George: Coroana Întregirii – cealaltă coroană regală?


Atunci când spunem „Coroana Regală a României” ne gândim cu precădere la Coroana de Oțel cu care a fost încoronat Carol I ca Rege al României în 1881. Dar poate gândul ni se abate și asupra Coroanei Reginei Elisabeta cu care a fost încoronată soția primului nostru rege, tot în 1881 – o versiune mai mică, mai ornată și din aur a Coroanei de Oțel.

 

Sau ne gândim la una dintre cele mai frumoase coroane din lume, Coroana Reginei Maria, cea inspirată din coroanele Doamnelor Țărilor Române, splendid făurită din aur românesc.

coroana_regala2

Coroana Reginei Maria a României

Însă nu. Niciuna dintre aceste coroane nu fac subiectul acestui articol. Aici voi vorbi despre ceea ce eu numesc „Coroana Întregirii”. De coroană am aflat de la un bun prieten, dr. Tudor-Radu Tiron, pe care-l salut cu ocazia aceasta.

Varianta heraldică

Odată cu unirea Regatului României cu Transilvania, Basarabia, Bucovina, Banatul, Maramureșul și Crișana, țara a avut nevoie și de noi însemne heraldice care să consemneze întregirea. Proiectul de stemă a fost realizat de heraldistul maghiar Keöpeczi Sebestyén József și aprobat în 1921. Dar stema și ce semnifică scutul acesteia e subiect pentru alt articol; acum mă voi concentra pe coroana ce împodobește mantia (aceeași coroană e așezată și pe capul acvilei române).

Regatul României, 1921, 3 (mare)

Stema Regatului României, 1921 pozată de Szekeres Attila István, președintele Asociației de Heraldică și Vexilologie din Transilvania

Observăm că e vorba de o coroană simplă din aur, cu diamante și perle. În vârf, însă, trece aproape nebăgată în seamă Crucea Primului Război Mondial. Cum se cheamă în istoriografia românească Primul Război Mondial? Războiul Întregirii Neamului! Așadar, Keöpeczi a pus pe coroană simbolul întregirii neamului românesc.

9e80fefef7c14eac9bd2d2c547fb48a7-5161461-1000_1000

Crucea Primului Război Mondial cu baretele Jiu și Carpați

Fac o mică paranteză – există o posibilitate ca cel ce a conceput stema (doar conceput; pictată a fost sigur de Keöpeczi) să fi fost chiar Regele Ferdinand I al Româinei, deoarece știm că el era pasionat de astfel de simboluri: mai lucrase și la Ordinul „Mihai Viteazul”.

Acum trebuie făcută și o comparație. Dacă crucea de pe Coroana Întregirii este Crucea Primului Război Mondial, crucea de pe Coroana de Oțel este Crucea Trecerii Dunării, acordată după Războiul de Independență din 1877-1878. Coroana de Oțel devine astfel un simbol al independenței poporului român.

crucea-trecerea-dunarii_14728_64686375ed68b6L

Crucea Trecerii Dunării

„Bine, bine!”, veți spune, „îi găsești tu atâtea semnificații și sensuri ascunse; dar a existat măcar?”

Varianta fizică

Desigur că a existat. Avem din păcate doar poze; două la număr. Atât a mai rămas din Coroana Întregirii.

Cele două poze au fost făcute în cadrul Lunii Bucureștilor, în anii ’30. Adică în perioada de domnie a Regelui Carol al II-lea al României avem prima și singura dovadă – fotografică, ce-i drept – că această coroană a avut și o formă fizică. Să fi fost din aur? Oare ce s-a întâmplat cu ea? Nu putem decât specula.

Carol al II-lea a fost un rege pasionat de simbolistică, așa cum am mai spus, dar și un grandoman. Tot în timpul domniei sale apar și primele schimbări (neoficiale) aduse stemei României Mari – scutul de pe pieptul acvilei române unde apăreau cele cinci provincii românești este înlocuit de scutul dinastic al Casei de Hohenzollern.

Regatul României, 1930, 1 (mare)

Stema Regatului României în Biblioteca „Mihai Eminescu” din Iași, 1934 fotografiată de http://www.tiparituriromanesti.wordpress.com

Pesemne, Carol al II-lea și-a dat seama că e ultimul Hohenzollern care mai domnește pe undeva și-a vrut, poate, să facă asta evident. Mai avem și Ordinul Casei Domnitoare (ordin copiat după Ordinul Casei Hohenzollern), unde, pe pieptul acvilei române găsim tot scutul dinastic. Mai sunt și alte exemple de genul acesta, cum ar fi un cuc de chipiu din Interbelic. În fine.

clsVa-221x300

Ordinul Casei Domnitoare

Poate tot în acest context, Carol a căutat și un simbol al României Mari, al întregirii neamului românesc. Alte indicii le găsim și în așezarea coroanei în cadrul expoziției de la Luna Bucureștilor. O vedem între făuritorii României Întregite – Ferdinand I și Maria. Lângă ea se află și un baston de mareșal și o cască militară română. Ori ipostaza e destul de clară – Primul Război Mondial, primii Regi ai României Mari și, în mijloc, coroana de pe stema nou-creată, în formă fizică.

Alte dovezi

Căutând și căutând, am dat peste două piese – excluzând cifrurile regale – unde mai apare Coroana Întregirii.

O regăsim mai întâi pe o planșă cu Imnul Regal al României din prima domnie a Regelui Mihai I.

137715754601

Imnul Regal al României

Mai apoi, în a doua domnie, pe un poster cu Mihai și ceilalți Domni ai Țărilor Române, vedem coroana stând deasupra portretului Maiestății Sale.

2_110

Regele Mihai I al României și Domnii Țărilor Române

Mai vorbesc și despre momentul 1938. Regele Carol al II-lea a României a împărțit atunci țara în regiuni de dezvoltare. Ei bine, regiunea care era reprezentativă Ardealului, dar și regiunea ce conținea orașul încoronării, Alba Iulia, a fost Ținutul Mureș.

Ținutul Mureș, 1938 (mică).png

Pe cartierul din mijloc, de culoare roșie, se află „coroana regală”, așa cum a fost blazonat scutul. Este vorba, fără doar și poate, de Coroana Întregirii, din motivele enunțate anterior – Ținutul Mureș era chiar inima Transilvaniei, iar capitala ținutului era la Alba Iulia, locul în care Ferdinand I și Maria s-au încoronat ca Rege și Regină ai României Mari.

Dar cea mai importantă dovadă o reprezintă un poster de pe vremea Regelui Carol al II-lea. Vedem Dinastia Română, Regele Carol I și Regina Elisabeta, Regele Ferdinand I și Regina Maria, Regele Carol al II-lea și, în fine, Principele Mihai. Dar mai vedem ceva: două coroane, puse deasupra, sub aripile acvilei, la loc de cinste; în dreapta imaginii se situează Coroana de Oțel, iar, în stânga… Coroana Întregirii! Pusă pe picior de egalitate cu coroana făurită de Carol I.

De menționat mai sunt și „titulaturile” regilor în viziunea lui Carol al II-lea. Străunchiul său, Carol I, era văzut ca „făuritorul independenței”, tatăl său, Ferdinand I, ca „întregitorul de țară”, iar pe sieși se considera „consolidatorul României întregite”. Posterul găsește deci dinastiei două etape: independența și întregirea – simbolizate oare prin cele două coroane?

250_331

Dinastia Regală a României

Dar cine să fi făurit coroana? Probabil Carol al II-lea, pe cheltuiala sa. Să fi fost din aur? Posibil… nu e ca și cum regele ducea lipsă de lichidități; mai ales dacă putea să-și vadă astfel visurile împlinite.

Ce s-a ales de coroană nu știm, însă putem specula. O fi plecat din țară odată cu Carol al II-lea? Or fi furat-o comuniștii în timpul naționalizărilor? S-o fi aflând în vreo colecție particulară din străinătate? Poate știu domniile voastre ceva, caz în car vă rog să ne scrieți fie în rubrica de comentarii, fie în mesaj privat pe pagina noastră de Facebook, MaghiaRomânia.

Drăgan-George Basarabă

 

 

Un gând despre “George: Coroana Întregirii – cealaltă coroană regală?

Comentariile nu sunt permise.