Costume populare din Banat, varianta Zboiiing


Dacă tot e azi Ziua Națională a Costumului Tradițional și având în vedere faptul că eu și prietena mea avem o colecție mărișoară de costume populare, am zis să vi le prezint și vouă în articolul ce urmează.

Știu c-o să fie lumea curioasă care-i treaba cu Zboiiing-ul din titlu și de pe poze, așa că povestesc acum scurt. Zboiiing e o stare de spirit. Îi ce zici când mai bifezi o năzbâtie. Și noi am decis că agenția noastră de turism ar trebui să se cheme Zboiiing, că noi asta facem – cutreierăm România și facem năzbâtii.

Trebuie menționat că pentru moment vor apărea doar costume tradiționale femeiești, purtate de prietena mea în diferite locuri din țară și străinătate – un fel de tur al portului popular.

Încep cu cel mai recent costum purtat de dânsa, în februarie, la Conacul Regal „Săvârșin” cu ocazia comemorării a 100 de ani de la moartea Reginei Elisabeta a României.

Costum românesc, 1

Acum să vă spun câte ceva și despre piesele de vestimentație. Costumul de sărbătoare e originar din Banatul de Munte (ca de altfel toate costumele românești din acest articol): ciupagul -adică ia/ cămașa – și poalele – adică fusta – sunt ale stră-străbunicii mele din Borlovenii Noi, iar catrința și scutecul sunt din Plugova, fiind ale surorii bunicului meu – au ceva vechime. Brâul e din Bocșa și are și el vreo 50 de ani, moștenit de ea de la bunică. Țesătura e din bumbac la toate piesele, doar brăcirile fiind din lână – brăciri se zice brâului în Banat.

Alt moment special în care prietena mea a purtat un costum tradițional românesc a fost vizita la Castelul Regal „Peleș” ca parte a tururilor ghidate pe care le organizăm noi prin România.

Costum românesc

După cum am spus și mai sus, portul e din Banatul de Munte, de data asta chiar din același sat: ciupagul și poalele-s ale bunicii mele din Plugova, iar catrința și opregul ale mamei ei. Am o poză de care-s foarte mândru din 1941 în care străbunica mea poartă chiar cotrința asta. Și ăsta e un costum de sărbătoare.

Am poposit și prin Sibiu cu turul ăla. În spate puteți observa poarta Palatului „Brukenthal”.

Costum românesc, 4

Tot de sărbătoare, tot din Banatul de Munte. Ciupagul și poalele-s ale bunicii din Borlovenii Noi, cusute chiar de ea, iar catrința și scutecul ale bunicii din Plugova. Costumul ăsta din Borlovenii Noi e preferatul meu, datorită complexității lucrăturii, dar și a culorilor folosite.

Ei, dar am poposit și la Turda cu ocazia asta.

Costum românesc, 3

Costumul e cel purtat și la Săvârșin, dar cu alte accesorii: catrința, targa și baticul sunt, ca și costumul, din Borlovenii Noi, fiind ale bunicii. Laibărul și brâul sunt din Plugova.

Spunem „Ceau!” țării în port popular românesc cu cel purtat de prietena mea pe ruta feroviară Oravița-Anina. Celebrul „Semmering Bănățean”. Dacă ajungeți prin zonă, să nu pierdeți trenul ăsta, că peisajele de pe drum sunt absolut uimitoare.

Costum românesc, 5

Dar să vorbesc și de costum. Ăsta e un amestec. Ciupagul, poalele, cotrența și opregul sunt din Plugova, de-ale bunicii. Partea interesantă e sfetărul pentru că e nemțesc. Îi era prietenei mele frig și și-a luat un sfeter nemțesc. Apropo de asta, o să tot vedeți în Banat diverse piese vestimentare împrumutate – cravate tricotate la români, modele românești la pemi, laibăre la austrieci etc.

Bun. Știați că portul popular românesc a ajuns și la Eurovision anul trecut? Pun pariu că nu știați! (Ok, poate era cumva logic că vor merge oameni, dar sigur nu știați că au fost costume bănățene acolo)

Costum românesc, 2

Am vorbit și de costum și de laibăr. Am vorbit și de catrință, doar că n-ați văzut-o. E aceeași purtată și în poza de mai sus, a bunicii din Plugova. De altfel, tot costumul e din Plugova.

Tot de la Eurovision, de data asta cu

Costum românesc nou

Ok. O să trișez puțin cu poza asta pentru că nu-i chiar un costum tradițional, ci unul modern inspirat din portul popular din Luncavița, un sat din Banatul de Munte.

Acum o să vă prezint un costum drag nouă datorită verilor petrecute în Gărâna, un sat pemesc din Munții Banatului, dar și primul port popular din Banat care nu-i românesc.

Costum pemesc

E vorba de un costum pemesc chiar din Gărâna, locul unde e făcută și poza cu ocazia unei sărbători catolice pemești – Drumul Crucii. Să vă povestesc puțin ce-s pemii. Sunt sigur că ați auzit de Boemia, regiune istorică cehească. Ei, după ce austriecii au cucerit Banatul, administrația imperială a colonizat pe meleagurile astea mai multe nații: șvabi în Banatul de Câmpie și austrieci și pemi în Banatul de Munte – printre alții. Pemii-și iau denumirea de la Boemia, parte din ei fiind de etnie cehă – cei de la Dunăre, cealaltă parte fiind de etnie germană – cei din munți. Portul de mai sus este unul de sărbătoare și are pe dedesubt mai multe jupoane, în unele cazuri chiar nouă astfel de jupoane – important este la acest costum să stea bufant.

Poza de mai jos e făcută în muzeul din Gărâna. De notat este costumul de pe manechin, care este 100% autentic Gărânei.

Costum austriac și costum pemesc

Costumul purtat de prietena mea este însă unul pemesc din piese aleatorii – nu este original, motiv pentru care acest costum poate fi considerat modern. Costumul nu are decât un jupon pe dedesubt, nu are batic în jurul gâtului și nici fontă în spatele cefei, cum ar fi la portul original.

În caz că nu știați cum arăta Scufița Roșie:

Costum austriac, 3

Costum popular nemțesc 100% corect. Acest costum este unul de sărbătoare, îmbinând o serie de culori foarte des întâlnite în porturile populare nemțești din Austria, în special regiunea Steiermark, de unde au s-a colonizat masiv în Anina (Steierdorf), Reșița sau Bocșa. De asemenea, astfel de costume se întâlnesc și în regiunea Bavariei.

Am mai fost noi și prin satele șvăbești din Banatul de Câmpie.

Costum austriac, 2

Costum popular nemțesc, tipic din Steiermark, Austria, întâlnit în România în Anina, Reșița sau Bocșa. Datorită faptului că șorțul este lucios și dintr-un material mai scump (mătase), costumul nu mai este unul de toată ziua, devenind costum de sărbătoare. Combinația de culori – roșu, negru, albastru și alb este cea mai originală și des întâlnită la costumele nemțești.

Când a fost vremea Oktoberfestului din Timișoara, portul popular nemțesc a fost scos din nou la înaintare.

Costum austriac, 4

Costumul e unul cu mâneci 3/4, deci potrivit pentru primăvară și toamnă. Se găsește în zona Grazului în Austria – de unde a apărut și în România – iar în Germania îl găsim în Bavaria.

Apoi a venit vremea Oktoberfestului din Bocșa…

Costum bănățean, 3

În poză e tot un costum nemțesc, de data aceasta de dans. Deși șortul e roz, portul ăsta respectă cutumele unui port tradițional de dans.

Pe când prietena mea era instructoare de dans la Forumul Democrat al Germanilor din Banat, ne plimbam prin sate cu comunități nemțești pentru diferite spectacole. Aici am fost în Dognecea.

Costum austriac, 1

Ea poartă aici un costum popular german de iarnă – știm că-i de iarnă pentru că are mâneci lungi, spre deosebire de costumele de vară care au un soi de pieptar și cămăși din in sau bumbac pe dedesubt. Acest costum nu este original 100%, căci șorturile de culoare roșie nu sunt neapărat tipice. Culoarea roșie se poartă în costum, dar nu este prea des folosită la sorturi. Lungimea șosetelor nu e însă firească, deci să o iertați pentru scăparea asta, ele trebuiau să ajungă până la genunchi.

Nemții au adoptat portul popular și în prezent, rezultând ceea ce se cheamă „Mode Tracht”, adică costum național modern.

Costum austriac

Ăsta de mai sus e în stilul costumelor austriece de la Graz, dar nu e chiar tradițional – șortul roz și mânecile puțin bufante îl dau de gol.

Dacă tot am vorbit de „Mode Tracht”, iată cel mai modern dintre cele mai moderne tipuri de costume populare nemțești.

Costum austriac nou

Genul ăsta de costum popular se întâlnește cel mai des la Oktoberfestul din München și-s sigur că-l știți.

Cu asta și închei. Până data viitoare când dau un update cu alte porturi.

de George din Banat

 

 

 

 

Anunțuri