Autonomiile „inexistente” ale Europei


Acest articol a fost inspirat de un text al lui Czika Tihamer din mai 2009. Întrucât articolul era în mod asumat pro-autonomist, l-a rescris, cu numeroase adăugiri, colegul nostru de MaghiaRomânia Kiwi. Pentru secţiunea care explică autonomia am apelat  la părerea unui cercetător specializat în drepturile minorităților, Sergiu Constantin de la Academia Europeană din Bolzano, Italia.

În cadrul echipei noastre există opinii diferite cu privire la oportunitatea autonomiei în România. Însă toţi credem că discuția  liberă despre autonomie este o necesitate pentru societatea noastră.

Din păcate, în lupta de idei pro/contra autonomie, apar des argumente false şi idei care nu au legătură cu autonomia teritorială. Pe de-o parte, printre oponenţii autonomiei apar reacţii de tipul: “nu există autonomii în UE”, “ungurii au cele mai multe drepturi din Europa” sau, ca să cităm din ministrul de Externe Titus Corlăţean “autonomiile teritoriale pe criterii etnice (sic!, vezi mai jos) încalcă standardele europene”. Pe de altă parte, printre susţinătorii automomiei, aceasta este de multe ori prezentă în acelaşi discurs în care se aud referinţe la Tratatul de la Trianon, revendicările autonomiste fiind însoțite de sloganuri revizioniste şi independentiste[1].

În aceste condiții, articolul se concentrează pe prezentarea obiectivă a autonomiilor din alte ţări ale Europei. Întrucât Knowledge is Power, credem că aceste autonomii trebuie să fie cunoscute atât de cei care militează pentru autonomie teritorială în Secuime, cât şi de cei care se opun acesteia.

Vă invităm, aşadar, să citiţi articolul scris de kiwi şi să faceţi orice completări pe care le credeţi necesare, la adresa de mail maghiaromania[la]gmail.com.

Echipa MaghiaRomânia

Sala de ședințe a parlamentului Cataloniei. Se poate vedea drapelul regional la prezidiu.

Autonomia pe scurt. Este corect “autonomia teritorială pe criterii etnice”?

Autonomia teritorială pe criterii etnice presupune un teritoriu clar definit al unei țări în care o etnie, alta decât cea majoritară, domină numeric regiunea respectivă.

E un teritoriu cu autoguvernare, care presupune pe lângă o autonomie administrativă, politică, etc. lărgită și drepturi speciale lingvistice, culturale, educaționale care au rolul de a conserva și de a dezvolta cultura și identitatea minorității protejate prin această construcție juridică, dar și a populației  majoritare la nivelul statului care, în acea regiune este minoritară.

Cum autonomia nu se acordă doar unei etnii, ci unei întregi regiuni cu două sau mai multe etnii, termenul folosit în România, “autonomie teritorială pe criterii etnice” nu surprinde imaginea completa a fenomenului”.

Autonomia (teritorială -n.m.) este pentru un teritoriu, nu pentru un grup etnic. E un sistem care trebuie să garanteze drepturile tuturor grupurilor. Autonomia teritorială e un sistem ce reglementează raporturile între centru – regiune și între grupurile etnice. Populația majoritară în regiune e minoritară la nivelul țării, iar populația majoritară în țară e minoritară la nivelul regiunii.

Sergiu Constantin

Teritoriul clar definit, forma specială de autoguvernare și drepturile lingvistice reprezintă cerința minimală pentru ca un teritoriu să fie autonom. În cazul altor domenii: administrație, justiție, fiscalitate, economie, transporturi, comunicații, protecția mediului și, în rare cazuri, chiar politică externă proprie, drepturile conferite prin statutul (constituția) regiunii diferă de la caz la caz. Astfel, putem spune că nu există o rețeta unitară de autonomii teritoriale.

Școală de limbă germană, Tirolul de Sud, Italia

Spre exemplu, în Europa există teritorii autonome cu politică fiscală proprie (Țara Bascilor) sau cu politică proprie în materie de transporturi și comunicații (Catalonia), sau chiar cu politică externă proprie (Insulele Åland). În general, teritoriile autonome au parlament și guvern propriu, care au puterea de a da legi și în alte domenii decât cele importante din punct de vedere etnic. Puterea juridică a unei autoguvernări autonome are legătură de obicei cu circumstanțele politice în care s-au format, cu sistemul constituțional al statului în care se află și cu puterea mișcării politice autonomiste.

Să creezi o regiune presupune să obții de la centru un număr de competențe care îți permit să te autoadministrezi. Îți trebuie cadrul financiar care îți asigură resursele. O autonomie care nu funcționează duce la o creștere a  frustrărilor de ambele părți (majoritari și minoritari -n.m.)

Sergiu Constantin

Poziția UE față de autonomie

Recent, Consiliul Național Secuiesc a strâns semnături pentru adoptarea unui cadru juridic, la nivelul UE, privind dreptul la autodeterminare al minorităților și l-a înaintat Comisiei Europene, invocând Tratatul de la Lisabona.

Comisia Europeană a respins proiectul, ceea ce a făcut un jurnalist să creadă că Europa “a pus capac” luptei pentru autonomie. În fapt, Guvernul European doar și-a declinat competența în acest caz și precizase că tratatele europene nu pot constitui o bază pentru aceste revendicări.

Aceasta, pentru că UE nici nu sprijină, nici nu este împotriva creerii și existenței unor autonomii teritoriale. Uniunea Europeană nu are nimic de zis în privința autonomiei și lasă statelor membre să hotărască singure dacă o acordă sau nu minorităților lor.

Este important de clarificat că nu există în UE și nici în toată Europa o politică comună cu privire la chestiunea autonomiei minorităților, fie ea teritorială sau culturală. Deci foarte des invocatele „standarde europene” în materie de autonomie, fie pro sau contra, nu există.

Așa-zisele „standarde europene” reprezintă nivelul minim de protecție ce trebuie garantat de orice stat. Să le încalci înseamnă să reduci drepturile minorităților sub acest nivel minim acceptabil. Acordând drepturile colective (precum autonomia culturală sau teritorială) un stat ridică nivelul de protecție peste aceste standarde minime. Așadar nu încalcă „standardele europene” ci creează standarde naționale mai bune.

Sergiu Constantin

Nici celelalte organizații europene (Consiliul Europei (COE), OSCE) nu au emis reglementări obligatorii privind autonomia teritorială pe criterii etnice. Adunarea Parlamentară a COE a emis o Recomandare (1201/1993), referitoare la drepturile minorităților în care în care menționa și conceptul de autonomie.

În regiunile unde constituie majoritatea, persoanele aparținând unei minorități naționale vor avea dreptul să dispună de administrație locală sau autonomă corespunzătoare, sau de un statut special, conform situației istorice și teritoriale specifice și în acord cu legislația națională a statului.

Sergiu Constantin

Dar, fiind o recomandare, acest document nu are forță juridică, nefiind obligatoriu în niciun stat membru al Consiliului Europei. Recomandarea 1201 apare și în tratatul bilateral româno-maghiar din 1996, cu mențiunea clară, inclusă la insistența României, că părțile nu recunosc drepturi colective minorităților. Așadar, nici în România recomandarea Consiliului Europei nu a fost pusă în practică.

Unele țări consideră drept „standarde europene” numai drepturi individuale listate în acorduri internaționale „legally binding” (care obligă din punct de vedere legal-n.m.) precum Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale. Documentele fără forță juridică, precum cele ale OSCE, sunt ignorate. În plus, țările astea interpretează Convenția-cadru în mod formal și rigid, adică se uită doar la litera și nu la spiritul documentului și ignoră criticile și recomandările experților independenți care monitorizează implementarea Convenției-cadru.

Nu există un drept la autonomie al minorităților în documentele europene legally binding.

Sergiu Constantin

Atitudinea statelor Europei față de minorități și autonomie teritorială variază. De pildă, în Spania, Italia, Belgia și Finlanda există astfel de autonomii, pe când, de exemplu Grecia nu recunoaște nici măcar existența minorităților. Majoritatea statelor recunosc drepturi lingvistice și culturale individuale sau colective ale minorităților. Lăsăm însă pentru data viitoare discuția despre statele care asigură alte drepturi minorităților și încercăm să vă prezentăm aici doar autonomiile teritoriale.

Autonomiile cu politică fiscală sau economică proprie sunt, după cum dovedesc statisticile OECD și UE, din care am luat datele de PIB/locuitor, mai înstărite decât alte regiuni din țările lor. Acest lucru se datorează cunoașterii mai bune a problemelor locale și posibilității de a adapta birocrația și structura administrativă nevoilor specifice, fără obligația de a respecta o organigramă națională și fără a depinde de bunăvoința politicienilor de la centru și a ideii de comunitate, de apartenență.

Indicator bilingv tătară-rusă într-o stație de metrou din Kazan

Autonomii teritoriale formate pe criterii etnice, sau autonomii teritoriale care au primit și lărgite prerogative etnice există însă în Europa. La acestea se pot adăuga, după preferință “and with a grain of salt”, vorba englezului, și republicile autonome formate pe criterii etnice de pe teritoriul european al Federației Ruse (Adighea, Bașcortostan, Calmâchia, Cecenia, Ciuvașia, Daghestan, Ingușetia, Kabardino-Balchiria, Karaciai-Cerchezia, Karelia, Komi, Mari El, Mordovia, Osetia de Nord – Alania, Tatarstan, Udmurtia), precum și, în Nordul Îndepărtat al Rusiei, Districtele Autonome Neneț, Iamalo-Neneț, Iugra-Hanti-Mansi (ultimele două doar parțial în Europa) și Republica Autonomă Crimeea din Ucraina.

În afară de Caucazul de Nord și de Tatarstan în majoritatea celorlalte republici autonome din Rusia națiunea titulară este minoritară (uneori și cu procentaje de sub 20% – cel mai extrem caz, Hanti-Mansi, chiar sub 1%) și rurală. Fiind vorba în general de limbi cu un număr mic de vorbitori, în practică are loc un proces destul de intens de rusificare și limba are o poziție socială și o imagine scăzută, chiar și printre proprii vorbitori, care o consideră mai puțin importantă decât rusa. O distincție importantă o reprezintă faptul că autoritățile acestor regiuni au dreptul (nu însă și obligația) de a oferi servicii în limba națiunii titulare. În Mordovia (unde a fost un prieten de-al meu pentru a studia limba), de exemplu, nu există licee cu predare în limbile locale, doar cu predarea (opțională) ca obiect de studiu, și nu există obligativitatea învățării limbii mordvine. Limba tătară are o poziție sănătoasă și un statut ridicat printre proprii vorbitori datorită numărului lor mare (aproximativ cinci milioane) și a existenței unui oraș important bilingv, care funcționează pe post de “ancoră culturală”, orașul Kazan / Qazan, odinioară capitala unui puternic hanat tătăresc.

Să vedem care sunt teritoriile autonome etnice ale Europei:

Belgia

Pașaport belgian. La cererea titularului, ordinea limbilor pot fi olandeză – franceză – germană; franceză – olandeză germană, sau germană – olandeză – franceză.

Prin constituție, statul este împărțit în regiuni și comunități, fiecare dintre acestea cu un parlament și guvern propriu.

Regiunile se ocupă de politica agricolă, protecția mediului (inclusiv parcuri naționale, ape, pescuit, vânătoare), amenajarea teritoriului, comerț, politică energetică, infrastructură rutieră (mai puțin autostrăzile), transporturi. Acestea sunt trei: Regiunea Flamandă, Regiunea Valonă, și Regiunea Bruxelles.

Atributele comunităților sunt: educația, cultura, securitatea socială (inclusiv pensii, asistență medicală, concedii de naștere, etc.), mass-media, politicile pentru vârstnici, tineret și sport.

Comunitatea flamandă (Vlaamse Gemeenschap) activează în Regiunea Flandra, Regiunea Bruxelles și, limitat, în așa-zisele localități cu facilități lingvistice din Valonia.

Comunitatea valonă (Communauté Française) activează în Regiunea Valonia, Regiunea Bruxelles și, limitat, în localitățile cu facilități lingvistice din Flandra.

Pe lângă acestea două mai există micuța comunitate de limbă germană (Deutschsprachige Gemeinschaft, 854 km2, 76.128 locuitori), recunoscută abia în 1984, în Valonia de est. Aceasta s-a edificat pentru protejarea minorității germane din localitățile cedate de Germania Belgiei după Primul Război Mondial și activează în 9 localități din Regiunea Valonia (unde Comunitatea Valonă oferă facilități), plus oferă facilități pentru vorbitorii de germană în alte cinci localități valone, dintre care însă trei nu sunt parte a teritoriului cedat de Germania în 1920. De asemenea, pentru a proteja mai bine minoritatea germană, existența Comunității a fost trecută în Constituție și statul central s-a transformat din bilingv în trilingv, declarându-se germana a treia limbă a administrației centrale. Ei sunt și cea mai suprareprezentată minoritate a Europei. Au garantată câte o voce a lor atât în parlamentul național, cât și în cel european (unde formează de departe cea mai mică circumscripție electorală din toată Uniunea).

Comunitatea de limbă germană din Belgia

Competențe ale statului central mai rămân doar autoritatea simbolică a Monarhiei, armata, politica externă, poșta, căile ferate și Curtea Supremă de Justiție. Politica monetară, politica economic-comercială și cea de standarde și unități de măsură țin deja de competența exclusivă a UE. Pentru a înțelege sistemul politic al Belgiei, merită vizionat acest simpatic filmuleț.

Finlanda

Insulele Åland (Landskapet Åland, 1580 km2, 28.355 locuitori) – minoritatea protejată: suedezii. Autonomia și statutul demilitarizat sunt protejate și garantate de Națiunile Unite. Despre ei am scris pe larg aici. Regiunea e pe locul 2 în țară după PIB/capita, imediat după regiunea capitalei și la distanță foarte mare de restul țării.

Italia

Limbile reto-romane, limbi romanice cu număr mic de vorbitori care se bucură de numeroase drepturi

Italia este împărțită în 20 de regiuni, subîmpărțite la rândul lor în provincii. Cinci dintre acestea au un statut special autonom, garantat de constituție. Ele se bucură de autonomie fiscală (păstrează local 80-100% din toate impozitele colectate) și autoguvernare internă în cele mai multe domenii. Trebuie însă să finanțeze din bugetul propriu sistemele de sănătate, educație, cultură și aproape toată infrastructura.

Constituția Italiei, articolul 116 (original în italiană. Netradus fiindcă vorbitorii de română pot înțelege cu ușurință textul):

Il Friuli–Venezia Giulia, la Sardegna, la Sicilia, il Trentino–Alto Adige / Südtirol e la Valle d’Aosta / Vallée d’Aoste dispongono di forme e condizioni particolari di autonomia, secondo i rispettivi statuti speciali adottati con legge costituzionale.

La Regione Trentino–Alto Adige / Südtirol è costituita dalle Province autonome di Trento e Bolzano.

Valea Aosta (Valle d’Aosta / Vallée d’Aoste, 3263 km2, 126.933 locuitori) pentru minoritatea de limbă franceză. Toponimia este integral monolingv franceză. Regiunea fiind mică, nu este subdivizata în provincii.  Locul 27 din 110 la PIB pe cap de locuitor în Italia.

Indicator rutier trilingv ladină-germană-italiană, Tirolul de Sud

Trentino–Alto Adige/Südtirol, împărțită în Provincia Autonomă Trentino (de limba italiană, cu minoritatea ladină protejată în zonele relevante, 6212 km2, 534.405 locuitori) și Provincia Autonomă Bolzano/Bozen (7400 km2, 511.750 locuitori), unde limba germană are un statut privilegiat, și limba ladină este protejată în zonele relevante. Această regiune, împreună cu zona de limbă ladină Cortina d’Ampezzo (comunele Cortina d’Ampezzo / Ampëz, Livinallongo del Col di Lana / Fodom, Colle Santa Lucia / Col), atașată ulterior provinciei Belluno, este fostul teritoriu austriac alipit Italiei după Primul Război Mondial. Zona Cortina d’Ampezzo a cerut de mai multe ori să fie realipită Tirolului de Sud. De asemenea, regiunea are în mod atipic extrem de puține atribuții, aproape toate fiind cedate celor două provincii, protejate de asemenea prin Constituție. Cele două capitale provinciale, Trento și Bolzano / Bozen sunt co-capitale ale regiunii. Cu excepția câtorva localități, înainte de 1920 Tirolul de Sud era practic integral vorbitor de germană (la ultimul recensământ austriac, în 1910: germani 89.0%, italieni 2.9%, ladini 3.8%, alții 4%), comunități de limbă italiană existând doar în Bolzano / Bozen și în câteva sate. Trentino este, pe de altă parte, cu câteva excepții (insule de limbă germană și comunitatea ladină) de limbă italiană. Granița istorică între limbile germană și italiană se suprapune aproape perfect peste granița administrativă între cele două provincii [2] . Autonomia zonei este garantată internațional printr-un act adițional la Tratatul de Pace de la Paris din 1946, semnat și de Italia. Euroregiunea Tirol-Südtirol-Trentino, întemeiată în 1988, cuprinde aproape tot Tirolul istoric. Au loc nenumărate evenimente și proiecte comune, la toate nivelele (există și o reprezentanță comună la Bruxelles), inclusiv ședințe comune ale celor trei parlamente provinciale. Provincia Tirolul de Sud este pe locul 4 în Italia în ceea ce privește PIB per cap de locuitor, fiind depășită doar de provinciile Milano, Bologna și Modena, profund urbanizate, aflate în zona motorului economic al țării. Trentino este pe 21, și toată regiunea pe locul 2 între regiunile italiene, după Lombardia.

Limbile din Trentino–Alto Adige/Südtirol. Din păcate aceasta hartă nu arată și relieful zonei, care are o influență fundamentală asupra distribuției limbilor. Limba ladină mai este vorbită și în zona de nord a provinciei Belluno, unde este recunoscută ca limbă locală, dar nu se bucură de atâtea privilegii ca în Trentino și Tirolul de Sud, deci aici numărul de utilizatori activi și vorbitori competenți în rândul tinerilor este în scădere. Aceasta este singura regiune a Italiei de unde se colectează statistici oficiale cu privire la limbile materne.

Friuli–Venezia Giulia (în friuliană Friûl–Vignesie Julie, în germană Friaul–Julisch Venetien, în slovenă Furlanija–Julijska krajina) (7858 km2, 1.219.356 locuitori). Minorități protejate: friulienii, slovenii și germanii. Toate patru limbile sunt oficiale la nivelul administrației provinciale. Limba slovenă este oficială în Provincia di Trieste/Tržaška pokrajina precum și în toate localitățile componente ale acesteia, mai puțin zona centrală a orașului propriu-zis și în Provincia di Gorizia/Goriška pokrajina precum și în 9 din cele 25 de localități ale sale. În Privincia di Udine / Provincie di Udin limbile oficiale sunt italiana și friuliana, dar sunt protejate limbile slovenă (în 15 din cele 137 de localități) și germană (în 5 localități). Provincia di Pordenone / Provincie di Pordenon este integral bilingvă, italiană-friuliană. Italiana este principala limbă vorbită doar în fâșia de coastă, care istoric era parte a Republicii Veneția. În interior domină friuliana, și granița lingvistică cu slovena în est și cu italiana în vest este treptată. Provincia Trieste este pe poziția 14 din 110 la PIB/capita, Pordenone pe 28, Udine pe 33, Gorizia pe 51.

Consiliul regional Friuli–Venezia Giulia în Trieste

Sardinia (Sardegna / Sardigna, 24.090 km2, 1.637.193 locuitori). Minoritate protejată: sarzii. Plus în orașul Alghero / L’Alguer și împrejurimile sale catalanii [3][4].

Act de identitate bilingv, italiană-slovenă. Fiindcă emiterea actelor de identitate ține de competența autorităților locale, cele bilingve emit acte bilingve.

Republica Moldova

Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia / Avtonom Territorial Bölümlüü Gagauz Yeri / Автономное территориальное образование Гагаузия (1832 km2, 160.700 locuitori) – minoritatea protejată: găgăuzii. Limba găgăuză standard este aproape identică cu dialectele turcești din Dobrogea și nordul Bulgariei, are însă mici influențe tătare, bulgare, ucrainiene și române. Autoidentificarea lor ca grup etnic aparte este dată de confesiunea creștin-ortodoxă, ceea ce îi face unici printre vorbitorii de limbi turcice. Cea mai mare parte a lor este însă rusofonă. De exemplu, pagina oficială a orașului Comrat, capitala regiunii, este disponibila doar în rusă. Inclusiv site-ul oficial al Găgăuziei este aproape exclusiv în rusă, și conform statutului fundamental al regiunii, aceasta are dreptul de autodeterminare dacă se schimbă statutul juridic al Moldovei. Această prevedere este interpretată ca “poliță de asigurare” în cazul unei eventuale uniri a Moldovei cu România.

Serbia

Аутономна Покрајина Војводина / Autonomna Pokrajina Vojvodina / Vajdaság Autonóm Tartomány / Autonómna Oblasť Vojvodina / Provincia Autonomă Voivodina / Автономна Покраїна Войводина (21.506 km2, 1.931.809 locuitori)

Minorități protejate: maghiarii, românii, slovacii, croații, rusinii (adică ucrainienii). Chiar dacă provincia are șase limbi oficiale egale între ele, la nivel de localitate sunt oficiale doar limba sârbă împreună cu limba/limbile cu număr semnificativ de vorbitori. Limba română are statut oficial în comunele Alibunar, Becicherecul Mare / Zrenjanin, Biserica Albă / Bela Crkva, Covăcița / Kovačica, Cuvin / Kovin, Jitiște / Žitište, Plandiște / Plandište și Seceni /Sečanj, precum și în câteva sate aparținătoare orașului Vârșeț / Vršac.

Primăria Novi Sad. Limbile sunt: sârbă în grafie chirilică, maghiară, slovacă, ucraineană

Structura etnică a Voivodinei

Spania

Odată cu trecerea la democrație în 1977 și renunțarea la dictatura ultra-centralizată al lui Franco, noua constituție prevede posibilitatea de edificare a unor “comunități autonome”, formate din una sau mai multe provincii (acestea fiind unitatea administrativă oficială de bază a Spaniei), pe baze culturale, geografice, istorice și lingvistice, care sa preia o parte din atribuțiile statului. Sistemul a fost gândit în primul rând pentru naționalitățile istorice (catalanii, galicienii, bascii) – care au fost și primele care și-au constituit comunități – și pentru teritoriile insulare (Insulele Canare și Baleare), care au avut dreptul să se constituie și să își primească atribuțiile imediat, fără perioadă de tranziție și să aibă atribuții lărgite.

Artículo 2. La Constitución se fundamenta en la indisoluble unidad de la Nación española, patria común e indivisible de todos los españoles, y reconoce y garantiza el derecho a la autonomía de las nacionalidades y regiones que la integran y la solidaridad entre todas ellas.

Constituția Spaniei

După legea copilului râzgâiat care face circ mare-mare, și Andaluzia a intrat în categoria asta, chiar dacă în afară de patriotism și orgoliu local nu avea nici un motiv.

În scurt timp, însă, tot teritoriul statului s-a constituit în 17 comunități autonome, însă unele sunt “mai autonome decât altele” și pomelnicul exact al atributelor diferă. Doar existența lor și faptul că pot primi atribuții speciale este garantat de constituție, însă nici o lege nu le menționează explicit.

Catalonia și Țara Bascilor au tendința să fie nemulțumite de faptul că, gradual, tot mai multe competențe sunt externalizate de către stat comunităților și astfel statutul lor “excepțional” se estompează. Spania este, într-adevăr, conform multor autori, cel mai descentralizat stat din Europa la ora actuală: de exemplu, din cheltuielile publice, numai 18% sunt la guvernul central, și 38% la comunități. Doar împărțirea pe provincii este obligatorie și garantată de constituție, dar rolul acestora diferă mult în practică. De exemplu, în Navarra provincia este sinonimă cu comunitatea, în Catalonia nu mai au nici un rol practic (sunt exclusiv circumscripții electorale și unități statistice – există doar ca ficțiune legală), însă Cele Trei Provincii Basce, Araba, Gipuzkoa și Bizkaia, au putere mult mai mare decât în alte comunități.

1. Galicia (29.574 km2, 2.778.913 km2): autonomie extinsă, limbile oficiale sunt limba galiciană (foarte asemănătoare cu portugheza) și limba castiliană (spaniolă). Galiciana este recunoscuta ca “limbă proprie” și autoritățile sunt obligate să o încurajeze.

2. Țara Bascilor / País Vasco / Euskadi (7234 km2, 2.155.546 locuitori): legal, s-au restabilit statutele de asociere mai vechi între teritoriul basc liber și Spania (așa-zisele “fueros”). Astfel, Țara Bascilor are autonomie fiscală, poliție proprie, separată de cea națională și, cu excepția autostrăzilor și a liniilor ferate de mare viteză, controlul exclusiv asupra întregii infrastructuri. Limba bască este activ promovată în școli, și în rândul tinerilor numărul vorbitorilor competenți de bască este în creștere masivă. Cele trei provincii basce sunt pe locurile 1 (Araba), 2 (Gipuzkoa) și 5 (Bizkaia) din 40 în Spania după PIB per cap de locuitor. Pe 3 este Madridul și pe 4 Navarra. Următoarele patru poziții sunt ocupate de cele patru provincii ale Cataloniei, Barcelona, Girona, Lleida, Tarragona.

3. Navarra / Nafarroa (10.391 km2, 644.566 locuitori): aceeași situație legală și practică ca în cazul Țării Bascilor, Navarra chiar se intitulează oficial “Comunidad foral de Navarra” / “Nafarroako foru komunitatea”. Teritoriul este împărțit oficial în trei zone: bascofonă, mixtă și non-bascofonă și administrația regională este bilingvă.

4. Catalonia / Catalunya / Cataluña (32.114 km2, 7.565.603 locuitori): prima comunitate autonomă constituită, chiar în 1977. Singura limba oficială este catalana. Lipsa autonomiei fiscale îi nemulțumește însă foarte mult pe catalani, în ciuda atributelor extinse ale guvernului local (ex. poliție proprie, control asupra infrastructurii și educației, etc.). Valea Aran, în colțul nord-vestic al regiunii, are un statut special: aici este oficială așa-numita limbă araneză, care nu este nimic altceva decât dialectul local al occitanei.

5. Comunitatea valenciană / Comunitat Valenciana / Comunidad Valenciana (23.255 km2, 5.111.706 locuitori): în afară de statutul special al limbii catalane-valenciane (existența a două denumiri pentru aceeași limbă este motivată politic, la fel ca în cazul limba română – limba moldovenească) în cea mai mare parte a comunității (care cuprinde și zone unde aceasta nu s-a vorbit niciodată) nu există atribute speciale. Valencia și Galicia sunt, de asemenea, în prima treime, la PIB/locuitor.

6. Insulele Baleare / Illes Balears / Islas Baleares (4992 km2, 1.106.049 locuitori): monolingv catalane, cu atribute speciale datorită poziției insulare. Locul 13 la PIB/locuitor.

Acestea au fost, pe scurt, autonomiile teritoriale din majoritatea statelor din Europa. În România ne confruntăm cu ignorarea acestor realități din alte țări ale Europei, mai ales în rândul anti-autonomiștilor și cu luarea lor drept precedente pentru o autonomie în România, în rândul automiștilor.

Deși nu sunt rețete universale, fiind inspirate din realități locale, autonomiile Europei ne pot inspira prin soluții privind drepturile minorităților, inclusiv a majoritarilor aflați în minoritate numerică pe un anumit teritoriu, cum sunt românii din Harghita și Covasna. și cum autonomia nu e singura soluție, în episodul următor va vom prezența cum au găsit de cuvință alte state din Europa să acorde drepturi extinse minorităților fără a apela la reorganizarea teritoriului lor.

Sursa tuturor fotografiilor: Wikimedia Commons, diverși utilizatori.

[1] O excepţie, dar la capitolul comunicare în română, este clipul postat recent de Arpad Antal, primarul de Sfântu Gheorghe. Dincolo de mesajul politic, clipul conţine un adevăr: “autonomia nu înseamnă independenţăînapoi

[2] Localitatea Salurn / Salorno din capătul sudic al Tirolului de Sud este, împreună cu Zermatt din Elveția, extremitatea sudică a spațiului vorbitor de limbă germană.înapoi

[3] Merită menționat că limba sardă este cea mai conservatoare dintre limbile romanice și totodată cea mai diferită față de toate celelalte. Practic, limbile romanice se împart în două subgrupuri: sarda și “restul”, unde restul se poate subdiviza tot mai fin până la diversele limbi/dialecte individuale. înapoi

[4] Sicilia este autonomă nu pe bază lingvistică, ci din cauza poziției insulare și a situației socio-economice extrem de dificile și dezavantajate în comparație cu restul Italiei. înapoi

Anunțuri

74 de gânduri despre “Autonomiile „inexistente” ale Europei

  1. Pingback: Autonomiile "inexistente" din Europa

  2. Ma, voi astia de la Maghiaromania tine-ti cu ursul. De unde ati scos primele, sa spunem, zece aliniate din capitolul „Poziția UE față de autonomie”?! De exemplu, eu am inteles din discursurile lui Zsolt Nemeth rostite prin Ardeal, ca Romania are obligatia sa acorde autonomie secuilor, pentru ca asa cer standardele europene. Cineva a mai spus, acum cativa ani, ca asa doreste Dumnezeu, dar asta-i alta poveste. Sa nu mai vorbim de ce apare prin presa maghiara tradusa si in romaneste.
    Si voi veniti acum cu „Uniunea Europeană nu are nimic de zis în privința autonomiei și lasă statelor membre să hotărască singure dacă o acordă sau nu minorităților lor.”?!
    Inteleg ca nici astia de la Consiliul Secuiesc nu au prea au stiut normele europene de „au strâns semnături pentru adoptarea unui cadru juridic, la nivelul UE, privind dreptul la autodeterminare al minorităților și l-a înaintat Comisiei Europene, invocând Tratatul de la Lisabona”. Sau au vrut sa demonstreze secuilor ca sunt cei mai secui dintre secui?!

    • „Zsolt Nemeth rostite prin Ardeal, ca Romania are obligatia sa acorde autonomie secuilor, pentru ca asa cer standardele europene”

      Problematica etnica este, pe fond, epuizata in EU odata cu adoptarea acquis-ului comunitar
      Stie si Nemeth asta dar manipuleaza.Are nevoie de asa ceva fiindca altfel apare imediat problema lipsei de legitimitate a actiunii politice dorite.
      Din acelasi motive apar mereu si afirmatiile despre „politica de asimilare fortata” pe care, chipurile, ar duce-o Romania (si altele aiureli de acelasi tip): adica se simte nevoia de argumente „tari” si inventii pentru a justifica tocmai fiindca justificarea reala lipseste.
      Reciproc, Romania mereu atrage atentia ca indeplineste, si chiar excede standardele, asa ca e „nejustificat”.

      In general, EU nu sprijina astfel de enclavizari etnice (proiecte neo-etnonationaliste).
      E ceva contrar spiritului proiectului EU. Nu pentru asta s-a cerut renunatare de catre majoritati la nationalism si integrare EU.Adica nu pentru a permite acum minoritatilor etnico-religioase din statele respective sa profite de ocazie sa inceapa ele sa puna in miscare astfel de proiecte locale ce pana acum fusesera inhibate de etno-nationalismul majoriatilor.
      Ar fi o contradictie in termeni.

      • Indeplineste si excede pe hirtie.
        Care standard spune ca mai putin de jumatate din institutii sa raspunda in maghiara unei cereri in maghiara? Care standard spune ca o scoala mixta nu tre sa aiba inscriptii bilingve. Care standard spune ca un inspectorat judetean scolar nu trebe sa comunice in maghiara?

  3. Articol bine documentat si foarte obiectiv. Felicitari autorului. Din cate am citit insa comentatorii dinaintea mea nu au inteles esenta.

  4. Dincolo de conventiile si cartele semnate de Romania… eu as pune accent pe dezvoltarea economica a regiunilor autonome… Vedeti PIB-urile regiunilor autonome… Oare de ce nu vor cei din Bucuresti sau alte judete mai sarace ca Tinutul Secuiesc sa aiba autonomie teritoriala ??? Le e frica si atat! De ce? De tot ceea ce inseamna pierderea puterii de manipulare, a conducerii corupte si a exemplului care ar fi urmat si de alte regiuni mai bogate din tara. Vorbesc de solidaritate a regiunilor uitand principiul subsidiaritatii. Vin cu slogane despre suveranitatea Romaniei sa sperie pe romani… Desteapta-te romane! Esti manipulat de politicienii tai… vor sa urasti pe cei care isi revendica drepturi pentru ca ura iti va fura privirea … si vei fi usor de manipulat!

    • –@Vander–„pierderea puterii de manipulare, a conducerii corupte”

      „regiunile autonome” nu sunt nici-o garantie impotriva coruptiei si manipularii.
      Vezi ce se intampla deja cu baroniada locala in Romania – Republica lui Mazare (cu capitala la Constanta), baroniada UDMR din Harghita si Covasna, Regiunea autonoma Vrancea condusa de Oprisan de 20 de ani, etc.

      • Ovi, sa vezi si sa nu crezi.
        Secuii ar face dreptate in ograda lor. Si sa stii, ca ar pierii multi dintre cei care se cred reprezentantii nostri. Am invatat multe de la Teleormaneni, dar am ramas aceeiasi, care am luptat cu turcii mai multe sute de ani.

      • –„Secuii ar face dreptate in ograda lor”

        Ar face, poate, un miting, dar nu mai mult.
        Mii de hectare de padure au fost rase in Harghita si Covasna sub atenta ingrijire a baronilor Verestoy si Borbely, Borboly fraudeaza fondurile europene dupa aceleasi retete ca si in alte judete, etc.

  5. Vander.
    Din ce ai spus tu, trag concluzia ca carul cu prostii manipulati s-a rasturnat numai printre romani. Ungurii nu pot sa fie manipulati. Multi au spus, dintre unguri, ca ei sunt o rasa superioara, ca ei au menirea sa civilzeze Orientul,unii au afirmat ca se trag direct din Adam si Eva, etc..
    N-am prea bagat in seama spusele lor, se vorbea mult si de grandomania specifica ungureasca, dar pentru ca am trait printre maghiari o perioada indelungata, am sa-mi reevaluez colegii maghiari de gradinita, scoala generala, liceu, facultate, serviciu, sa pot trage si eu concluzia ca acestia, au fost superiori unui roman ca mine. Ca rezultate la invatamant nu au fost, dar mai sti, poate o fi fost mai inzestrati genetic?!

    • pai, e mai greu la unguri sa fie manipulatzi din Bucuresti, ca nu prea intzeleg romaneste. nu-i asa.
      Pe de alt aparte, stii cum e faza. Daca tot tre sa mbogatzim baronase, mai bine dam al ale noastre, baronase locale.
      Referind la suprematzia si inzestrarile genetice ale etniilor… voi v-atzi nascut poetzi totzi 😉 avem si noi voie la ceva, sa ne autodefinim ceva cool.

  6. Acest post este spam.
    ______

    Un lucru foarte ciudat se intampla.
    De fiecare data cand cer dovezi despre continuitatea daco-romana, respectiv prezenta roma^nilor pe teritoriul national, “istoricii” nostri ma trimit urgent la regele Belà sa-i cer sa ma lase sa vorbesc cu secretarul lui pe nume Anonimus.
    Cum regele Belà nu stie engleza (si nici eu ungureste) raman fara raspuns. Va intreb, daca Istoria NOASTRA, (aici urmeaza un ragait triumfator), ne trimite la unguri sa facem bisnita cu izvoare istorice, de ce vrem sa distrugem o enclava si nu sa o conservam respectiv incurajam.
    Ne e frica oare ca astazi ne arata doar degetul Anonimus iar maine va mai scoate alte patru ca sa alcatuiasca o mana?

    • Dudulene, am fost intotdeauna impresionat de cunostintele tale de istorie si de logica de care dai dovada.
      Cat despre Anonymus,ce sa-i faci? De unde sa stie el ce va urma?

  7. Dragi cititori ai acestui articol, atit timp cit o particica dintr-o tara nu poate avea si ARMATA PROPRIE, va curge multa cerneala in presa si se va discuta mult si divers in mass-media (radio, TV, net) cita-n luna si-n stele. Si Cataluniei le-a spus-o direct Guvernul de la Madrid ca nu vor putea avea vreodata autonomie, atit timp cit nu-si vor permite sa aiba si armata proprie (si-acum, fie vorba intre noi, nu exista sanse sa ai armata proprie). Oricum, asa, de dragul ciondanelilor diferitelor state prin diferite zone ale Europei da bine, ca, deh, abia in acest fel mai au si aia cu ce sa-si justifice salariile lor. 😉

    • Autonomie au deja din 1978, se și numesc „comunitate autonomă”. Ce într-adevăr nu au este independență.

      Plus că sunt destule țări independente fără armată. Drept e că majoritatea sunt mici către foarte mici: cele mai mari sunt Costa Rica, Panama și Haiti.

  8. Eu sunt roman.. si m-am saturat de toata porcaria asta a secuilor.. sa le dea frate autonomie sa puna granita cu vama si sa ii lase acolo izolati in mijlocu tarii… daca vrea unu sa treaca vama… VIZA!! tot ce se importa si se exporta TAXA VAMALA…. Cele mai sarace judete din tara sunt cele secuiene… sa ii lasam sa crape acolo de voia lor!

    • Aia nu se poate din motiv de UE: taxe vamale nu se colectează nici pentru importurile-exporturile dintre România și Germania (și pe alea oricum nu le stabilim noi ci le stabilește Bruxelles-ul pentru TOATĂ lumea), și toate granițele la vest de noi sunt deschise, oricine trece unde vrea, când vrea, cum vrea.

      • Incorect.
        Cum a iesit dintr-un stat membru nu mai esti membru. Barosso le-a dat peste nas la aia cu Catalonia lor cu asta.
        Asa ca le punem 99% taxe si sa vezi ce liniste se face de foame, mai ceva ca in Coreea de nord.

      • Păi dacă este AUTONOM și nu INDEPENDENT, atunci nu iese din nici un stat, atunci rămâne parte a acelui stat. Și, repet, taxele vamale nu pe punem noi de capul nostru, le pune Bruxelles-ul!

    • @Marius. Daca luam in calcul PIB-ul, cele mai sarace judete sunt Valui, Botosani si Calarasi. Judetele din Secuime se aflau in 2012 pe undeva pe la media nationala in ce priveste PIB-ul. Rugamintea noastra ar fi sa va documentati mai bine inainte de a furniza date factuale. Iata si sursa: http://www.econtext.ro/finante-banci/bani/topul-celor-mai-bogate-judete-din-romania-dupa-pib-ul-pe-cap-de-locuitor-vezi-cati-dintre-romani-sunt-platiti-dupa-cat-muncesc.html

    • Marius, si eu sunt roman si nu ma pot ,,satura”. Cat despre aceasta idee cum ca fiind judete mai sarace cei care doresc autonomie vor renunta ca nu se vor putea sustine, aceasta este o iluzie.

  9. Pingback: Minoritățile inexistente ale Europei | MaghiaRomania

  10. Problema este mult mai mare decat se prezinta aici. Eu sunt Constantean de fel dar din anul 1995 pana acum merg in fiecare vara in orasul Covasna. Ei vezi tu eu nu zic acum ca toti ungurii de pe teritoriul romanesc sunt la fel, cavalerul meu de onoare este din Covasna si respectiv ungur. Problema aici este majoritatea ungurilor din centrul tarii sunt niste nemernici. In aproape 20 de ani de zile nu pot sa iti spun de cate ori am fost refuzat sa fiu servit intr-un magazin, de cate ori am fost injurat pe strada, pentru ca simplu fapt ca sunt roman in tara mea… Cunosc un caz in acest oras minunat, copii undei familii de unguri (13 si respectiv 17 ani) Nu vorbesc o boaba de romaneste ba chiar sunt descurajati sa o faca. Asta mi se pare absolut ridicol, sa doresti un anumit grad de independenta atunci cand tu esti cetatean roman care traieste in Romania dar refuza sa vorbeasca romaneste. Daca te consideri ungur, urasti romanii vrei sa vorbesti ungureste, pe strada, la scoala etc, du-te in Ungaria! Vreau inca odata sa stresez diferenta ca nu toti sunt asa, marea majoritate se comporta in acest fel.

  11. –” Cunosc un caz in acest oras minunat, copii undei familii de unguri (13 si respectiv 17 ani) Nu vorbesc o boaba de romaneste ba chiar sunt descurajati sa o faca. ”

    O parte din studentii de etnie maghiara din Cluj de abia reuşesc sa dea raspunsuri inteligibile in limba romana.Te intrebi cum au trecut bacalaureatul.
    Apar si situatii amuzante, vin in Cluj si descopera ca dupa 12 ani de scoala ei vorbesc romaneste mai prost decat chinezii ce au imigrat recent in Romania.
    Era un articol pe tema asta acum cateva saptamani intr-un ziar maghiar dar nu-l mai gasesc acum (manna, kronika ?).

  12. bacsa.
    Cu Bucurestiul asta, am si o propunere. Daca fostul episcop spune peste tot ca noi ardelenii, ne-am saturat de Bucuresti, as propune ca capitala Romaniei sa se mute la Sfantu – Gheorghe.
    Apoi tot legat de administratia de la Bucuresti a tarii, da-mi voie sa afirm ca slaba educatie au primit pe la Budapesta si unii pe la Viena sau prin liceele cu limba de predare maghiara din Ardeal, „regatenii cei hoti” care au secatuit Ardealul.
    Ii amintesc in acest sens pe prim – ministrii Romaniei, cum ar fi Alexandru Vaida – Voevod (studii superioare la Viena), Iuliu Maniu (studii superioare la Budapesta), Octavian Goga (studii superioare la Budapesta), Miron Cristea (studii superioare la Budapesta), Petru Groza (studii superioare la Budapesta). Culmea este ca toti acesti „regateni mancatori de ardeleni”, vorbeau foarte bine limba maghiara.
    Despre Ioan Gheorghe Maurer nu stiu unde si-a facut studiile, dar stiu ca era sas din Transilvania.
    Petre Roman (fiul unui evreu din Oradea),Victor Ciorbea si Emil Boc sunt prim – ministri mai recenti,
    Acuma, daca ma gandesc bine, fel de fel de ministri sau cu inalte responsabilitati au fost si un Vasile Luca, un Moghiorosi, un Fazekas, un Kiraly (asta s-a cam revoltat impotriva lui Ceausescu, putem insa sa nu-l punem la socoteala), Salagean (il chema Silaghi, a fost ministrul Apararii Nationale) si mai sunt si altii, unii destul de recenti,
    In concluzie, vorba episcopului, ne-am saturat de Bucuresti si, adaug eu, sa ne tot conduca regatenii.

  13. Cer scuze, in ceea ce am scris la „Minoritati”, intrau si multe remarci care privitoare la ce scrie aici. Deci daca cineva se mira la ce am spus, s-ar putea ca referinta sa fie mai direct legata de ce scrie aici. Unde nu as mai avea multe adaugiri fata de ce am spus dincolo. Doar atata.

    1. Despre Romansch, Ladini si Frulani, fiind neamul meu de adoptie de inima, sa fim seriosi si sinceri – au primit de la Musolini o lovitura capitala, s-au subtiat de sute de ani, drepturile de care se bucura astazi, in parte si in Italia, sunt de ordin muzeistic, din pacate.

    2. Fiind vorba de „Autonomii”, sunt destul de surprins sa vad lista Regiunilor Spaniei. Pai ce facem aici? Amestecam federatii cu Autonomii? De ce nu si landurile germane, de ce nu landurile Austriece, etc? Caci de fapt, de partea Germana cel putin, Schleswig – Holstein asta este, nu mai mult si nu mai putin, un Land.

    3. Dupa ce am citit „cum granum sali” pe englezeste, la rubrica Autonomii rusesti, trebuie totusi sa citim lista neterminata a popoarelor satelite, al naibii de reale si existente, despre care stim prea bine cate de iubite sunt cu adevarat, si cat de folositoare ca par cu care sa bati alte popoare, ceva mai mari, si a le disciplina. Vezi Oseti, Gagauzi, Abhazi, si Ceceni la inceput, pana li s-a stricat vraja. Deci si aici am simtit o adanca suferinta citind descrierea quasi neutra si gandindu-ma la realitatea mai putin neutra.

    Concluzia mea este, exista tot felul de popoare si forme de convietuire in Europa, si exista si in Romania, si va veni si o zi in care se vor elibera oamenii de ameteala actuala, si vor privi realitatea lor in fata, si vor gasi ceva foarte adecvat.

    Iar pentru a mi ingadui observatii personale – in toata lista aceasta destul de pestrita, si imbinand adevaruri cu propagande – eu parca vad in atitudinea Alsacieinilor cea mai naturala evolutie. Si acolo avem doua popoare cu indelunga confruntare, si iata Germanii din Alsacia au invatat sa isi iubeasca viata in Franta, luand avantajele evidente si gospodarindu-si acareturile si identitatea in modul lor specific german – dar fara nostalgii bolnavicioase catre existenta Prusaca. Si exista desigur si diferente, precum faptul ca sunt mai numerosi in acea regiune frontaliera. Dar importanta mi se pare munca cu succes la dezvoltarea unei „identitati autonome” – care exista in mod foarte vizibil, chiar si fara „regiune autonoma”. Cine se grabeste sa interpreteze acest comentar ca o impotrivire a mea fata de autonomie, este de rea credinta – nu asta spun.

    • 1. Drepturile actuale nu-s deloc cosmetice. E drept, în Italia ladinii și friulienii au fost oficial considerați italieni și dialectele lor au fost considerate oficial dialecte italiene, ceea ce a avut concluzii foarte nefaste pentru ei ca popor.

      2. De aia că în Spania, după cum am zis, unele regiuni sunt mai autonome decât altele (și nici măcar regiunile-naționalități istorice nu-s egale între ele în ceea ce privește atribuțiile). Dacă Spania ar fi fost o federație simetrică, cu toate regiunile cu prerogative egale (inclusiv lingvistice) cum e Elveția, nu am fi avut ce să scriem despre ei.

      3. Am fost în Georgia și Armenia, unde am vorbit atât cu localnici, cât și cu observatori internaționali ai liniei de demarcație, deci cunosc relativ bine situația de acolo. Nu am menționat Osetia de Sud, Abhazia, Karabah (în practică în aceeași oală) și Transnistria tocmai fiindcă situația e prea complicată și fiindcă Mama Rusia stă cu gheara ascuțită.

  14. Kiwi – Uf – a disparut mesajul, iti spuneam in esenta ca nu ma refeream la cosmetic, ci la muzeistic. Trist dar adevarat. Si concluzia porneste din Elvetia, unde cu greu sa iti inchipui mai multe drepturi – dar scoala o fac in Germana, chiar si in Engadin! Poate tocmai abundenta drepturilor, de o bucata buna de timp, produce un realism, pragmatism si resemnare – foarte apropiate unele de altele. Cand este impotrivire, te mentii in ascuns, te revolti, etc. Cand insa esti acceptat, pe bancnote si in pasaport este folosita si limba ta, si pe unele magazine – dar cand de o suta si mai bine de ani toate aceste drepturi si toata imaginatia nu au putut folosi la incetinirea ritmului de disparitie a limbii, s-ar putea ca impactul sa fie invers.

    De aceea am vorbit de muzeistica – si de aceea am discutat cazul, pentru a indica faptul omenesc ca este bine pe undeva sa ne gandim si dincolo de contingent si de drepturi. Exista evolutii care sunt unidirectionale. Cum ceva din identitate se pastreaza oricum, eu ma gandesc ca invatatura evreilor si a armenilor ar trebui si ele avute in vedere – cultura si identitatea pot trai si dincolo de limba. Cati evrei sau armeni vorbesc armeneste sau jidisch, ladino sau ivrit?

    Evident ca astea nu le spun ca replica la documentatia ta – ci ca ganduri suscitat natural de tematica.

  15. Pingback: A „nem létező” európai autonómiák – MaghiaRomânia | EuroCom - Romániai Sajtófigyelő

  16. Visati, visati in continuare cu autonomia…ca visarea e gratis. Comisiile europene nu au putere asupra Constitutiei care spune clar si raspicat ca nu se va aduce atingere integritatii teritoriale a tarii. Nu inteleg de ce voi, ungurii, sunteti atat de inadaptati, mai ales cand exista atatea variante. Plecati „acasa” daca nu va convine cultura romaneasca. Sunt sigura ca in Magyarorszag va asteapta cu bratele deschise (not).

  17. Unu la mana: ce are de-a face o autonomie teritoriala cu integritatea teritoriala a tarii. Din punctul meu de vedere nimic.

    Insa are enorm de multe efecte asupra modului in care o regiune poate sa se administreze si sa isi croiasca prosperitate (economica/culturala), de care poate /sau nu poate fi mandru. In orice caz, mi se pare mult mai corect existenta acestei posibilitati, decat impartirea subiectiva de la centru, ce se practica in prezent.

    Ma intreb totusi din ce motiv este oare asa o lupta acerba impotriva unor autonomii, care practic i-ar indemna pe oameni sa produca cat mai mult spre binele propriu si la o adica spre binele tarii. Vorbesc aici in general, nu doar in secuime.

    Doi la mana: ar cam fi timpul sa lasam in urma sentimentele de inferioritate sau de superioritate si sa formam o societate in care toate etniile sa se simte acceptate si respectate.

    Cei care se tem/sau se agata de situatii de o suta de ani ar face bine sa se trezeasca la realitatile de zi cu zi. Chiar si la o discutie in absurd, la procentele actuale din populatie cam aberanta este aceasta frica pentru integritatea tarii. Sau cum s-a mai pomenit mai inainte, este o suoerba metoda de spalare de creier.

    • Alex @ „Ma intreb totusi din ce motiv este oare asa o lupta acerba impotriva unor autonomii, care practic i-ar indemna pe oameni sa produca cat mai mult spre binele propriu si la o adica spre binele tarii. Vorbesc aici in general, nu doar in secuime.”

      Eu gasesc ca intrebarea isi gaseste 100% raspunsul in modul de abordare al problemei. Fara excesele de etnocentrism care au erodat relatiile naturale dintre romani si maghiari in ultimele 20 de ani, facand in mod paradoxal sa vorbeasca astazi, in „democratie”, de facto mai putin romani limba ungara, decat o faceau inainte – acestea au dus la prudenta si reticenta in randurile romanilor. In mare parte, pe buna dreptate. Nu este vorba de niste raspunsuri absolute, de principiu – el sunt contextuale. Chiar daca se afirma altfel.

      „este o suoerba metoda de spalare de creier.” – vorbeste de creerul tau spalat, ca sa iti vorbesc de creerul meu spalat, ar fi replica cuvenita. Sunt aproape imposibile discutii cu indivizi care se cred deasupra si nu sunt vazuti niciodata recunoscand ce puternic aport la probleme vine din „lagarul” lor.

      • Fi serios Hamlet, romanii nici in copilaria mea la Cluj nu vorbeau ungureste, si atunci eram 30+%. Dadeau ei un „mit csinalsz Lorandka?”, dar mai mult nu prea. Acum sintem 16%, nu prea mai au de la cine sa invete si sa practice. Plus noii veniti din anii 1970-2013 nu au avut niciodata aceasta cultura.

        Batrinii da, ei mai cunosc cuvinte, mai pot da citeva fraze (la Sighisoara ne-a indrumat o doamna mai in virsta anul trecut ca se vede mai bime din partea cealalta orologiul), cei de virsta mea rar, aia mai tineri nu: nu au de la cine, in bloc nu prea mai sint sau foarte putini samd…

        E un mit zic eu pina in anii ’70 ca toti vorbeam limba celuilalt in Ardeal (poate in orase ca Satu Mare, Tg Mures, Oradea era altfel, la Cluj nu).

  18. Pana la urma voi de la cine cereti autonomie? Tara asta are o constitutie care trebuie modificata pt. asa ceva, iar modificarea acesteia presupune acordul majoritatii prin vot democratic, ca nu traim in dictatura.
    Si voi cum vreti sa obtineti acest acord? Urland in strada „Vesszen Trianon” si incendiind steaguri romanesti??? haha, tare asta!
    Nu e nicio logica in actiunile voastre, dati exemple de autonomii europene dar comportamentul vostru e mult prea „neeuropean”, ca sa nu zic mai multe…
    Altfel, chiar sunt curios cum o sa obtineti voi autonomia daca nu prin modificarea constitutiei cu acceptul majoritatii!

    • Alex @ „dati exemple de autonomii europene dar comportamentul vostru e mult prea “neeuropean”, ca sa nu zic mai multe…”

      Sunt de acord cu tot ce spui mai sus, cu aceasta exceptie. Sa nu cultivam mitul europeanismului bine crescut, pacific si mereu rational. Caci am denatura realitatea. In Europa pe teme etnice s-a produs terorism in anii 1970, din Bretania in Jura Elvetian, din Tirol in Corsica si in Tara Basca ca sa nu vorbim de Irlanda de Nord. A fost o moda, unde s-a putut face o modificare, s-a facut. Jura in primul rand, prin crearea unui nou Canton – intr-adevar, prin referendum si vot in intreaga Elvetie; apoi Tirol, si in rest graduale imbunatatiri sau oboseala conflictului in Irlanda si Tara Basca si Corsica.

      Unde vad eu marea diferenta este tocmai faptul ca in Europa de Vest fiecare lupta pentru sine, afirmandu-si niste doleante intrinsece. In timp ce cei mai vocali dintre maghiarii nostri, nu inceteaza cu comparatiile deplasate si cu superlativele nemasurate ale „opresiunii” cu care ar fi confruntati. Aceasta creand un intreg context fals al discutiilor. O lipsa de maturitate si reala incredere in propriile drepturi?

      • În Jura și Irlanda de Nord a fost confesional, nu etnic. La referendum în Jura, catolicii s-au separat, și protestanții de limba franceză au rămas în cantonul Berna. Va fi anul ăsta încă un referendum pentru separarea Jurei Berneze și alăturarea sa la cantonul Jura, dar toate sondajele zic că pică. În Irlanda de nord, la fel: catolicii sunt republicani, protestanții sunt unioniști, diviziunea este extrem de clară (în orașe au cartiere distincte). Și în general diviziunile sectare din Marea Britanie se văd și în galeriile de fotbal, de aia unele derbyuri se lasă cu foarte multă violență. ex. Celtic Glasgow = catolici, Glasgow Rangers = protestanți.

      • Daca ai observat, am pus „european” intre ghilimele, nu cred nici eu in pacifismul absolut al „vesticilor”. Totusi, ca sa simplific treaba, problema se pune in felul urmator: Autonomia se poate obtine prin schimbarea constitutiei, iar cu asta trebuie sa fie majoritatea de acord. Deci ar trebui sa votam in favoarea voastra. Bun, dar nimeni nu-ti face favoruri gratis, deci, de exemplu mie, ca majoritar, ce-mi iese daca va fac acest favor?
        Scenariile ar fi 2:
        1. Noi, romanii am scapa de hartuire si de insulte la adresa simbolurilor nationale din partea unor maghiari mai radicali? – deci santaj si terorism psihologic, la care nimeni nu ar trebui sa cedeze.
        2. Ar creste nivelul de trai si regiunea s-ar dezvolta mai bine din punct de vedere economic? Dovezi? Ce treaba are economia cu etnia?
        Plus de asta, in tarile date ca exemplu, s-a ajuns la o intelegere care sa convina ambelor parti, iar in cazul de fata e foarte greu sa ajungi la asa ceva cu niste oameni care sunt crescuti cu ideea ca sunt victimele istoriei si judeca stramb pornind de la aceasta premiza.

      • „In timp ce cei mai vocali dintre maghiarii nostri, nu inceteaza cu comparatiile deplasate ” – comparatzii ‘deplasate” sunt si de cele de genul „actiunile guvernului ungar de azi seamana cu actul X si Y a lui Hitler’ vezi un comentariu recent a luio Ovidiu cred, sau cum zice Tirimineanu, maghiarii care-i iubeau asa de tare pe ceausescu.
        Comparatzii deplasate suficiente aici pe forumul acesta, nu tre sa ne uitam peste gard…

      • “actiunile guvernului ungar de azi seamana cu actul X si Y a lui Hitler-

        Seamana cu politica din anii 1930s a Germaniei naziste de a finanta partide radical-nationaliste in randul minoritatilor germane din Ungaria si Romania (in dauna celor moderate ce existau)
        Exact cum face Orban acum cu PPMT/CNS etc. si cu acelasi scopuri.
        Nu e nimic deplasat ci exact pe subiect.

      • kiwifi – In Jura a fost confesional? Never in a life time. A fost etnic, lingvistic, tot ce vrei. Cantonul Berna a fost imens, mergea pana in Argovia si Lausanne. Jura era enclava franceza ramasa intr-un mare conton german. Si Jurasianii s-au trezit nemultumiti, in anii 1970 cand se practicau aceste nemultumiri – si au ramas, sarantoci, dar de limba franceza. NU, nu a a fost religios de nici un fel.

        In Irlanda de Nord, asta este eticheta care se pune oficial, da, pentru ca unii erau catolici si altii protestanti. Dar stie tot omul ca de fapt in spatele religiei sade stare sociala si etnica. Catolicii sunt Irlandezi, si mai saraci, protestantii sunt „imigranti”, urmasii paturii dominatoare, etc. Deci haide sa nu facem razboiul eticheteleor. La fel de bine s-ar putea sa li se casune Romanilor impotriva Calvinsitilor si Catolicilor (lasand pe Luterani deoparte si fara sa vorbeasca o vorba de Maghiari sau Sasi) si Ungurii de Ortodocsi,fara a vorbi de Romani.

      • entschuldigung Sie bitte, Ovidiu, chiar, greseala mea. N-ai pomenit de Hitler, ai zis de Germania nazista.

      • Ba a fost cât se poate de confesional: uită-te la harta distribuției limbilor și religiilor în Elveția. Exact francezii catolici au votat pentru secesiune, francezii protestanți au rămas la Berna (se și numește Districtul Jura Berneză, la nord-vest de Biel, unde se vorbește doar franceză), ca atare cantonul Berna este bilingv. Și acum cel mai probabil, la acest referendum de anul ăsta tot pe bază confesională va ramâne. În Elveția tradițional limitele cantonale nu sunt lingvistice, ci confesionale. Ex. cantoanele bilingve franco-germane Fribourg și Valais sunt ambele catolice. Cantonul Appenzell chiar s-a rupt în două la reformă, și cantoanele mixte Aargau și St. Galleu au apărut ulterior prin unirea de stătulețe monoconfesionale. Doar Glarus, Geneva și Graubünden sunt excepții.

        Harta actuală a religiilor în Elveția: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f7/Karte_Religionen_der_Schweiz_2008.png

        Și cea a limbilor: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/08/Switzerland_Linguistic_EN.png

        După cum se vede, limita cantonală Jura-Berna traversează o zonă de limba franceză, deci nu constituie graniță lingvistică, dar constituie o graniță confesională.

      • @Bacsa- greseala mea.

        Greseala ta e ca nu cunosti subiectul, probabil ca nu citeai blogul cand s-a discutat aceste subiect pornind de la un articol de istorie a Ungariei interbelice

      • ovidiu – de cunoscut istoria nu ma prefac, sunt sigur ca nivelul meu este mult sub media de pe acest blog.
        Comparatziile au doua capete. In acest caz numai una este legata de istoria interbelica.
        Comparatzia ta este deplasata deoarece in secolul acesta nu exista „partide radical-nationaliste” maghiare in Romania.

        Da, bineintzeles ca ai voie sa nu fi de acord.

  19. OAMENI BUNI!!!

    Există o regulă nescrisă a internetului, numită „reductio ad Hitlerum”, care spune, printre altele, că orice discuție lăsată liber și necontrolat va ajunge mai devreme sau mai târziu la subiectele Hitler / naziști / etc. Aparent s-a ajuns la acest punct. Deci vă rog să reintrați în matcă! Mulțumesc frumos.

  20. uite steagul nu e steagul, amendat pentru arborarea steagului Ungariei primarul din Madaras il da jos si apoi….il pune la loc

  21. Lorand – „Fi serios Hamlet, romanii nici in copilaria mea la Cluj nu vorbeau ungureste, si atunci eram 30+%. Dadeau ei un “mit csinalsz Lorandka?”, dar mai mult nu prea. Acum sintem 16%, nu prea mai au de la cine sa invete si sa practice. Plus noii veniti din anii 1970-2013 nu au avut niciodata aceasta cultura.” – aici as zice ca iarasi vezi negru. Eu nu stiu cum se face ca cel putin jumatate din Ardelenii pe care ii cunosc, m-am trezit intr-o imprejurare sau alta cu ei vorbind ungureste, traducandu-mi despre ce este vorba. Fara indoiala, in parte o chestiune de mediu – in parte. Dar totusi dincolo de asta oameni foarte diferiti, cunoscuti in imprejurari foarte diverse, deci multa independenta, caci am cunoscut sute si sute de oameni in emigratie. Deci sunt serios, da. Si parte din raspuns il dai, poate: „nu mai au de la cine sa invete” – eu as adauga „atat din punct de vedere numeric, cat si de disponibilitate?!” Nu pot intra in discutie de amanunte cu tine, caci nu am trait in Ardeal. Dar am vazut impresia mea impartasit de mai multi aici pe blog.

    • Hamlet, eu am copilarit intr-un cartier nou al Clujului. Acolo nu era la moda ca romanii sa invete o boaba ungureste. In scara noastra erau trei persoane care dadeau cite o fraza in maghiara din 15 familii romane, unul dintre cei trei avea nume gen Naghi Josif…
      In centru erau mai multi maghiari, mai multi „bastinasi” romani/maghiari (nici familia mea nu este), mai multi intelectuali, poate acolo mai multi romani cunosteau maghiara. Dar MASELE traiau in cartiere unde nu era la moda, ba chiar te faceau bozgor, erai rugat sa vorbesti in romana ca traiesti in Romania samd.

      • Lorand – de aceea am spus ca nu voi intra intr-o discutie de detaliu cu tine, tu ai copilarit in Cluj, eu nu. Avantaj serviciu. M-am rezumat la a-ti explica de ce cred ca impresia mea nu este totala inchipuire.

  22. Alex – „Plus de asta, in tarile date ca exemplu, s-a ajuns la o intelegere care sa convina ambelor parti, iar in cazul de fata e foarte greu sa ajungi la asa ceva cu niste oameni care sunt crescuti cu ideea ca sunt victimele istoriei si judeca stramb pornind de la aceasta premiza.” – cam asta spuneam si eu: exista, dincolo de bombe, o maturitate de negociere. Se puteau ajunge compromise. Aici exista pana la compromise, o doctrina intreaga a „celor mai victime dintre victime” care sade in calea insasi a discutiei, caci creaza mai multa neincredere decat sapte bombe … cumva. Da, asta este problema, cred si eu.

    • Uite..
      „noi” avem obsesia cu autovictimizare (cele mai victime dintre victime).
      „Voi” avetzi obsesia cu „nu se va aduce atingere integritatii teritoriale a tarii”.
      1:1.

      • “Voi” avetzi obsesia cu “nu se va aduce atingere integritatii teritoriale a tarii”.

        adica, la ce te referi ? la obsesia Trianonului ?

      • bacsa – Ah, pai nu m-am indoit niciodata ca noi doi putem sa ducem acest meci in mod dibaci mult mai departe si sa scoatem chiar si scoruri de baschet in final. Fara indoiala, nu vreau sa dau verdicte si sper din tot sufletul ca remarcile mele sa aiba o validitate tot mai restranse. Pe moment insa ele descriu inca din pacate multe manifestari.

        Si tu ai dreptate – este foarte raspandit la romani sa nu stie sa verbalizeze altfel ingrijorarea sau nemultumirea decat referindu-se la statul suveran, unitatea tarii etc. Dar cred ca aici vorbim doar de verbalizare. De aceea eu prefer sa pun tema in alti termeni: masura si reciprociate, recunoasterea abaterilor din propria parte …. Ei, stii tu vorba, greu la deal cu boii mici!

      • ovidiu -haha, nu, desi ar suna bine ei?
        Nu, de fapt ma refer la..l fa si tu un control-F sau comand-F si cauta pe site dupa ceea ce am pus intre ghilimele si vei intzelege. Desi, cred ca te prefaci numai.

      • Hamlet / Preda,
        E vorba de „verbalizare” in amandoua cazuri, daca intzeleg corect ce „verbalizarea” inseamna:)
        „Noi” „verbalizam” ca „noi suntem cele mai victime”, „voi” „verbalizatzi” ca noi vrem sa dezintegram statul roman
        ps, vorba cu boii nu stiam; depinde oricum si de dealul acela, si de cat se incarca carul, si de directzia boilor 😉 macar asa cred eu ca fizician, poate la istorici e diferita treaba.

  23. PS – Lorand Cu masele este asa o chestie. In copilaria mea, masele atatate puteau sa iti spuna si „inamic al poporului” si alte de acest soi, cu un potential de agresiune ceva mai ridicat decat al vorbei „bozgor”. Poate de aceea nu voi reusi niciodata sa accept cu adevarat izolarea temei etnice cel putin din istoria sub comunism. Poate sa imi spuna oricince ca vezi doamne, da, dar sub Ceausescu a fost prapad, etc. POATE – dar au fost 10 ani si nu au fost 10 ani de huzur pentru cei ne-etnici. My problem.

  24. Kiwi @ Tu draga Kiwi poti sa ii spui cum te indeamna inima, confesional sau matrimonial sau culinar. Eu eram acolo cand se intampla, si iti dau cateva date care ma fac sa nu ii spun confesional, tu alegi.

    1. Berner Jura, este foarte ironic, se numea zona intreaga in 1970, cand s-au atatat intentiile separatiste. Caci daca te uiti la o harta a Elveitiei dinainte, vei observa ca din Berna si nu de altundeva s-a desprins cantonul Jura. Deci dintr-un canton eminamente German.

    2. Deci ceea ce tu acuma citeste de berner Jura este acea parte din Berner Jura care nu a votat pentru secesiune. Se intampla ca sa fi avut loc votul in parte si respectand anumite traditii infrastructurale locale, care sunt reflectate si in confesie. Dar TOTI sunt francofoni.

    3. La vremea respectiva, discursul separatistilor era marxisto-trotzkist de trasnea. Deci sa citesc acuma ca separatia a avut loc pe criterii confesionale si nu etnice ma face usor sa zambesc.

    4. Ai perfecta dreptate ca acele cantoane traditionale, ale caror limite s-au trasat de Napoleon si dupa Sonderbundkrieg, deci pana la mijlocul secolului 19, au avut criteriul confesional foarte activ in vedere: in secolul 19! Cum bine spui Innerrhoden si Ausserrhoden s-au despartit dupa confesie, fiind amandoua mici si sarace. Si cum imi spune socrul meu, care era din Innerrhoden, inca in tineretea lui, intre razboaie, o casatorie interconfesionala era … inca problematica. Dar sa vorbesti in 1979, cand s-a creat cantonul Jura de secesiune „confesionala” este cel putin surprinzator. Cumnata-meu s-ar bucura, caci ar insemna ca biserica joaca un rol important inca …

    5. In mod evident, cum spuneam si la Irlanda, delimitarea confesionala codeaza multiple distinctii traditionale, de stare sociala, etnie, obiceiuri si chiar indeletniciri. Toate motive de apropiere si indepartare – asa spui „confesie”, si spui sapte lucruri.

    6. La Jura eu spun in mod imperturbat: etnic. Erau o parte minuscula de tarani francezi ramasi in Berna, dupa ce toate celelalte cantoane s-au despartit. Mai exista Biel/Bienne in Canton, oras mare, care pentru gustul tau te poate interesa fiind singurul oras din otata Elvetia in care exista Obligativitatea bilingvismului in administratie (aviz amatorilor!). Dar in Jura erau mai ales tarani, izolati, si Delemont, Porrentruy niste orasele la 10 mii de locuitori.

    Am fost cu scoala acolo, si colegii gaseau firesc sa vorbeasca Züri-Düütsch, caci erau in Berna, iar oamenii se aratau iritati: era 1975. Cam de asemenea scene au scapat, acuma stie tot prostul ca este in canton francofon.

    7. La vot pe evanghelici se pare ca i-a deranjat problema lingvistica mai putin, sau sunt mai discplinati si au pus economicul deasupra emotionalului, lingvistic. Sau poti gasi si o corelare cu ochii albastri – caz in care poti vorbi ca a fost o secesiune de culoarea ochilor.

    • Repet întrebarea: de ce la acel referendum din 1970 exact districtele catolice ale cantonului bilingv Berna au votat pentru secesiune și districtele protestante (de asemenea francofone) au votat pentru rămânerea la Berna? Nu reiese. Sau, să formulez altfel: de ce neliniștile activiștilor separatiști de Jura au prins doar la francezii catolici și nu și la cei protestanți?

      • Kiwi – ceva din modul in care intrebi nu imi place si nu imi place sa discut in acest ton. Raspunsul, daca esti atent, l-ai primit deja in doua randuri. Dar tu am impresia ca doresti „cauze manicheice” ori cutare ori cutare. Ceva ma face incapabil sa discut in felul acesta.

        Asa, ca sa nu fiu rau, repet si eu raspunsurile pe care le-ai primit.

        A. Cantonul Berna mergea pana la Geneva si Baden, in secolul 18. Apoi au devenit independente, si Jurasienii au ramas – alaturi cu Biennois in parte – singurii francezi din Canton, si singurii asezati intr-o zona slab populata.
        B. In parte si moda anilor 60-70 a trezit spiritul independentist intre „Berner Jura”.

        B. Comparativ cu ce era prin Tirol, ca sa nu vorbim de Irlanda sau Tara Bascilor, era pace. Cativa activisti trotzkisto nu stiu ce: oamenii au fost destul de surprinsi, cand s-a ajuns totusi la referendum pentru scindarea cantonului.

        C. De ce au vrut doar jumatate dintre francezi, si precumpanitor cei „catolici” (ideea cu iesitul din biserica, abea incepuse, altfel nu stiu cati mai erau „catolici”)? Si aici ai primit raspunsul: pentru ca sunt spirite diverse – probabil ca cei catolici sunt mai rebeli, cei protestanti mai calculati. Si pentru un om calculat scindarea aducea prea multe riscuri si previzibile dezavantaje materiale.

        D. Repet ultima oare evidenta insasi: in secolul 21 diferenta confesionala in Europa nu mai este una de religie, nu mai traim in secolul 19. Dar au ramas o multitudine de corelari social-traditional-profesional-temperamentale, care merg mana in mana cu distinctia reformat/catolic. Cand spui „catolic” sau „reformat” astazi spui cu mare probabilitate doi oameni care au iesit din biserica, pentru a economisi impozitele, dar care totusi, si fara sa isi dea seama, traiesc divers, au mentalitati si gusturi diverse – fiind crescute din niste istorii si traditii, carora le-au intors spatele.

        De aceea parerea MEA este ca sunt prafuri in ochii sau simplificari de comun acord, cand se atribuie azi confesiunii nu stiu ce importanta. Daca intr-o incaierare unii au ochii albastri si altii sunt intunecati, nu culoare ochilor este motivul pentru care nu se inteleg, nu?

        E. As putea sa te intreb si eu: de ce numai francofonii au avut nelinisti in cantonul Berna? Si la Spiez sunt catolici! Si in estul cantonului, catre Lucerna. Canton si astazi cel mai mare, locuibil – mai sunt Walis si Grigioni, dar acelea sunt mai mult munte.

  25. bacsa @ Zicatoarele au ceva arhaic si absolut, ele nu „masoara”, nici puterea boului, nici inaltimea dealului – puterea boului mic se defineste prin faptul ca este intotdeauna simtitor mai mica decat greutatea sarcinii de inmultit cu inaltimea dealului. Zicatoarele sunt din lumea lui Murphy, care este totusi foarte prezent in inginerie, si ne putem intreba de ce … buna observatie 🙂 !

    Cat despre „verbalizare” – ai inteles bine. Daca ajungem la concluzia ca sunt doar verbalizari deo parte si de cealalta, putem sa discutam ce ne mai poate deranja; directia in care se verbalizeaza? Sau sa ne intrebam – si ce cred cu adevarat acesti oameni, dincolo de verbalizare? Sau sa ne dorim sa vina acea zi in care s-o termina cu atatea verbalizari in spatele celorlalti, si se va incepe la mai mitetele, dar dialoguri intelegatoare, pe fata.

    Cum asta este foarte interesant, cu adevarat – eu iti spun deocamdata noapte buna. Trebuie sa mai repet teoremele lui Sylow.

    • Ungurii vor sa faca exact ca Rusii,sa creeze enclave cum sunt in Transnistria, Georgia (vreo doua), etc….

      Deci Ungaria vrea sa creeze enclave in Romania, Serbia,Slovacia si probabil in Ucraina.

      Si….asta nu se v-a intimpla absolut niciodata….degeaba va zbateti voi Ungurii ca pina la urma tot acolo ajunge-ti de unde a-ti plecat…Dar daca va place sa scuipati inpotriva vintului atunci ….hei este Democratie nu?

  26. Exista fapte ce au fost evitate in mod intentionat. In primul rand secuii nu sunt unguri sau maghiari. Incercati sa va documentati inainte de a a scrie. Plus. Tot articolul prezinta grija unor tari pentru Bastinasi, pe cand maghiarii, ca si secuii, tatarii, turcii, rusii, etc. , din Romania, reprezinta populatia Alogena. Maghiarii sunt cunoscuti pentru violenta cu care au incercat mereu sa asimileze populatii, culturi, obiceiuri, in mai multe zone din Europa. Din puncte de vedere lingvistic, toate tarile din Europa au destule asemanari in scriere si pronuntie. Limba maghiara este cam singura diferita, total. Nu este in regula ceeea ce faceti aici. Daca in SUA ati face asa ceva, in secunda doi sunteti acuzati si inchisi fara drept de apel. Acuzati pentru atentat la siguranta statului. Voi va cam jucati cu focul. Mare grija sa nu va ardeti. Pacat de site. La inceput va citeam articolele cu placere.

    • Cristi: cred ca cca 1000 de ani ne face sa fim si noi acasa aici. Cum si Dobrogea avea minoritate Romana in 1877…
      Sa-ti spun de legislatia diferita aplicabila pe terenurile/rezervatiile indiene din SUA, cu licente de casinouri date de triburi si nu guvernele locale? Puscarie, fi serios…

      • care mie de ani, si in ce conditii??? in SUA, legislatia de care vorbesti este aprobata mai intai, nu inventata de indienii bastinasi. Puscarie? Inca nu, dar sper ca in curand. Daca vecinul tau vine la tine acasa, in vizita, sau excursie, sau etc, timp mai indelungat, ce spui daca la un moment dat va spune sa pleci din camera ta, ca este si a lui, ca este si el pe acolo cam de multicel. Ca de obicei, voi nu alegeti din mesaj decat ce va convine, si interpretati total gresit, cu un tupeu fantastic.

      • Nu sintem in vizita la nimeni, SINTEM ACASA, aici s-au nascut parintii, bunicii, strabunicii samd. Cam din sec xi-xii poti gasi maghiari prin Ardeal. SINTEM IN CASA NOASTRA cum SI TU ESTI ! (Nu strig, doar subliniez)

      • In acest caz, de ce nu va purtati ca atare? De ce vreti sa stricati casa in stati si voi? Nota: secuii s-au declarat maghiari FORTAT, stie o lume intreaga. Istoria o spune foarte clar. Am fost in Budapesta si am vazut cum restaurau biserici inlocuind inscriptiile din germana, italiana, romana, in maghiara. Si multe altele. Tot nu inteleg rautatea si ura asta a ungurilor. Am fost cu un grup organizat in Harghita, anuntati cu 30 de zile inainte de sosire, si am fost tratati cu fundul, ca ultimii oameni. Stateam la un restaurant si asteptam de o ora, dupa ceas, sa vina mancarea comandata, in timp ce in jurul nostru ungurii erau serviti imediat. De ce toate astea? De unde toate povestile cu ungurii buni si romanii rai? Imi aduc aminte ca in timpul stagiului militar, comandantii ne instruiau sa nu lasam sa se stranga grupuri mai mari de 3 unguri, si nu intelegeam de ce. Imi pare rau ca trebuie sa spun asta, dar am inteles mai tarziu de ce. Aveam unguri in pluton, dar unul Opro Attlia era de o rautate iesita din comun. Si nu era singurul caz. Bunicii mei au fost in cele doua razboaie, si au fost foarte clari: ungurii si rusii erau total necivilizati. Nu mai intru in detalii si alte povesti, dar vreau sa spun ca nu vorbesc din povesti de pe net, si nici nu fac speculatii pe ideile altora. Pentru mine este foarte clar. Nu inteleg rautatea asta si pretentia ca este si casa voastra. Si poti fi aici de 10 generatii, tot nou venit esti, tot tara adoptiva este. Asa ca fara drepturi mai multe decat ale majoritatii, mai ales ca tot spuneti ca vreti egalitate. Un milion de persoane(presupunand ca recensamantul a fost corect) nu se pot impune in fata a 18 milioane( in afara de Basescu, poate).

  27. PROBLEMA MINORITĂŢILOR IN RUSIA!
    DISCURSUL LUI PUTIN IN DUMA DE STAT A FED RUSIEI:

    “In Rusia trăieşte poporul rus, iar poporul rus nu admite nici un afront al unei minorităţi; acestea trebuie să respecte Rusia, pe ruşi şi legile fără să ceară favoruri speciale sub pretextul că sunt discriminaţi; CINE FACE ASTFEL, ESTE INVITAT SĂ PĂRĂSEASCĂ IMEDIAT RUSIA!
    Nu Rusia are nevoie de minorităţi ci ele au nevoie ca Rusia să-i primească, ofere adăpost, locuri de muncă şi hrană; în Rusia traiesc doar ruşi!”.

    • Cristi: s-a dovedit ca declaratia asta este un fals, Putin nu a declarat asa ceva, mai ales ca exista autonomii si in Rusia…

      • … dar care nu atenteaza la integritatea teritoriala a statului. Stiam asta, dar am vrut sa transmit o idee.

      • Stai linistit Cristi, doar o minoritate dintre maghiari (secuii au disparut ca natie separata prin sec xi-xiii, de atunci se declara maghiari) ar dori schimbarea granitelor. Ce ar face Ungaria cu 30+% de romani care ar cere autonomie, ar fi partid de guvernare mai intotdeauna. Plus ca ar si da faliment cu primirea Ardealului, nu e Germania sa finanteze Ossies.

Comentariile nu sunt permise.