera.

    [Olahus]: „Ma simt foarte bine in Romania, insa starea mea de confort ca cetatean al acestei tari ar fi mult mai ridicat daca am putea sarbatori impreuna intr-un mod sincer si nu fortat”

    foarte frumos, dar starea ta de confort pe care o declari merge… in contradictie cu ce spuneai adineaori: „Iar ceilalti macar sa fie lasati in pace in ziua in care, hai sa fim seriosi, au pierdut totul pentru totdeauna.”

    Pai cum adica totul pentru totdeauna? Scoli in limba maghiara nu-s? Facultati? Administratie in maghiara nu-i? Nici tablite bilingve?

    Imi place mult cum scrii si cum gandesti de obicei, dar cu acea propozitie ai exagerat. Mult.

    [Olahus]: Cineva mi-a dat un like. daca like-ul merge la comentariul meu, si nu la reactia oficialilor maghiari, l-as invita, cand se simte mai bine, sa vina sa isi sustina punctul de vedere. Nu trebuie sa ne fie teama sa fim diferiti si sa ne manife…stam diferenta, cel putin cand aceasta manifestare nu ne costa prea mult.

    Pe mine, de pilda, simpatia manifestata fata de maghiari m-a costat cateva injuraturi si insulte din partea nationalistilor romani. Un mizilic 🙂

    [Olahus] Erika, ai fi de acord sa public intr-un articol de pe blog postul meu de aici +comentariile mele 1 si 2 („Si, da, stiu ce a insemnat 1 decembrie ” ; „asta nu inseamna ca oblig pe cineva”), apoi primul tau comentariu („[Olahus], poate ca esti …singurul…” )?

    Urmand ca in comentariile la acest articol sa pot republica (SAU NU) restul comentariilor noastre, pana cand intervine [Ovidiu](caz in care e nevoie si de acordul lui 🙂

    [Ovidiu]: OLorand ..”Nu stiu in ce alte orase se organizeaza fesitivitati in afara ambasadei”

    În Cluj de exemplu, pe stradă, cu steaguri, de 15 martie, deşi este consulat maghiar şi chiar Teatru Maghiar dacă s-ar vrea „in-doors” ca să nu îi „provoace”… pe români.

    „akasztott ember házában kötélről nem beszélünk”

    de care spînzuraţi vorbeşti, e metaforic-poetic ? , sau te referi literal la de miile de românii spînzuraţi de Generalul Bem în Transilvania în 1848/49 ?

    [Olahus]: ‎”pana cand intervine Gheorghe (caz in care e nevoie si de acordul lui ” si al lui Lorand

    Erika Cunnold-Benkő: Da sunt de acord:)

    • [Olahus]: „de care spînzuraţi vorbeşti, e metaforic-poetic ? , sau te referi literal la de miile de românii spînzuraţi de Generalul Bem în Transilvania în 1848/49 ?”

      [Ovidiu], mi-e teama cred ca aici cam intreci masura

      Miklos Czazar
      : [Olahus] imi place ce scrii si cum gandesti.

      Romanii daca ar fi diplomati ar regandi ziua nationala. Daca privim ca anexare sau ca intregire nationala sau ca dezintegrarea unei tari ravasita de razboi si anarhie, ea nu a fost singura sau prima… unire a romanilor. Pentru un moldovean de ce este mai valoroasa aceasta unire decat unirea cu Muntenia?

      Este mult mai usor sa nu pornesti polemici, si tristeti, daca alegi de ex. 22 Decembrie ca zi nationala a tarii. O pot aprecia toti ca un moment de importanta nationala (stii intelesul diferit al acestui cuvant – cand zici al tarii intregi, sau cand afirmi ceva in legatura cu natiunea romana). Si romanii, dar si ungurii si celelalte nationalitati au inceput sa traiasca in Romania moderna. Stiu ca oricine ar putea spune ca nu s-a schimbat nimic, desi si contrariul este foarte adevarat.

      Serbia serbeaza pe 15 februarie ziua Primei Rascoale Sarbesti cand incepea Revolutia Sarbilor si obtinerea independentei fata de turci.

      Bulgarii serbeaza pe 3 martie semnarea Tratatului de la San Stefano prin care se termina razboiul ruso-turc si Bulgaria era eliberata de sub ocupatia turca.

      Ucrainenii serbeaza pe 24 august independenta fata de sovietici.

      Moldovenii serbeaza pe 27 august independenta fata de sovietici.

      Ungaria serbeaza pe 20 august ziua statalitatii si ziua Sfantului Stefan (20.08.1083 Regele Ladislau I. in urma unei procesiuni religioase care a durat 5 zile, in prezenta legatiei papale l-a pontificat pe Istvan I.)

      Deci vecinii Romaniei nu serbeaza nici unul ceva ce lezeaza direct mandria nationala a vecinului, care este un sentiment destul de baza / instinctiv.

      Sigur astept propuneri si corecturi, eventual alte exemple din UE sau Europa unde ziua nationala a tarii este serbarea dureroasa a altei natii vecine.

      [Olahus]
      : bun, deci eu public in articol pana la „Ca sa devenim mai apropiati, trebuie sa ne respectam reciproc.” si apoi s-ar putea (si ar fi indicat) sa public, ca virgula comentarii, tot ce am mai discutat pana au venit ceilalti (de la care astept acceptul sau accept asteptul, cum prefera ;))

      • corect @Miklos Czazar – dupa mine ziua Independentei/Regalitatii (mai tarziu) este ziua adevarat nationala a Romaniei; din pacate Ion Iliescu a decis data de 1 decembrie din aversiune si pentru Regalitate 😉

  5. „domnule Olahus!daca te uiti putin prin ochiul unui ungur,la problema asta rámine, Provocare cu ,,P ” mare! Si daca te uiti prin unui román realist, TOT PROVOCARE RÁMÁNE!… numai cei care … tráiesc si gindesc intrun nor roz sau culoriile curcubeuli, gindesc altfel! (Si asta NU este atac contra lui Olahus)… din pácate gándirea neoliberalá demult s-a demonstrat ca nu e viabila la oamenii de rind… gen : sá ne iubim pe orcine, oricind ,orice se intimplá!,,sá mincám flori”,pace pentru toti ,oameni si animale in lume..sau in cazul asta …,,sigur ca na fost o provocare ,numai maghiarii vád asa!sá nu mai vorbim si ce simte ca ,,ungur”, domnul Alföldi…..

  6. Ungaria da dovada de liberalism in cazul acesta dupa parerea mea, si este putin important locatia, imi pare rau Erika nu sunt de acord cu tine!

      • raspunsul MAE de azi

        “The Romanian Foreign Ministry finds, regretfully, that the director of the Hungarian National Theatre, Mr. Robert Alfoldi, faced with the threat of protests announced by the Jobbik party (e.n. the radical nationalist party), had to go back on his earlier commitment to allow the Romanian Embassy in Hungary the use of the theatre for the manifestation to be organized on November 30, 2010, on the occasion of Romania’s National Day”, the Romanian Foreign Ministry (MAE) stated in a communiqué.

  7. O, Doamne! sper ca o data atat maghiarii cat romanii, toti vor fi asa de deschisi la suflet ca nu va conta ce celebram, cum si unde? Pana atunci sunt de partea Erikai, dar lasati-ma sa zic: God bless you, olahus!

  8. Îmi pare rău că s-a anulat autorizația. La o citire pe fugă a articolului am tras concluzia că într-o primă fază s-a dat autorizația, dar ulterior a fost retrasă din cauza scandalului făcut de Jobbik. Partea a doua mi s-a părut cea mai tristă sincer. Să ajungi să depinzi de reacția unui partid care are cam 14% din Parlament, nefiind nici la putere din câte știu… Atitudinea conducerii mi s-a părut greșită. Dacă ar fi fost prea mare provocarea, atunci să fi zis de la început: nu vă dăm din cauza faptului că e un subiect sensibil. Dar după ce ai fost de acord, să retragi autorizația din cauza huliganilor care s-ar fi adunat…mi se pare de toată jena.

    Trecând la subiect, aș fi curios cine a lansat cererea din partea română. Manifestarea acestei cereri de închiriere a sălii este o provocare la fel de mare ca și răspunsul în sine. În România, deși suntem 1.4 mil. de unguri, și suntem vreo 5000 în București, nu cred că cineva s-ar fi gândit să înaintăm o cerere către Ateneul Român de 15 martie. Adică nici măcar nu ne-ar fi trecut prin cap….

    All in all, din toată isteria asta naționalistă va ieși câștigător statul care va face cei mai mari pași spre normalitate. Pentru că cel care face cei mai mari pași poate ieși cu fruntea sus cerând la rândul ei o atitudine similară față de celălalt stat, iar dacă celălalt stat refuză, se face de cacao. Mentalitatea celor din Ungaria este mai aproape de occidentali, dar din păcate în ultima vreme extrema câștigă teren prin Jobbik. De fapt Jobbik este rezultatul proastei guvernări și a deziluziei (și a unei noi iluzii) din cadrul populației. Prin acestă întâmplare Ungaria a pierdut de două ori. Din cauza atitudinii jenante (Jobbik) și din cauza retragerii autorizației.

  9. @István…” Manifestarea acestei cereri de închiriere a sălii este o provocare”

    Nu e nici-o „provocare”, nu mai încerca să îi scuzi. Vezi articolul lui Hugó Ágoston pentru a explica de ce sa întîmplat ce sa întîmplat :

    „..Róbert Alföldi, directorul Teatrului Naţional din Budapesta a procedat aşa cum au procedat în anii trecuţi alţi conducători ai unor instituţii de cultură de prestigiu: Cinematograful Naţional Urania în 2005, Palatul Artelor în 2006, Teatrul Thalia în 2008 sau Teatrul Belvarosi în 2009. Singurul lucru notabil, care nu era atunci, este acum dominaţia dreptei naţionaliste, care are o majoritate zdrobitoare în parlament. Este clar că, dacă exista această majoritate şi în anii trecuţi, ea ar fi intervenit de fiecare dată. ..”

  10. @István….nu cred că cineva s-ar fi gândit să înaintăm o cerere către Ateneul Român de 15 martie. Adică nici măcar nu ne-ar fi trecut prin cap….

    Păi sigur că nu va trecut prin cap.
    De ce să cîntaţi voi de Bela Bartók sau liedurile maghiare de Nicolae Bretan în Ateneu cînd voi în România sunteţi liberi să ridicaţi statui criminalilor de război (Albert Wass), să-l sărbătoriţi pe Horthy, sau să manifestaţi cu Magyar Garda, HIVM şi „Székelyföld nem Románia” în Cluj de 15 Martie. Altă viată, alte oportunităţi, alte preocupări.

    „Activitatea ce urma să se desfăşoare la Budapesta în acest an, una eminamente culturală, cu piese de Bartók, Enescu si Haydn în interpretarea formaţiei Romanian Piano Trio, era dedicată publicului maghiar pentru a ajuta, aşa cum a declarat Alföldi, „cele două popoare ca după istoria lor zbuciumată să se apropie prin cultură si artă”.

    • „De ce să cîntaţi voi de Bela Bartók sau liedurile maghiare de Nicolae Bretan în Ateneu cînd voi în România sunteţi liberi să ridicaţi statui criminalilor de război (Albert Wass), să-l sărbătoriţi pe Horthy, sau să manifestaţi cu Magyar Garda, HIVM şi “Székelyföld nem Románia” în Cluj de 15 Martie.”

      E o generalizare extrem de grosolana, nu crezi? Sa spun acum ca voi furati in Occident, ca voi infigeti tarusuri in inima cadavrelor, asa zisilor vampiri, ca voi exorcizati femei legate cu lanturi, ca voi mancati lebede in Viena, ca voi sunteti pe cocalari.com? Pai vezi?

      • @E o generalizare extrem de grosolana, nu crezi?

        Nu, deloc. Năstase a remarcat odată foarte corect că există „doua Românii” ce se luptă una cu alta încă din 1990 şi diviziunea continuă în prezent. În cazul României ele se suprapun parţial peste vechile diviziuni regional-culturale, însă doar parţial deoarece în ultimii 90 de ani a avut loc un intens proces omogenizare.

        La fel în cazul Ungariei (dar de alt tip cultural/valoric).
        Maghiarii sunt o societate divizată, o parte naţionalistă, revisionistă şi paranoidă şi una, mai mică, ce liberală, cosmopolitană şi favorabilă democraţiei. Radăcinile acestei diviziuni se găsesc în curentele sfîrşitului de secol 19.

  11. Ovidiu: mie nu-mi place Jobbik, HVM, Magyar Gárda, Székey Gárda etc de loc. Si nu-mi plac nici comemorarile lui Horthy. Si cred ca majoritatea maghiarilor simte la fel: citi au fost din locuitorii M-Ciuc la acea comemorare, 300 din 40,000???
    Cu statuile criminalilor de razboi: exista si statui ale lui Antonescu … Iar Albert Wass e si un scriitor, poate nu cel mai mare, si unii spun ca a fost judecat pe nedrept (NU MA POT PRONUNTA, nu conosc detaliile).

    Despre TN din Budapesta si Ateneul Roman, ce zice Hugó Ágoston:
    „Oricum, Institutul Cultural Maghiar din Bucureşti nu ar iniţia o asemenea acţiune, iar directorul Teatrului Naţional din Bucureşti ar fi mult mai precaut. ”

    Inca o data spun ca nu e greu sa vezi provocare sau un act demonstrativ in organizarea unor festivitati mari la Budapesta de 1 Dec. Alta zi (ziua culturii nationale romane?) ar fi o ocazie mai buna.

  12. OLorand…”exista si statui ale lui Antonescu”

    nu există, arată-mi tu una…Cele de la Sarmas (in judetul Mures), Calarasi si Jilava au fost demontate de mult iar statuia lui Ion Antonescu de la Bucuresti, din fata Bisericii Vergului, a fost acoperită din 2000. Gheorghe Funar a încercat să ridice una şi sa ales cu dosar penal.

    Există în schimb statuile generalilor maghiari la Arad, a lui Generalului Bem şi „soldatului maghiar” în Ardeal, şi alte zeci de statui şi placuţe care îi „provoacă” pe români.

    @Alta zi (ziua culturii nationale romane?) ar fi o ocazie mai buna.

    Ce pot să-ţi răspund la aşa ceva ? Schimbaţi şi voi şi în loc să mai manifestaţi în Cluj de 15 martie/1848 ca să ne provocaţi şi să ne treziti amintiri dureroase mai bine sa fie ceva pe 15 iunie şi să-i zicem „ziua culturii maghiare”.
    Ce zici ?

    • Antonescu: Scuze, am avut informatii vechi (au fost, au fost demontate).

      Inca o data si ma opresc, ca nu vad ca ne putem convinge: in 1948-49 in Ardeal maghiarii au luptat contra austriecilor si a rusilor, au existat eroi ardeleni ai revolutiei, multe batalii s-au dat in Ardeal, depunerea armelor s-a facut in 1949 linga Arad, 13 generalii maghiari (?) au fost executati la Arad. Deci revolutia a avut parti importante in Ardeal, de aceea o comemoram.

      E trist ca au fost lupte intre romani si maghiari, dar uita ca si noi avem martirii acestor lupte sau masacre (vezi de ex Aiud).

      Ce legatura are 1 Dec cu Budapesta in schimb? Nimic.
      De asta spun ca ar fi mai bine sa se gaseasca o alta data pt a organiza zile culturale de ex.

  13. Diferentele semnificative dintre romani si maghiari puse in evidenta de acest eveniment au fost cele care m-au surprins cel mai mult. Primele sunt cele din politica: extremistii de dreapta din RO nu numai ca nu mai sunt in parlament, dar sunt complet ignorati de toata lumea. Va inchipuiti un Ion Caramitru, director de teatru national, sa ia decizii in functie de reactia lui Vadim Tudor? Mi se pare SF! De cealalta parte, cu 14% in Parlament, extremistii maghiari vad nu doar ca sunt luati in seama, ci chiar pot induce decizii bazate pe frica fata de reactia lor. Inca odata, inchipuiti-va in Romania ca Vadim cu fanii lui sa ameninte cu proteste de strada si un director de institutie publica de cultura sa faca in pantaloni de frica. Mie unul mi-e imposibil. Sigur, in Ungaria la putere sunt nationalisti de dreapta, nu doar extremisti, pe cand la Bucuresti Vadim are prea putini sustinatori prin celelalte partide, de la putere sau nu. Si asta in sine spune multe. Apoi, a fost reactia presei. N-am citit in presa noastra nimic despre opinii diferite sau reactii putenice in Ungaria ale celor ce ar gandi altfel. Poate nu s-a scris, dar au existat, insa la ce nivel? N-am auzit de nicio voce importanta din Ungaria care sa exprime o pozitie opusa. Pe de alta parte, presa romana a tratat totul ca pe un fapt divers, normal in contextul istoric si politic dat. Nu s-a inflamat nimeni pe aici. Care reactie a fost normala? In fine, ceea ce m-a uluit cel mai mult a fost reactia prietenilor maghiari ai lui Olahus, respectiv a maghiarilor activi pe aceste forumuri romano – maghiare. Tuturor li se pare firesc! Uluitor, pentru mine. Nu vreau sa repet ce zice Ovidiu, legat de modul cum sarbatoresc maghiarii ziua lor nationala in Romania si nici de libertatea de a-si cinsti anumiti eroi, pe care sunt destui romani care ii privesc ca pe niste criminali. Or, cele doua zile nationale prezinta pentru romani si maghiari aceleasi caracteristici: ceea ce pentru unii e prilej de bucurie, pentru ceilalti e de tristete. Reactiile insa constat ca sunt foarte diferite. Inca odata, pe forumurile astea se presupune ca sunt oameni care, de ambele parti, incearca sa apropie cele doua natiuni. Olahus constatam ca e de acord cu aproape orice cere minoritatea maghiara din Romania. Nu stiu la ce te-ai putea astepta mai mult de la un roman (ca maghiar, vreau sa spun). Eu insumi, ca roman ardelean, inteleg si sunt de acord ca maghiarii din Romania sa primeasca autonomie culturala si teritoriala, din partea mea pot sa-si faca cate universitati de stat vor, sa-si vorbeasca exclusiv limba unde si cand vor, sa fluture steagul Ungariei Mari cu orice ocazie si sa cante din toti bijocii ca Transilvania e Ungaria, sa faca procesiuni saptamanale la granita de 1000 de ani, cu toata populatia Ungariei la un loc, sa nu-mi dea paine si apa cand se intampa sa intru in magazinele lor, sa sarbatoreasca dictatul de la Viena in Parlamentul Romaniei, Ateneu si Teatrul National in acelasi timp etc. E libertatea lor, sa si-o manifeste cum vor, n-am de ce sa ma opun. Oricum, sa fim seriosi, am trait, traim si vom trai mult si bine in lumi paralele in Romania, de ce sa fim atat de ipoctiti sa nu vedem asta, sa o spunem public si sa o „oficializam”. Ce constat insa pe aceste forumuri din partea prietenilor maghiari: ca dorinta de a organiza un evenimet cultural in care sa se cante Bartok si Enescu e o provocare nerusinata din partea noastra, ca ar fi cazul sa ne schimbam ziua nationala, pentru ca ii cam deranjeaza, ca preotii si manifestarea religiozitatii de catre romanii ortodoxi sunt atacuri la adresa democratiei, si ca daca vrem totusi sa ne complacem in aceasta stare de inapoiere, ar fi de preferat sa ne ascundem adanc prin biserici, ca sa nu-i deranjam cumva (slujbele de Inviere ar trebui tratate ca actiuni de tulburare a linistii publice!) etc. Nu mai vorbesc de perspectiva aberanta pe care o proiecteaza asupra zilei de 1 decembrie 1918, asociind-o cu Trianonul si nu cu decizia unei majoritati a unei provincii anexata cu forta la Ungaria si maghiarizata cu bata timp de 50 de ani de a-si cauta o alta soarta. Or, daca cele mai deschise minti maghiare reactioneaza asa, mie unuia mi se face realmente frica cand ma gandesc cum este si cum ar putea fi viata viata romanilor sub conducerea lor politica. Brrrrrrr!

    • cos: Jobbik a fost galagios, dar decizia a fost luata de partidele de guvern si nu cred ca de frica de Jobbik. Au fost si in presa maghiara alte voci.

      Continuu sa cred ca sarbatorirea LA BUDAPESTA cu mare tam-tam poate fi usor vazut ca ostentativ pt maghiari. La Jula, la Micherechi intre romanii de acolo nu ar fi nici o problema. Cu nu ar fi niciuna cu un coctail la ambasada.

      Despre sarbatorile maghiare din Ardeal: in general ele au conotatii locale (vezi de ex secuiul Gábor Áron care a turnat tunuri din clopote pt armata lui Bem). Aceste sarbatori pot fi nuantate cu elemente de amintire pt greselile si ororile comise atunci: de ex mi nu-mi place cind se sarbatoreste moarte lui Vasvári Pál si a soldatilor sai la Fintinele, ca el a fost intr-o misiune acolo de a lupta impotriva motilor si a fost invins/ucis.

      Dar de perioada 1918-1920 Ungaria nu poate gindi altfel ca o pierdere imensa (chiar daca este raspunzatoare in mare masura pt ea), nemaivorbind de amintirile ocupatiei romanesti din 1919…

  14. @Lorand „Ce legatura are 1 Dec cu Budapesta in schimb ?”

    Ai dreptate, ce legătura să aibă cu Budapesta, sau cu Londra, Moscova, Belgrad şi Sofia şi New York unde in fiecare an de 1 Decembrie se organizează evenimente culturale majore, în locaţii semnificative, de către ambasadele şi institutele culturale române din ţarile respective.
    Dar ai dreptate, nu cred ca în Phenian-Nord Korea -se organizează ceva, sau în Budapesta anul ăsta/

    @in 1948-49 in Ardeal maghiarii au luptat contra austriecilor si a rusilor

    au luptat în Ardeal contra românilor şi germanilor saxoni, în Banat contra sîrbilor, iar în sud-Ungariei contra croaţilor. Sau bătut cu toate minorităţile care vroiau liberatate. Problema maghiarilor e ca au vrut să fie ei liberi de asuprirea austriecilor dar nu au înţăles că românii, germanii saxoni, sîrbii, slovacii şi croaţii vroiau şi ei să fie liberi de maghiari..asta a dus la eşecul revoluţiei maghiare

    iar în ce-i priveşte pe români..ce bucurie să fie pentru ei 15 martie şi Kossuth ?

    …..
    Kossuth, în calitate de conducător al Revoluţiei ungare de la 1848, a fost categoric împotriva oricărei emancipări naţionale a românilor. După el, condiţia de a li se crea o situaţie socială şi economică acceptabilă românilor era ca aceştia să înceteze a se considera o naţiune aparte şi de a se dizolva în naţiunea maghiară. Kossuth declara într-un discurs ţinut în Dieta de la Pozsony (Bratislava): „Dorinţa românilor de a se bucura de o existenţă politică naţională deosebită este irealizabilă, deoarece ea ar duce la distrugerea unităţii statului ungar. (…) De va fi nevoie, sabia va tranşa chestiunea.” (George Bariţ, Părţi alese din istoria Transilvaniei, II, Sibiu, 1890–1891, p. 755–797). Rămâne ca un document de referinţă Proclamaţia din 10 octombrie 1848, dată la Pesta, prin care îi soma, în termeni ultimativi şi injurioşi, pe români – numindu-i „gunoaie ingrate” – să revină la „ordine şi supunere legală” – adică să accepte unirea Transilvaniei cu Ungaria şi să renunţe la recunoaşterea lor ca naţiune -, altfel vor fi „exterminaţi de unguri şi secui”.

    Kossuth i-a urmărit cu o duşmănie neîmpăcată nu numai pe români, ci şi pe saşii transilvăneni, pentru că s-ar fi opus „luptei pentru libertatea maghiară”, când, de fapt, ei nu luptau decât pentru propria lor libertate. Într-o scrisoare adresată la 17 martie 1849 generalului polonez Bem, comandantul armatei ungare în Transilvania, îi scrie cu ocazia cuceririi Sibiului de către armata rusească: „(…) să-i arestaţi pe cei mai de seamă conducători ai răzmeriţei săseşti, predându-i comisarului guvernamental László Csányi, iar acesta să-i ţină ostatici şi să-i execute la cea mai mică opoziţie din partea populaţiei săseşti..”
    Astfel, împuternicit de Kossuth, Csányi va ordona împuşcarea cărturarului Stephan Ludwig Roth la 11 mai 1849. (Otto Folberth, Der Prozess Stephan Ludwig Roth Graz-Köln, 1959).

    Nu mai scriu, citeşte tu istoria…dar sper că înţălegi că ne „provocaţi” de 15 Martie, ce să zic, poate anul viitor demonstraţi şi voi în altă parte dar nu chiar în Cluj şi în altă zi ca să ne menajaţi sentimentele.

  15. Ovidiu: am zis ca ma opresc, dar mai scriu una, sa vezi ca sint lucruri unde sintem de acord: maghiarii in 1848-49 au gresit enorm, cu Kossuth in frunte, luptind impotriva minoritatilor.
    (si Iancu a gresit cind a crezut va fi mai bine daca se alatura Habsburgilor care au folosit la max „divide et empera”, vezi si Ielasic-ul croatilor, samd).
    „Impacarea” cu Balcescu a venit prea tirziu…

    Kossuth nu a fost o personalitate istorica de marime, de ex acuzatiile lui din emigratie l-au facut pe Görgey tradator fiindca a depus armele la Világos/Siria.

  16. Ovidiu, imi pare rău dacă atât ai înțeles din mesajul meu. Dorința ta de a nu mai sărbători (și nu manifesta, cum ai spus tu) 15 martie este la fel de halucinantă ca și o eventuală cerere a mea de a nu mai sărbători 1 decembrie deoarece îmi trezește sentimente neplăcute. Dacă tragi concluzii despre maghiari din cauza unor idioți gen Garda &co atunci și eu ar trebui să trag concluzii despre români prin prisma Noii Drepte?

    Sărbătorile nu se vor schimba, ceea ce trebuie făcut este o analiză cu mintea limpede a faptelor, și asumarea erorilor. Dacă ți-aș spune că românii nu și-au respectat promisiunile de la Alba Iulia, asta ar însemna să schimbăm sărbătoarea? Nicidecum.

  17. @ István „Dorința ta de a nu mai sărbători (și nu manifesta, cum ai spus tu) 15 martie este la fel de halucinantă ca și o eventuală cerere a mea de a nu mai sărbători 1 decembrie deoarece îmi trezește sentimente neplăcute. ..

    Bineînţăles, am scris astadoar în răspuns la „sugestia” lui OLorand, am scris ca să-i dau un exemplu de cît de absurd-halucinantă era idea lui, i-am dat un exemplu care să-l înţăleagă.

    [..OLorand –„….Inca o data spun ca nu e greu sa vezi provocare sau un act demonstrativ in organizarea unor festivitati mari la Budapesta de 1 Dec. Alta zi (ziua culturii nationale romane?) ar fi o ocazie mai buna…]

    Nu e vorba să schimbăm datele, ci să ne tolerăm reciproc deşi nu ne convine.

    Voi sărbătoriţi, ridicaţi statui şi puneţi plăcuţe în Ardeal la tot felul de personalităţi ce pentru români sunt evenimente şi persoane cu încărcătură istorică-politică negativă iar noi vă tolerăm manifestările. Ne place ? NU, deloc. Dar dacă am reacţiona la „provocările” voastre zilnice şi v-am dărîma statuile, v-am interzice manifestările (sau am cere să schimbaţi datele) a-ţi zice că suntem răi şi nu vă lăsăm să vă trăiţi viaţa naţională şi identitatea.

    Dar atunci cînd noi organizăm ceva, ca acum cu 1 Dec 1918, vă coalizaţi imediat împotriva noastră ( Lorand, Erika, Anna), si sunteţi toti de acord (în cor) că vă „provocăm”.

    Tu nu vezi că folosiţi „double standard” ? Asta a fost idea/argumentul meu.
    Pe Facebook am explicat în detaliu, nu mai reiau argumentaţia şi aici.

  18. Eu am spus în primul meu post că este o provocare pentru autoritățile maghiare. Dar provocare nu în sensul negativ, de provocare naționalistă sau provocare la ură sau nu mai știu ce. Provocarea am folosit-o în același sens ca și Olahus (cred că și el a interpretat la fel), adică ca și o provocare la luarea unei decizii sensibile.

    După câte ai citit mai sus, eu nu m-am coalizat cu ceilalți maghiari de pe forum.Părerea mea a fost alta, și anume că s-a ratat o șansă de către cei din Ungaria.

  19. Anunt pentru toata lumea: IP-ul lui „Nelu” este acelasi cu cel al lui „Zsolt Kadar. Sunt deci ori aceeasi persoana, ori prieteni/rude care comenteaza de la acelasi calculator. Nu intamplator, el a luat apararea lui Zsolt intr-un mesaj:

    „Am vazut si mai sus cateva commenturi referitoare la a le spune ungurilor “unguri” sau “maghiari”, adica si pe astia mai toata lumea ii stie asa, de unguri(cam in orice limba suna mai apropiat de “ungur” decat de “maghiar” cand se face referire la ei), iar cativa l-au pus la zid pentru asta pe Zsolt”

    Ce m-a deranjat atunci la „Zsolt” a fost tupeul cu care se dadea ungur. Fatarnicia, altfel spus. Exact ce ma deranjeaza acum la „Nelu”, care se lauda intr-un mesaj cu „cam 6 prieteni(unguri) din copilarie”, pentru ca in altul sa scrie:

    „Noi nu v-am vrut niciodata aici, nu sunteti decat niste oaspeti nedoriti care au avut sansa (nesansa noastra) de a fi Dacia ocupata de imperiul Roman, ca altfel nu ati fi intrat NICIODATA aici. Retragerea Aureliana a fost norocul vostru. Sincer, nu avem nici un motiv sa va iubim.”

    Daca Nelu/Zsolt nu iubeste maghiarii (din care se lauda ca are „cam 6 prieteni), nici eu nu iubesc ipocritii. Fie ca posteaza cu doua pseudonime, fie ca nu. Motiv pentru care am trecut un mesaj al lui la spam si am astept ca si celelalte mesaje sa aterizeze acolo. Daca nu, le voi sterge si il rog si pe OLorand sa o faca.

  20. „Olahus constatam ca e de acord cu aproape orice cere minoritatea maghiara din Romania. Nu stiu la ce te-ai putea astepta mai mult de la un roman (ca maghiar, vreau sa spun)”

    Mai putin cu autonomia teritoriala pe criterii etnice, fata de care am unele retineri.

  21. „Eu am spus în primul meu post că este o provocare pentru autoritățile maghiare. Dar provocare nu în sensul negativ, de provocare naționalistă sau provocare la ură sau nu mai știu ce. Provocarea am folosit-o în același sens ca și Olahus (cred că și el a interpretat la fel), adică ca și o provocare la luarea unei decizii sensibile.”

    Istvan, termenul „provocare” din titlu e o referire la viziunea unor maghiari. Fireste, putem vedea si altfel: nu ca provocare nationalista, ci „o provocare la luarea unei decizii sensibile.” Sau o provocare pentru a arata ca suntem demni de statul nostru de membrii UE si stim sa respectam ziua nationala a altui membru, indiferent ce eveniment celebreaza.

  22. Ovidiu: „Dar atunci cînd noi organizăm ceva, ca acum cu 1 Dec 1918, vă coalizaţi imediat împotriva noastră ( Lorand, Erika, Anna), si sunteţi toti de acord (în cor) că vă “provocăm”.

    Care toti? Evinne, de exemplu, e unguroaica. Miklos e maghiar. Iar Anna a fost mai nuantata.

    „O, Doamne! sper ca o data atat maghiarii cat romanii, toti vor fi asa de deschisi la suflet ca nu va conta ce celebram, cum si unde? Pana atunci sunt de partea Erikai”

    Hai sa nu ne victimizam :).

    • Eu nu văd nici-o nuanţă la Anna, ci văd un calificativ -„pînă atunci” -ce logic descalifică .
      Dar ai dreptate, nu e vorba de unanimitate (Evinne, István, Miklos)…dar probabil că eu m-am asteptat ca pe un astfel de blog, ce oricum reprezintă o minoritate de opinie, să existe un acord.

    • Olahus, unde vezi tu nuante sau pozitii diferite? Mikos: „Romanii daca ar fi diplomati ar regandi ziua nationala…”, doar „vecinii Romaniei nu serbeaza nici unul ceva ce lezeaza direct mandria nationala a vecinului, care este un sentiment destul de baza/ instinctiv”. Erika: „in toata istoria foarte lunga a Romaniei, plina de evenimente istorice importante, chiar aceasta [ ziua de 1 decembrie -n.m.] este cea mai importanta? Ca sa devenim mai apropiati, trebuie sa ne respectam reciproc.” Anna: „sunt de partea Erikai”. OLorand: „Ma alatur Erika-i: consider o provocare a da o festivitate mare la Budapesta pt 1 Dec.” Evinne arunca o fraza in care inceputul se contrazice cu sfarsitul mesajului, asa ca eu unul nu am inteles ce vrea sa spuna. poate ne explica mai bine.

      • @cos…

        Evinna şi István au exprimat opinii diferite, nu e deci vorba de unanimitate aşa cum iniţial am spus eu.

        „Ungaria [nu] da dovada de liberalism in cazul acesta dupa parerea mea, si este putin important locatia, imi pare rau Erika nu sunt de acord cu tine!” Evinne…

        „Prin acestă întâmplare Ungaria a pierdut de două ori. Din cauza atitudinii jenante (Jobbik) și din cauza retragerii autorizației.”Istvan

        ..iar ‘provocare’ a fost interpretată de István în sensul pozitiv pe care îl are în limba engleză („challange”), nu negativ (ceva ce justifică o reacţie negativă) ca în română

        Era interesant daca se ţinea totuşi la Teatrul Naţional şi venea şi Orban la spectacol. Ţinea o cuvîntare diplomatică despre semnificaţia evenimentului pentru români. Apoi vorbea despre idealurile politice admirabile ale românilor în acel moment, inclusiv cu menţionarea proclamaţiei de la Alba Iulia ce promitea minorităţilor din România Mare că viaţa lor naţională va fi posibilă în noua ordine politică „fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba proprie, prin indivizii din sânul său”. Iar apoi mentiona că maghiarii transilvăneni nu au nici în prezent o universitate prestigioasă a lor de stat (un lucru ce românii l-au cerut încă de la Blaj în 1848), şi ca încă nu îşi adminstrează complet singuri educaţia, cultură (le spun, le dau voie, românii ce să înveţe în maghiară, vezi discuţiile cu legea învatamantului, evident că asta îi enervează tot cum ne enervau şi pe noi ruşii cînd ne obligau să învăţăm ruseşte -în perioada ocupaţiei sovietice 1946/1959).

        Aşa însă a devenit doar încă un penibil spectacol al ‘sindromului Trianon’. Maghiarii nu au nici ei lideri de calibru, lideri capabili de „mutări” curajoase, de anvergură, ce ar duce la schimbarea stereotipiilor, pattern-urilor de interacţiune.
        Dimpotrivă, ce au în prezent sunt lideri populişti, demagogi, de la care e de aşteptat „surprize” în anii următori.

      • Evinne a inteles ca Ungaria a acordat autorizatia sarbatoririi la TN, fara sa citeasca partea cu retrasul, si a apreciat ca e o pozitie liberala. Dupa care a subliniat ce era deja clar, ca nu e de acord cu Erika.

        Iar pe Erika nu inteleg de ce o citezi, nu am zis ca a fost nuantata -desi a avut IN GENERAL un ton respectuos, un radicalism moderat, daca se spune asa.

        cu respect,

        Olahus

  23. István: la astfel de provocare ma gindesc si eu, in a te pune intr-o situatie unde nu exista decizie buna…

    Ovidiu: duble standarde… De 15 martie comemoram evenimentele PETRECUTE IN ARDEAL (nu urlu ci sublieniez): vezi statuia lui Gábor Áron la Odorhei, vezi vizita lui Petőfi si Balcescu la Cluj si florile depuse la motelul Biasini, vezi localitatea unde a decedat Petőfi, samd. Si sint de acord cu tine ca aceste comemorari sa fie cit mai demne, fara excese de genul „Székely Gárda”, HVM, etc.

    Disputa s-a iscat pe sarbatoriea unirii LA BUDAPESTA, acceptam cu pace orice sarbatorire din Romania, s-au chiar la romanii de peste hotare, chiar daca nu sintem prea fericiti de aceasta data.
    De aceea continuu sa intreb: ce legatura are Budapesta cu 1 Dec, este absolut necesara sarbatorirea acolo sau se poate face si acolo cu putin mai multa empatie.

    Eu nu sint suparat pe tine, esti onest si te exprimi civilizat, te rog, incearca sa nu te superi de cea ce scriu eu, chiar daca nu ajungem aici la o intelegere (poate copiii nostri…)
    Chiar ma opresc aici, nu vreau sa tensionez mai mult, poate am exagerat deja. Scuze si o zi frumoasa de toamna tuturor.

  24. Apropo de ce imi zicea Erica referitor la Dictatul de la Viena:

    „Rep: Ce ar zice guvernul român dacă în Teatrul Naţional de la Bucureşti s-ar organiza o manifestare de celebrare a Dictatului de la Viena?”, se întreabă susţinătorii Jobbik pe forumurile asociate grupării parlamentare radicale. E un argument valabil?

    Hugo Agoston: Nu cred că poate fi un argument lucid, nici măcar din punctul de vedere al formaţiunii Jobbik, care nu excelează printr-un surplus de raţiune – să ne gândim doar la faptul că Dictatul de la Viena n-a rămas, totuşi, definitiv. Dar vă mărturisesc că aş fi şi eu curios ce-ar zice nu atât guvernul României, cât partidele din opoziţie. Probabil ca ar zice cam la fel… Oricum, Institutul Cultural Maghiar din Bucureşti nu ar iniţia o asemenea acţiune, iar directorul Teatrului Naţional din Bucureşti ar fi mult mai precaut.”

  25. alte reacţii pe tema asta ( dacă mai interesează pe cineva, am senzaţia ca ne-a obosit subiectul)

    http://www.evz.ro/detalii/stiri/scandal-colosal-in-ungaria-1-decembrie-romanesc-un-homosexual-excentric-si-sterpelirea-ardealu.html

    O combinaţie letală de provincialism rudimentar şi apetit pentru hiperbole „dospeşte” un nou scandal pe linia Bucureşti-Budapesta…..Mai e ceva de spus? Probabil că, deşi incidentul n-a avut în spate nicio revoltă publică, ci doar câteva figuri obscure şi un partid extremist care oricum visează zilnic homosexuali trădători şi armate maghiare mărşăluind prin Ardeal, el a reuşit să readucă la suprafaţă impulsuri politice rezistente şi victimele lor insistente. Maghiari şi români, laolaltă. Dacă mai era nevoie de vreo probă, a venit cu vârf şi îndesat acum. Iată de ce aici e periferia Europei.

  26. @Cos: Miklos e mai nuantat in ce NU s-a publicat:

    Olahus: Romanii daca ar fi diplomati ar regandi ziua nationala” in sens de schimbare a datei? Da

    dar se poate regandi si punandu-se accent nu doar pe intregire teritoriala. de exemplu, de ce nu am celebra faptul ca s-a proclamat drept de vot pt femei si barbati (insa s-a aplicat mult mai tarziu 😦 ). Sau libertatea presei, si ea prezenta in proclamatie? Valori cetatenesti, pentru toatea lumea, nu doar etnice, cum este „unirea tuturor romanilor intr-un singur stat”.

    Miklos:”Sunt de acord sa proclami si alte notiuni legat de aceea data, dar dragi romani va rog sa publicati sus si tare aceste principii integratoare ale natiilor.”

    Miklos: „deci daca Romania a fost conceput si astazi proclamata ca o singure natiune, atunci seamana cu modelul american. deci romanii care iau inghii pe pecenegi si cumani, greci, turci, tatari, sarbi etc. ar putea sa inghita si minoritatile nationale daca ar prezenta un model de urmat. Dar asta inaintea serbarii ca ziua tarii ziua tuturor romanilor…”

    Prin „inghitit” a se intelege adaugat, integrat, nu asimilat. Cel putin asta e intelesul pe care vrea sa i-l dea Miklos. Pentru ca pecenegii s-au asimilat, iar tatarii cel putin isi pierd limba.

    • Bine, dar nuantele astea mie unuia nu mi se par deloc relevante. Pentru ca eu unul nu vad niciun motiv pentru a regandi/ schimba ziua noastra nationala. Sincer, nu cred ca avem de ce sa ne simtim rusinati, jenati, stingheri legat de ceea ce s-a intamplat atunci. A fost o decizie luata de o majoritate larga, careia i s-au alaturat si nemtii, astfel incat in final a avut o sustinere de cca. 70%. Si cel mai important, nu a fost o decizie impotriva minoritati/lor, ci una care propunea niste solutii extrem de liberale pentru pastrarea identitatii si autoguvernarea minoritatilor. Ceea ce nu inteleg prietenii nostri maghiari, este ca a fost si o decizie absolut fireasca, care daca nu s-ar fi produs atunci, s-ar fi produs oricum, mai devreme sau mai tarziu, pentru ca in aproape toate regiunile Transilvaniei, cu exceptia Tinutului Secuiesc si a catorva zone de la granita judetelor Bihor si Satu Mare cu Ungaria, romanii erau intr-o larga majoritate. Iar, spre deosebire de situatia Tinutului Secuiesc, toate aceste provincii era la granita cu statul roman, ceea ce le facea decizia si mai usoara. Destramarea imperiului de atunci seamana cu destramarea URSS si a fostei Yugoslavii din timpurile noastre, asa ca n-am niciun dubiu ca tot acolo s-ar fi ajuns si in cazul Transilvaniei. Acolo unde ne-am putea simti rusinati, este faptul ca acele promisiuni facute minoritatilor prin proclamatia de la Alba Iulia nu au fost indeplinite niciodata in totalitate. Dar asta ar trebui sa ne mobilizeze sa luptam in continuare pentru ele, alaturi de prietenii nostri maghiari, si nu sa ne schimbam in vreun fel atitudinea fata de un moment istoric absolut onorabil, firesc si, in fine, fericit. Daca ar fi ceva de regandit, ar fi modul cum am putea sarbatorii acest eveniment impreuna cu maghiarii, insa asta s-ar pune in discutie doar in masura in care ei chiar si-ar dori in mod sincer sa sarbatoreasca aceasta zi impreuna cu noi. Ori eu unul ma indoiesc sincer ca asta si-o doresc mai mult de, sa zicem, 10 maghiari in acest moment, sau ca si-o va dori vreodata un numar mai mare de atata. Pentru ca daca si-ar dori-o, s-ar gasi nenumarate solutii care sa multumeasca ambele parti. Cum s-ar putea gasi la fel de multe solutii astfel incat romanii si maghiarii sa sarbatoreasca impreuna ziua nationala a maghiarilor. Olahus, doar lanseaza o astfel de dezbatere, si sunt convins ca vor fi destui care sa vina cu astfel de solutii. Cat despre punerea lor in practica, poate in alta viata!

  27. Ovidiu, scuze, dar ai intrecut o masura, si nu ma pot abtine:

    „Maghiarii sunt o societate divizată, o parte naţionalistă, revisionistă şi paranoidă şi una, mai mică, ce liberală, cosmopolitană şi favorabilă democraţiei. Radăcinile acestei diviziuni se găsesc în curentele sfîrşitului de secol 19”

    Nu toti nationalistii maghiari sint revizionisti si paranoizi, cred sincer ca acestia sint in minoritate. Nu mai auzit de ex niciodata argumentind pt schimbarea granitelor, din contra (si stiu ca nu sint singurul).
    Democratia nu e ceva asociat exclusiv cu liberalii si cosmopolitanii, nemaivorbind de faptul ca chiar si acestia pot face mari gafe in detrimentul democratiei cum s-au facut in ultimii ani in Ungaria.

    Ma abtin sa fac aceleasi stereotipizari la adresa romanilor, ca nu mi se pare elegant. Scuze daca scriu in termeni mai duri, dar m-am enervat.

    • Eu zic să nu ne certăm, o să avem ocazia să vedem cine are dreptate în curînd, chiar în anul care urmează cred eu. Ce se întîmplă acum în Ungaria e un fel de „revoluţie” anti-democratică şi völkisch-nationalistă condusă de liderii acestei părţi a maghiarimii. Nu e doar părerea mea ci şi a multor intelectuali ce cunosc foarte bine istoria şi cultura Ungariei (Imre Kertész, Paul Lendvai, G.M. Tamas, M. Marsovszky, şi alţii)

      • E absurd, sa ne luam dupa politica si sa stereotipizam o natie pe baza acesteia (NU ASA VA VAD):

        Atunci natia romana e balcanica, plina de furturi/spaga/bacsis, inapta pt democratia europeana parlamentara fiind dirijata „behind the curtains” de o trupa folosind orice mijloace disponibile.

        INCA O DATA EU NU VA VAD ASA, cred ca romanii nu sint mai rai sau mai buni decit maghiarii, si viceversa. Amindoi invatam inca democratia si comitem greseli.

        Si a spune ca numai liberalii si cosmopolitii sint democratici mi se pare ceva grav! Nu nationalistii sint ab ovo impotriva democratiei, ci UNELE FAPTE ale lor se pot considera autoritare sau in caz mai bun paternitare. La fel, nici liberalii si cosmopolitii nu sint ab ovo democrati ci FAPTELE lor sint bazate pe consens, pe „involve” etc.

  28. @OLorand …E absurd, să ne luăm după politică ..

    Suntem de acord aici, Lorand. În ce am scris eu critic o formă ce o poate lua naţionalismul maghiar dar nu îl reduc la acest aspect, la această variantă. Ar fi, ca să dau un exemplu extrem, ca şi cum aş reduce naţiunea germană la nazism. Ar fi absurd deşi e indubitabil că nazismul a fost o formă pe care a avut-o, care a luat-o la un moment, dat naţionalismul german.
    De fapt chiar eu l-am criticat pe Tihi pentru astfel de reducţionisme (reducerea la kitsch-ul „naţional-comunismul” ) cu scopul ‘delegitimării’ naţionalismului român în general

    Nu pun deci în discuţie legitimatea aspiraţiilor naţionale ale maghiarilor (ardeleni sau în general), doar că mi se pare (şi nu doar mie) că forma ce se pregăteşte sa o ia în prezent în Ungaria e una toxică, una ce reia ideile anilor 1930s.

  29. Róbert Alföldi a fost demis.

    Lejárt az az idő, amikor hazánk szétszakítását Budapesten ünnepelték” – végre kirúgták Alföldit
    Felmentette tisztségéből Alföldi Róbert (volt) színházigazgatót Réthelyi Miklós. A nemzeti erőforrás miniszter csütörtökön rendkívüli sajtótájékoztatón jelentette be döntését. Réthelyi elmondta: Alföldi munkássága eddig sem a magyar kultúrát szolgálta, azonban az a lépése, hogy Erdély elszakítását a nemzet színházában ünnepelte volna meg, egyértelművé tette, hogy halaszthatatlanul új embert kell keresni a Nemzeti élére. A felmentés máris érvénybe lépett, részletek alább.

    http://kuruc.info/r/6/69678/

      • SCRIS CU ZIMBET PE BUZE, A SE CITI LA FEL: Tu esti mazochist ca citesti kuruc.info? 🙂

        Eu am incercat citeva saptamini anul trecut, dar mi s-a facut greata si am renuntat.

  30. Nu, …. ieri a fost prima data cînd am ajuns acolo din întîmplare (căutind informaţii despre Róbert Alföldi)..şi am şi „muşcat-o” cu pesudo-ştirile lor 🙂

      • desigur, dar uite ceva interesant de citit pentru tine :

        http://reflektorium.wordpress.com/2010/11/19/commedia-dell%E2%80%99arte/

        Kesztió se străduieşte să îi convingă ca românii erau oprimaţi de maghiari înainte de 1918 iar ei spun că nu e adevărat şi… că nici maghiarii nu sunt oprimaţi azi în România de români. Interesant dialog : I am OK you are OK ! 🙂

        Mint ahogy ma sincs elnyomás Romániában, ezt még Tőkés Lászlónak sem hiszem el. Diszkrimáció van, jogsértések vannak, interetnikus feszültségek vannak, sunyi magyarellenesség van, de elnyomás nincsen.

  31. Ovidiu: merci de link, citit, cred ca nu te miri ca imi e aproape textul blogului lui PAZS 🙂

    Cit despre oprimari: inainte de 1918 romanii erau oprimati, exista a politica la nivel de stat de a forta asimilarea, fiinca stiau si leaderii maghiari ca sint in minoritate.
    In Romania au existat perioade de oprimare, dar acum nu cred ca este: era in perioada interbelica, era in anii 80, la fel cu politica la nivel de stat. Acum nu cred ca mai exista, doar ramasitele in capul unora (multora?), in unele structuri (vezi si ce ai postat de la academie la blogul cu educatia). Are dreptate PAZS: exista unele discriminari, exista tensiuni, citeodata actiuni anti-maghiare sub-centura, dar se vede o inbunatatire a situatiei, sau poate baza era foarte redusa? 🙂

    O seara frumoasa.

  32. un fel de off-topic…desfiinţarea a două licee româneşti pentru ca să poată elevii maghiari să aibă liceul chiar în centrul în Clujului..asta după ce primăria nu a mai are bani să le plătească popilor Unitarieni (care sunt tot maghiari) chiria cerută de ei (175 000 lei) ca să găzduiască liceul maghiar Brassai în clădirea liceului, clădire ce le-a fost retrocedată ..aşa cum spunea Marko Bela in 2007 , : „această patrie s-a pierdut în 1918, iar datoria noastră este să redobândim acel pământ pierdut. Să redobândim tot ce am pierdut: casele, pădurile, pământurile, steagul”

    http://www.clon.ro/stiri/cluj/articol/profesorii-protesteaza-impotriva-comasarii-a-sase-scoli-din-cluj-napoca-si-gherla/cn/news-20101124-11263987

    • O fosta nedreptate (nationalizarea) cu probleme similare ca si acum, „indreptata” azi cu probleme pt oameni simpli (si maghiari din liceul Brassai). Din pacate, sintem neincrezatori in stat, si credem ca ce este retrocedat cultelor, ramine pt noi.
      Interesant: Brassai Sámuel a fost director al scolii unitariene, devenita liceu de stat. Acum, cu unitarienii in posesie Brassai se muta 🙂

      • E de notat

        a. cineva tot trebuie să piardă ca rezultat al unor astfel de permutări şi comasări (it is a „musical chairs” kind of game) şi ce se întîmplă în final în cazul ăsta e că o şcoală românescă e aruncată în periferia Clujului pentru ca maghiarii să poată rămîne în Centru. Asta apropo de discriminare etnică.

        b. criza economică şi restringerile bugetare sunt o realitate europeană, nu e ceva artificial creat de români, iar Episcopia Unitariană e în totalitate (100%) formată din credincioşi maghiari. Alfel spus, în acest caz sunt maghiarii cei care evacueză un liceu de prestigiu maghiar dintr-o clădire de prestigiu, simbolică. Un liceu teoretic e o instituţie de formare a viitorilor intelectuali, nu a bigoţilor, şi astfel e mult mai semnificativ cultural decît o şcoala popească, în sec.21 desigur.

  33. Ovidiu,

    Nu am înțeles exact cele întâmplate. Liceul de Stat Brassai a fost dată afară din clădirea Unitariană și ca urmare a ocupat tot în centru locul a două școli românești, care au fost mutate la periferie?

    • se pare că şi clădirea liceului Babeş (ce acum se desfiinţează pentru ca în locul lui să se mute Brassai) a fost cîştigată tot de maghiarii unitarieni

      doua articole mai vechi 2008/2009 pentru ce se ascunde în spatele manevrelor de acum:

      „Din cîte stiu, initial unitarienii doreau sa faca o Casa a învatatorului maghiar. Acum, se pare ca vor sa faca un Grup Scolar maghiar, desi în tot centrul Clujului sînt scoli maghiare. Nu stiu cum s-ar justifica acest lucru, avînd în vedere ca celelalte licee maghiare, deja existente, se bat pentru copiii de etnie maghiara, acestia fiind afectati ca si noi de o scadere a natalitatii. Unitarienii au cîstigat în instanta si cladirea unde functioneaza Liceul Brassai, ultimul etaj fiind ocupat de Liceul Unitarian. Cei din Liceul Brassai sînt gazduiti în chirie. Daca cîstiga spatiul în care functioneaza Victor Babes, pe mine ma dau afara”

      http://www.ftr.ro/victor-babes-scos-in-strada-2753.php

      http://www.citynews.ro/cluj/din-oras-10/episcopiile-clujene-noii-rechini-imobiliari-46796/

      • Deci liceul Brassai doar se muta dintr-o clădire unitariana în alta ce în curind va fi ea tot unitariană, ce se întîmplă e că doar liceele Babeş şi Iulian Pop româneşti sunt desfinţate (comasate cu liceul Ana Aslan, respectiv liceul Comercial). Am înţăles greşit iniţial.

        Nu doar liceele (româneşti) sunt afectate de febra retrocedările către maghiari, ci şi Spitalul Clinic de Urgenta de Copii ( Clinica de Pediatrie I, Clinica de Pediatrie III de pe strada Campeni, sectia de Prematuri din cartierul Grigorescu), Spitalul de Boli Infectioase de pe strada Iuliu Moldovan, Spitalul de Psihiatrie.
        Practic toate cladirile cladirile aflate in centrul istoric al Clujului si in zona limitrofa a acestuia urmează sa fie a cultelor religioase, maghiare în mare majoritate

        Per ansamblu, cele 165 de imobile sunt revendicate de:
        Arhiepiscopia Romano – Catolica 71 de imobile
        Eparhia Reformata 35 de imobile
        Fundatia Federatia Comunitatilor Evreiesti 23 de imobile
        Episcopia Greco Catolica de Cluj Gherla 17 imobile
        Arhiepiscopia Ortodoxa Romana 9 imobile

        Eparhia Reformata de Ardeal 35 de imobile

        http://www.citynews.ro/cluj/din-oras-10/spitalele-clujene-ingropate-in-cereri-de-retrocedare-92710/

        http://www.hotnews.ro/stiri-presa_regionala_arhiva-1736858-retrocedarea-clujului.htm

  34. http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/investigatii/harta-marilor-retrocedari-92253.html

    In Ardeal s-au intors nobilii unguri. Multi dintre ei traiesc in Ungaria, Austria, SUA. Acestia au introdus notificari pentru recuperarea tuturor bunurilor detinute anterior instalarii regimului comunist – castele, palate, paduri, terenuri agricole. Potrivit unor studii aparute la Budapesta privind retrocedarile din Ardeal, o treime din Transilvania este revendicata de baroni, conti, duci maghiari, detinatori ai unor mari proprietati inainte de 1945, in special in zona centrala a Ardealului. Ei erau concentrati in judetele Cluj, Mures, Salaj, Bistrita, dar si in Maramures.

    • Nu cunosc legislatia, deci abia ma pot pronunta. In principiu, daca legea permite retrocedarea sau plata de despagubiri, atunci sa se aplice, indiferent de nationalitate, cum si nationalizarea a fost nediscriminatorie (a fost?).

      • E un subiect legal complicat. Multe din aceste clădiri au fost ridicate din fonduri publice, de stat, dar în perioada Austro-Ungară şi apoi date, înainte de 1918, fie doar în folosinţă/adminstrare fie în propietate bisericiilor iar acum ele sunt revendicate de acestea ca fiind propietate.
        Alte cazuri sunt de-a dreptul bizare : propietăţi mai întîi naţionalizate, cu despăgubiri, în 1921 dar netrecute în cartea funciară, retrecute ca propietate şi apoi re-naţionalizate dar în 1945 deci înainte de naţionalizarea comunistă..şi totuşi cerute acum. Asta e cazul moştenitoriilor familiilor nobiliare Banffy, Bethlen şi Kemeny ce judecă pentru retrocedarea a aproximativ 130.000 de hectare de pădure din munţii Gurghiu şi Călimani, adică 80% din întreg fondul forestier al judeţului Mureş.

  35. Situatia pare sa se rezolve, se organizeaza la Hotel Meridien din Budapesta.
    Timpenie ca toti am ramas cu gust amar.

  36. Ceva pentru colegii de blog maghiarii de „1 Decembrie” din partea mea.
    Sper sa nu interpreteze negativ, doar mi sa parut o poezie tragică şi în acelaşi timp frumoasă.

    Radnóti Miklós: Nem Tudhatom…

    Nem tudhatom, hogy másnak e tájék mit jelent,
    nekem szülõhazám itt e lángoktól ölelt
    kis ország, messzeringó gyerekkorom világa.
    Belõle nõttem én, mint fatörzsbõl gyönge ága
    s remélem, testem is majd e földbe süpped el.
    Itthon vagyok. S ha néha lábamhoz térdepel
    egy-egy bokor, nevét is, virágát is tudom,
    tudom, hogy merre mennek, kik mennek az úton,
    s tudom, hogy mit jelenthet egy nyári alkonyon
    a házfalakról csorgó, vöröslõ fájdalom.
    Ki gépen száll fölebe, annak térkép e táj,
    s nem tudja, hol lakott itt Vörösmarty Mihály;
    annak mit rejt e térkép? gyárat s vad laktanyát,
    de nekem szöcskét, ökröt, tornyot, szelíd tanyát;
    az gyárat lát a látcson és szántóföldeket,
    míg én a dolgozót is, ki dolgáért remeg,
    erdõt, füttyös gyümölcsöst, szöllõt és sírokat,
    a sírok közt anyókát, ki halkan sírogat,
    s mi föntrõl pusztítandó vasút, vagy gyárüzem,
    az bakterház s a bakter elõ;tte áll s üzen,
    piros zászlo kezében, körötte sok gyerek,
    s a gyárak udvarában komondor hempereg;
    és ott a park, a régi szerelmek lábnyoma,
    a csókok íze számban hol méz, hol áfonya,
    s az iskolába menvén, a járda peremén,
    hogy ne feleljek aznap, egy kõre léptem én,
    ím itt e kõ, de föntrõl e kõ se látható,
    nincs mùszer, mellyel mindez jól megmutatható.

    Hisz bùnösök vagyunk mi, akár a többi nép,
    s tudjuk miben vétkeztünk, mikor, hol és mikép,
    de élnek dolgozók itt, költõk is büntelen,
    és csecsszopók, akikben megnõ az értelem,
    világít bennük, õrzik, sötét pincékbe bújva,
    míg jelt nem ír hazánkra újbol a béke ujja,
    s fojtott szavunkra majdan friss szóval õk felelnek.

    Nagy szárnyadat borítsd ránk virrasztó éji felleg.

    1944. január 17.

    ====>>

    Miklos Radnoti: How Others See…

    How others see this region, I cannot understand:
    to me, this little country is menaced motherland
    with flames around, the world of my childhood swaying far,
    and I am grown from this land as tender branches are
    from trees. And may my body sink into this soil in the end.
    When plants reach out towards me, I greet them as a friend
    and know their names and flowers. I am at home here, knowing
    the people on the road and why and where they are going-
    and how I know the meaning when by a summer lane
    the sunset paints the walls with a liquid flame of pain!
    The pilot can’t help seeing a war map from the sky,
    can’t tell below the home of Vörösmarty Mihály;
    what can he identify there? grim barracks and factories,
    but I see steeples,oxen, farms, grasshoppers and bees;
    his lens spies out the vital production plants, the fields,
    but I can see the worker, afraid below, who shields
    his labour, a singing orchard, a vinyard and a wood,
    among the graves a granny mourning her widowhood,
    and what may seem a plant or rail line that must be wrecked
    is just a signalhouse with the keeper standing erect
    and waving his red flag, lots of children around the guard,
    a shepherd dog might roll in the dust in a factory yard,
    and there’s the park with the footprints of past loves
    and the flavour
    of childhood kisses- the honey, the cranberry I still savour;
    and on my way to school, by the kerbside to postpone
    a spot-test one certain morning, I stepped upon a stone:
    look! there’s the stone whose magic the pilot cannot see,
    no instrument would merge it in his topography.

    True, guilty are we all here, our people as the rest,
    we know our faults, we know how and when we have
    transgressed,
    but there are blameless lives here of toil and poetry and passion,
    and infants also, with growing capacity for compassion-
    they will protect its glow while in gloomy shelters till
    once more our land is marked by the finger of peace:
    then they will
    respond to our muffled words with new voices fresh and bright.

    Spread your great wings above us, protective cloud of night.

    • Soarta lui Radnóti a fost tragica: ca evreu a fost internat in detasamentele de munca (care de ex construiau fortificatii pt armata), si a fost ucis in noiembrie 1944 in timpul retragerilor in vestul Ungariei de catre un pluton al armatei maghiare (adica nu de germani)…

      • Eu am postat poezia avînd în minte alt context, cel transilvan.
        Pentru maghiarii din Ardeal acest pămînt e ‘patria’ . Pentru ei locurile fizice au incărcaturile simbolice date de cultura maghiară iar aceste semnificaţii sunt trăite intens ….dar nu pot fi înţălese (nem tudhatom) şi împărtăşite de cei de altă cultură.
        Ma gîndeam la „subiectivitatea experinţei”.

  37. Pingback: Kedves magyar, ce reprezinta pentru tine 1 decembrie? « MaghiaRomania

  38. dublu standard ?

    Cativa membri ai gruparii Garda Secuiasca, veniti la Cluj sa sarbatoreasca 92 de ani de la infiintarea batalionului secuiesc, au fost ridicati de politie de pe strada Iuliu Maniu si urcati intr-o duba….cei opt membri ai Garzii Secuiesti s-au ales cu dosare penale pentru purtarea de insemne fasciste. Ei urmeaza sa fie eliberati in cursul acestei nopti.

    Marsul Noua Dreapta (ND) de la Targu Mures a fost motiv de disputa verbala intre senatorul UDMR Gyorgy Frunda si prefectul judetului Mures, Marius Pascan….ND au scandat sloganuri precum “România noastră”, “România românilor”, “Harghita şi Covasna, pământ românesc”, “Noi suntem români, aici suntem stăpâni”, “Limba română, unica stăpână” şi “România Mare, în vechile hotare”.

    citynews.ro/cluj/eveniment-29/video-8-membri-ai-garzii-secuiesti-audiati-la-politie-101259/
    c
    itynews.ro/cluj/eveniment-29/scandal-de-ziua-nationala-intre-autoritati-la-mures-101253

    • Ovidiu,merci, sint de acord, ambii incita la ura si vrea sa demonstreze o superioritate.

      Si n-am nimic ca garda secuiasca a fost ridicata de politie, ca incercau sa provocheze un scandal. Sa-i ridice si data viitoare cind demonstreaza in mod extremist.

      Ar fi bine sa se opreasca si ND cind merge in orasele cu o populatie maghiara mai importanta.

Comentariile nu sunt permise.