De la facebook adunate și-napoi la facebook date (1)


9 decembrie

O colecție cu comentariile care ne-au plăcut cel mai tare – fie ele doar de pe pagina noastră facebook – e o întreprindere dificilă. O colegă s-a încumetat, totuși, să adune câteva comentarii care au încântat-o anul acesta. Comentarii care, cu ajutorul share-urilor voastre – pentru care mulțumim anticipat :)– vor ajunge înapoi pe facebook :p.

Majoritatea comentariilor din acest articol îmi plac și mie. Din prima parte, pe care o public azi, un singur comentariu, cel despre lecuirea de românism, nu
m-a încântat prea tare. Cred că oricât de sforăitor sună cuvântul românism în zilele noastre, din cauza discursurilor ultranaționaliste din politică și presă, totuși, a simți românește e ceva frumos, chiar necesar în lumea noastră supusă globalizării. “Românismul” extrem, șovinismul față de concetățenii de alte etnii, acela e de repudiat, cred eu, nu sentimentul national românesc pozitiv. Același lucru este valabil și pentru sentimentul național maghiar. Am păstrat, totuși, acel comentariu pentru referința la disversitatea etnică dobrogeană și pentru aprecierea bucătăriei maghiare. 🙂

Sever

Nota1: Articolul e ilustrat cu fotografii de la evenimente MaghiaRomânia. (Dacă încă nu le vedeți, postarea e în lucru 😀 )

Nota2: Acolo unde pagina unde au fost lăsate comentariile nu e precizată, e vorba de pagina noastră de facebook. Într-un singur caz, marcat ca atare, un comentariu inclus în acest articol a fost lăsat pe pagină personală a lui Sever.

În curând, partea a doua a colecției noastre de comentarii.

„Când eram copil, ne ciondăneam/confruntam cu copii de pe strada vecină. În școală, ne înfruntam cu cei din clasa vecină, școala vecină. Am jucat hochei și m-am îmbrâncit cu băieții din Gheorghieni, și ne-am zâmbit cu fetele de acolo. Un unchi de-al meu, brăilean, și-a luat nevastă, o văduvă cu doi copii (Miklós și Öcsi), din Ardeal. Am învățat repede că dacă te înconjori cu ziduri contra vecinilor tăi, nu faci decât să te închizi singur în gheto. Acuma, dacă ar da năvală străini – aici, peste România –, ce poziție ai lua?“
Sorin CIUCA, 20 noiembrie 2014
Redactori și cititori la Întâlnirea cu MaghiaRomânia și gulaș, Dianei 4, București, Martie 2014

1016565_10201510910837975_882658886_n

„Cândva la Oradea ne jucam de-a armata la o unitate. Într-o zi, în zori mergeam la trageri și am observat în vitrina unei cofetării întunecate inscripția: «Luam comenzi pentru torturi». Ne întrebam, cine oare ar îndrăzni să se ofere să fie torturat… :)“
BENKŐ György, 22 octombrie 2014

„O Românie mai bună pentru toți depinde numai de noi! Nu facem nimic dacă «desfacem», doar dacă punem ordine și ne gândim să le oferim copiilor ceva cu mult, mult mai bun! Și asta depinde numai de noi: maghiari și români! Îmi cer scuze, mi-aș fi dorit să traduc!“
Ovidiu Dumitru, 14 octombrie 2014

„Este o poveste veche. Am crescut într-un cartier din Satu Mare unde erau copiii de toate neamurile, români, maghiari, țigani și chiar si nemți, pe unul îl chema Bloß Willi. Ne jucam împreună, făceam năzbâtii, umblam la furat de fructe la casele care împrejmuiau cartierul! Eram ca frații, împărțeam totul, când jucam fotbal nu se făceau echipele pe criterii etnice! Venea în schimb și ziua x când juca România cu Ungaria! Deveneam cei mai mari dușmani, eu aveam cu atât mai multe probleme cu cât aveam nume maghiar dar mă declaram român get beget, asta datorită tatălui meu care, răposatul, se declara chiar naționalist român, până la străbunicul meu neavând origini maghiare!

1382344_909274762435576_5640850741454872204_n

 Sever Ioan Miu (cu ochelari) și prietenii MaghiaRomânia de la Oradea – Borsi Balázs (jurnalist, mind1.ma), respectiv Fehér Tamás-Lenard și Purdea Melania Bettyna, membri în ong-ul NAMISZ (Uniunea Tinerilor Maghiari din Oradea)- depunând flori la bustul lui Bela Bartok din Parcul Herăstrău, București, octombrie 2014

Atunci, la acele meciuri, sau la meciurile echipei Olimpia Satu Mare cu echipe de club din Ungaria, eram gata să ne scoatem ochii unul celuilalt! După câteva zile era iarăși pace și o luam de la început! În timp, în aceste sentimente nu s-a schimbat nimic, ungurii țin în continuare cu echipele ungurești, românii cu ale noastre, prietenia dintre ungurii și românii moderați a rămas însă, noi ne întâlnim și acum și ne respectam ca oameni, la fel și cu țiganii pe care la noi tot unguri îi considerăm pentru că vorbesc ungurește! Eu, între timp am învățat și limba maghiară și o vorbesc de câte ori am ocazia și sunt mândru de asta și chiar îmi place! Am și mulți membri maghiari în familie, devenite rudenii prin căsătoriile mixte care s-au format în timp! Hai România!“

Puiu ANTAL, comentariu diantea meciului România-Ungaria, https://www.facebook.com/MaghiaRomania/photos/a.470550032968086.103952.142530262436733/800968419926244/?type=1&theater (11 octombrie 2014)

„Mie asta cu românismul mi-a trecut de mult. Mai ales că-s dobrogean de la străbunici (adică mare corcitura din start), străbunicul născut la Silistra, străbunica nu a știut niciodată românește – fiind bulgăroaica, si tot așa… Oricum, am mare respect pentru cultura maghiarilor/ungurilor, plus că au o mâncareeee. Am mâncat o friptură cu sos de cireșe în Secuime. Hmm :)))“
Mike MILEA, 29 iunie 2014

„Pe mine mă deranjează că unii chiar se simt cu sânge pur… În ziua de azi cine nu are în familie măcar o singură persoană care aparține altei etnii? Sunt foarte dezamăgită când citesc rândurile unor maghiari sau români, lângă care am stat cândva la un eveniment… Sper că o să fie cândva armonie pe acest pământ, până atunci le doresc tuturora o zi frumoasă!“
MURÁR Ibolya, 28 martie 2014

„Sînt absolut de acord (cu ideea că accentul limbii materne face parte din identitatea noastră – n.red) și aș vrea să lărgesc reflecția la toate regiunile din România. Ce plăcut e să aud o un accent moldovenesc, altul ardelenesc, sau maramureșean. Știu ce presiune se pune la școală, la universitate și în general în societatea română pentru a vorbi «fără» accent. E o prostie! Accentul face parte din identitate”
Abel AFENDULIS, 9 iunie 2014

intalnire_maghiaromania_003_0
Redactori și cititori la prima Întâlnire MaghiaRomânia de la Cluj, terasa Enigma, iunie 2014. Foto: Florentina Tătar, ziardecluj.ro

„Am I the only one around here who thinks Hungarian accents are sexy?“ (Oare sunt singura de aici care crede că accentele ungurești sunt sexy? – n.red.)
Ana DUȘA, 22 mai 2014

„Acum vreo 20 de ani, aflându-mă în Sf. Gheorghe cu ceva afaceri, urmăream cu un prieten maghiar (un om care știe foarte bine limba română) un meci din Serie A pe un post italian. A fost foarte mirat cum pot înțelege eu tot ce spun comentatorii pentru el italiana și filipineza fiind, după spusele sale, cam același lucru, neînțelegând nimica nici din una nici din alta. Și i-am zis István, dar tu vorbești perfect româna, cum nu înțelegi nimic din italiana?? Și mi-a zis, habar nu am, poate pentru faptul că gândesc în maghiară!“
Flavius ŞERBAN, cititor MaghiaRomânia, 5 noiembrie 2014, pe pagina facebook a lui Sever.

„Eu am învățat-o (maghiara – n.red.) de la grădinița, de la colegi, educatoare și de la nașa mea. Și le mulțumesc părinților pentru asta. Copiii bilingvi sunt mai deștepți, fiind mai solicitați, mai bine integrați social, mai toleranți si mai deschiși. Eu aș pune-o, ca materie opțională, firește, din clasele mici de la școală. La 10 ani eu vorbeam româna, maghiara și germana ȘI MI-A FOLOSIT ENORM! Asta este pentru falșii patrioți care confundă grav dragostea de țară, neam și limba cu ignoranța.“
Virgil Lucru COSMA, 29 iunie 2014

Multumim tuturor care ne-au comentat, fie negativ sau pozitiv, am invatat ceva din toate comentariile! Articolul Articolul face parte din Calendarul de Advent MaghiaRomânia: o serie de mici suprize, oferite în fiecare zi de la 1 până pe 25 decembrie. Vă aşteptăm şi mâine, pe facebook, cu un nou cadou din Calendarul de Advent MaghiaRomânia.

Anunțuri