George: Despre stema Banatului


Pentru o mai bună înțelegere a ceea ce înseamnă heraldica bănățeană, propun o trecere în revistă a stemelor folosite de diferitele entități statale ce și-au avut obârșia în teritoriul dintre Dunăre, Tisa și Mureș.

Primul banat de pe teritoriul Banatului istoric a fost Banatul Severinului. Banatul Severinului a fost, inițial, o formațiune politică, militară și administrativă a Regatului Ungariei instituită în vederea readucerii bulgarilor (trecuți din motive politice de la catolicism la ortodoxie) în frontierele latine. Ulterior, Banatul Severinului este avanpostul sistemului defensiv antiotoman al Regatului Ungariei și, deopotrivă, al Țării Românești. La maxima lui întindere a cuprins teritorii din vestul Olteniei și din estul Banatului. Era condus de un ban cu reședința în Cetatea Severinului. Banatul Severinului a fost disputat politic între Țara Românească și Regatul Ungariei, iar religios între catolici, ortodocșii bulgari, greci și sârbi.

Din Banatul Severinului avem și primele vestigii heraldice bănățene – o stemă a banatului de pe monede emise de Banul Nicolaus von Redwitz al Severinului (1429-1435) și după un mormânt al unuia dintre bani. Este vorba de un scut cu margine, în care avem o cruce cu vârfurile despicate. Scutul este timbrat de o coroană.

14424680_1130857493646200_807014768575359967_o

Stema Banatului Severinului pe o monedă emisă de Banul Nicholas Redwitz al Severinului în sec. XV

După Bătălia de la Mohács din 1526, Banatul Severinului se va împărți în Banatul Craiovei (cuprinzând Oltenia) și Banatul Lugojului și Caransebeșului (cuprinzând estul Banatului istoric). Vestul bănățean va fi transformat în pașalâc, sub denumirea de Pașalâcul Timișoarei.

 

Nu se cunoaște nimic despre stema Banatului Lugojului și Caransebeșului, sau despre cea a Pașalâcului Timișoarei, dar cunoaștem stema Banatului Craiovei, unde apare pentru prima oară în tradiția heraldică bănățeană leul cu aștri; tot leu cu stea în șase colțuri se vor regăsi și pe stema Olteniei din 1872.
Banatul Craiovei, 1548 (mică).png

Stema Banatului Craiovei (Valahiei Mici) într-un armorial german din 1548

În fine, Banatul Lugojului și Caransebeșului a fost și el cucerit de turci și anexat Pașalâcului Timișoarei, iar singura entitate continuatoare a primului banat a rămas, până în 1718, cea cu capitala la Craiova.

 

După cucerirea pașalâcului de către Imperiul Habsburgic în 1718 avem, în sfârșit, teritoriul Banatului istoric reprezentat de o singură stemă. E vorba de stema Banatul Timișoarei. Despre stema Banatului Timișoarei multă lume-și dă cu părerea. Unii spun că nu e vorba decât de stema Timișoarei din 1717. Alții spun că e doar o invenție. Eu opinez că e vorba de o stemă nouă, inspirată din stema capitalei banatului, dar o stemă de sine-stătătoare, menită să reprezinte întreaga regiune, așa cum se observă și în colțul uneia din hărțile Banatului Timișoarei.
harta-a-banatului-timisoarei-1776

Harta Banatului Timișoarei realizată de Francesco Griselini în 1776, cu stema banatului în colțul din stâng, jos

E adevărat că stema Timișoarei din 1717 (vizibilă astăzi pe Palatul Primăriei din Piața Libertății) este asemănătoare; dar este, în același timp și diferită. Stema orașului are două turnuri înconjurate de palisade. Stema banatului are un singur turn înconjurat de palisade. Diferențele continuă și dacă ne uităm la suporți, la motto, sau la coroana de pe scutul stemei bănățene.

14372029_1131295780269038_6322272979614690590_o

Stema Orașului Timișoara din 1717 pe fațada Palatului Primăriei (Primăria Veche)

Dar întâi să vorbesc despre ce se află în interiorul scutului. Întreaga compoziție: turnul de apărare, palisada, drumul ce duce la râu – toate fac referire la Cetatea Timișoarei așa cum arăta ea în 1716, când a fost cucerită de habsburgi. Mai mult, plasarea unei steme identice pe Casa Savoia, construită pe locul prin care a intrat Principele Eugeniu de Savoia victorios în oraș sugerează că ceea ce se află în scutul stemei Banatului Timișoarei este chiar o metaforă a cuceririi urbei de către oastea creștină.

 

Suporții scutului sunt doi vulturi înarmați, unul cu un buzdugan, iar celălalt cu o spadă – simboluri ale suveranității. În vârful celor două arme regăsim ochii providenței, ca simbol al culturii ce avea să schimbe Banatul dintr-un pașalâc musulman într-o regiune creștină, europeană.

 

Coroana ce timbrează scutul este și ea un simbol clar al suveranității noii provincii imperiale.

 

Dar cel mai important aspect al noii steme este motto-ul. În opinia mea o dovadă clară a faptului că stema prezentă pe hartă este o stemă pentru întreg Banatul, nu doar pentru capitală. „PROVIDENTIA AUGUSTORUM”, sau „GRIJA ÎMPĂRAȚILOR”, pe românește, trebuie că face referire directă la întreaga regiune, pentru că întreaga regiune bănățeană era un domeniu de coroană a Casei de Habsburg.

banatul-timisoarei-1718-1779-medie-3

Stema Banatului Timișoarei pe harta banatului din 1776

După cedarea Banatului Timișoarei Regatului Ungariei în 1779, acesta a fost împărțit în Comitatele Torontal, Timiș și Caraș; mai târziu au apărut și Comitatele Severin și Caraș-Severin.

comitatul-severin-1873-medie

Stema Comitatului Severin din 1878, apărută pe http://www.procaransebes.blogspot.ro

* Țin să mulțumesc blogului www.procaransebes.blogspot.ro pentru imaginea stemei Comitatului Severin din 1878, aceasta fiind accesibilă doar în fondul Arhivelor Naționale Timiș.
comitatul-caras-severin-mare

Stema Comitatului Caraș-Severin din 1881

Odată cu Revoluțiile Europene de la 1848, se răzvrătesc și sârbii, luând naștere unitatea administrativă numită Voievodatul Serbiei. Pe una din stemele folosite de voievodat apare și un nou simbol al Banatului – tot un leu, dar înarmat și ținând în cealaltă labă un cap de otoman.

voievodatul-serbiei-1848-mica-2

Stema Voievodatului Serbiei din 1848 cu stema Banatului în colțul din dreapta, sus

Leul din stema folosită de sârbi pentru Banat nu este altceva decât stema Chichindei Mari din 1744. Am auzit mulți oameni care propun ca simbol heraldic al Banatului istoric acest leu de aur înarmat. Cât de corect ar fi să folosim o stemă a unui oraș, născută într-o revoluție, ca simbol al Banatului istoric în dauna stemei inspirate chiar din capitala regiunii?

orasul-kikinda-1774-sigiliu

Stemă a Orașului Chichinda Mare din 1744

O altă stemă interesantă o găsim în colecția familiei Flondor din secolul al XIX-lea (datată de mine în preajma anului 1881). Este vorba de o stemă a Temișienei – o altă denumire a Banatului.

 

Nu se cunoaște vreo semnificație exactă a elementelor de pe stemă. Tot ce pot face e să speculez că imaginea coroanei face referire la faptul că teritoriul numit Temișiana a fost cândva Banatul Timișoarei, un domeniu de coroană al Casei de Habsburg. Din nou, e doar o supoziție.

temisiana-sec-xix-mica-2

Stema Temișienei din sec. XIX (~1881) din colecția familiei Flondor

În fine. Banatul va rămâne fără stemă proprie (dar cu steme separate de comitate) până în momentul unirii acestuia cu Regatul României. Înainte de a vorbi despre stema oficială a Banatului între 1921 și 1947 – aceeași stemă pe care o are și astăzi regiunea (cu o mică modificare) – voi vorbi despre ceea ce pare a fi un proiect de stemă din 1918. O idee. Nimic mai mult.

 

E vorba de o stemă descoperită de dr. Tudor-Radu Tiron pe un vas al Familiei Regale a României datat la 1918; un vas ce are inserțiuni cu toate stemele provinciilor românești de la 1918. Mă voi opri asupra stemei ce pare a reprezenta Banatul.

13396854_645018745645370_104805406_o

Stema Banatului pe un vas aparținând Familiei Regale a României din 1918

Un leu înarmat din aur pe fundal albastru. E aproape stema Chichindei Mari, doar că pe altă culoare de fundal și cu leul întors în cealaltă parte. Din nou, tot ce pot face e să speculez. Părerea mea e că leul reprezintă aici Oltenia (a se vedea stema F.C. Universității Craiova), cu leul înarmat întors spre Răsărit, ca un apărător în fața năvălirilor otomane.

Iar stema oficială a „Banatului românesc al Severinului”, așa cum o descriau ziarele din 1921, înfățișează un leu de aur, ieșind dintr-un pod de aur peste un râu azur. Fundalul este roșu.
banat-1921-mica-cu-coroana-regatului-romaniei-coroana-intregirii

Stema Banatului din 1921

Aceasta fiind încă (cu o mică modificare) stema oficială a Banatului, consider că elementele de pe scut merită explicate. Să postez întâi stema actuală.

banat_modern_coat_of_arms

Stema Banatului din 1992

Județele din Banat în vremea Regatului României au fost Timiș-Torontal, Caraș și Severin.

 

De menționat mai este momentul 1938, când Regele Carol al II-lea al României a împărțit țara în ținuturi (asemănător regiunilor de dezvoltare de astăzi). Astfel, Județele Timiș-Torontal, Caraș, Severin, dar și Arad și Hunedoara au fost comasate în ceea ce s-a numit Ținutul Timiș.

Pe stema ținutului apare corbul Hunedoreștilor – o idee nu foarte rea, luând în considerare că Ioan de Hunedoara a avut castele atât în Hunedoara, cât și în Timișoara (ambele castele sunt în picioare și astăzi).

tinutul-timis-1938-mica

Stema Ținutului Timiș din 1938

Să ne întoarcem acum la stemele comitatelor bănățene. În special Comitatul Timiș și Comitatul Caraș din 1779. În componența scuturilor celor două comitate se pot observa leul înarmat ieșind din apă și Podul lui Traian peste Dunăre pe armele Comitatului Timiș, respectiv ale Comitatului Caraș. În anul 1921 când Regatului României își definea procesul de unire prin crearea unei steme a României Mari, heraldistul care s-a ocupat de acest proiect, Keöpeczi Sebestyén József a combinat elemente de pe stemele celor două comitate pentru a reprezenta „Banatul românesc al Severinului”.

 

Așa s-a născut „leul bănățean” – în 1921. Stema nou-creată a Banatului a fost folosită și în heraldica orășenească și comunală de-a lungul timpului, împământenindu-se astfel leul în bestiarul bănățean.

 

În încheiere vreau să reîntăresc următoarea idee: Consider că în heraldică importantă este tradiția. Iar Banatul are o două steme istorice ce merită luate în considerare: stema de pe harta din 1776, inspirată de stema capitalei – Timișoara – și stema din 1921, inspirată din stemele comitatelor. Banatul nu are nevoie de o nouă stemă.
Anunțuri