Jurnal de Kovászna, partea a IV-a – olteanca printre secui


Cronică de turism medical – Covasna văzută de o olteancă în decembrie 2013
Partea a IV-a

de Eliza Maria Biță

Iarna pe uliță:

La a doua ninsore, după 9 decembrie, am văzut copii la săniuș sau mergând cu patinele pe strada înzăpezită și bătându-se cu bulgări, precum și mâțe montagnarde zburdând în omăt. Foarte frumoasă și aducătoare aminte de copilărie vacanța asta!

Poza mea preferată este cea cu bradul din parc luminat pe fundalul cerului nocturnJ. Și ceva inedit – deszăpezire cu plugul de lemn tras de cal – prezența atâtor animale și apropierea pădurii ne fac să ne simțim într-adevăr detașate de mediul hiperurban pe care l-am părăsit cu doar zece zile în urmă.

mr1

Urmează un felinar îmbrăcat în lumini, care aduce cu o acadea, în centrul orașului.

mr2

Acum voi adăuga fotografii de la drumul de întorcere – bradul de la Hotel Dragului din Predeal, unde mâncasem la dus, și ciorba de fasole in pâine (fel de mâncare secuiesc) pe care a mâncat-o V., șoferul nostru, la Hanul Domnitorilor tot din Predeal, unde ne-am ospătat la întoarcere și în final cu Leo, motanul meu cu căciulă de Moș Crăciun la București și tot el cu bradul pe 24 decembrie, așteptând moșulJ.

De asemenea, am fotografiat niște brăduți cu zăpadă pe str. Unirii, unde era hotelul – la a doua ninsore. Nu mă mai săturam de brazi.

mr3

Brad împodobit la Hotel –restaurant Dragului din Predeal, la întorcere

mr4

Un nou fel de mâncare secuiesc experimentat pe drumul spre casă – ciorba de fasole în coajă de pâine, să guste și șoferul un pic din specificul zonei din care ne-a cules.

mr5

Acasă ne aștepta motanul, care a primit cadou o căciuliță de Moș Crăciun…

mr6

Și un brăduț pe măsura lui

Bilanț

A doua săptămână pe scurt: ne-am obișnuit să ne trezim la 5.30-6 am în fiecare zi, când începeau să vocifereze vecinii, dar nu ne-a lipsit acest program acasă, am reușit să stau singură in genunchi câteva secunde cu ajutorul profesorului de kinetoterapie  și să fac mișcări de aerobic tot cu ajutorul lui, am copiat de la el un dvd cu exerciții de aerobic pe care le făceam foarte simplu la 14 ani și am făcut schimb de numere de telefon ca, dacă venim în vara lui 2014 la alt hotel, să-l sunăm să facem gimnastică de recuperare cu elJ. Ne-am împrietenit cu vecinii de masă din Sălaj, care ne-au invitat la ei, oricând, pentru oricât timp și cu oricine, fiindcă au spațiu, timp, animale, livezi, stațiuni termale pe o rază de 30-45 km, am făcut progrese în sensul că am căpătat rapiditate de mers, am găsit biserica romano-catolică sf. Ștefan a doua zi după ce ne trebuise, adică luni, și ne-am întors acasă cu forțe prospete, să-l consolăm pe Leo, care a mieunat jalnic cinci zile la rând, certându-ne că nu l-am alintat atât amar de vreme, iar acum facem baigli (bejgli) cu nucă și mac în premieră și așteptăm să vină Moș CrăciunJ. Ne-am simțit extraordinar de bine ca românce în Ținutul Secuiesc, cu locuitori ospitalieri, conștiincioși și într-o stațiune terapeutică din mai multe puncte de vedere decât anticipasem, dar pe care aș vrea să o vizitez și vara, când musai să fie superb.

Partea a doua bilanțului de final de sejur covăsnean:

Am învățat exerciții de recuperare noi, expresii și cuvinte noi în maghiară, m-am împrietenit cu o familie de secui din Sălaj, am aflat că sunt în România comune în care oamenii nu au nevoie de limba română, am gustat feluri de mâncare ungurești si ardelenești, m-am relaxat și odihnit, cum mă așteptam – zona pare făcută pentru relaxare, am făcut și progrese privind recuperarea, pe scurt, o vacanță medicală reușită, pentru că am fost pe mâini foarte bune, și am fost inspirată să scriu acest jurnal cu poze. Ni se spunea deja csokolom (csókolom) pe stradă în ultima săptămână, deci începeam să ne integrăm.

Nu m-am deconectat de lume, știri și internet, cum aș fi vrut la plecare, am avut, în schimb, parte de pisici (deci o zonă bună și pentru felinofili) și de o experiență multiculturală reușităJ. Szia, Kovászna!

mr7

 Urmează poze cu baigli-urile cu nucă și mac făcute de noi la București, în locul cozonacului de Crăciun, pentru că am învățat și rețete noi, cu ocazia asta – schimbul de experiență a avut loc pe mai multe planuri:

Adaugire din decembrie 2015: La câteva zile după întoarcerea de la Covasna, m-a vizitat la București Noemi, prietena din Budapesta cu care m-am împrietenit în anul 4 de facultate, când am fost colege de cameră la camin. Ea a finalizat baia de limbă maghiară cu urarea Boldog karacsony! (Boldog karácsonyt), care mi-a sugerat o apropiere între cuvântul românesc pentru Crăciun și cel maghiar. Boldog karácsonyt!

Anunțuri