Secuii Noştri, documentar TVR. Feat. Sabina, fata cu bentiţa


sabina elena
Un documentar TVR caută să afle -în premieră, spun realizatorii- cine sunt şi ce vor secuii. Documentarul prezintă unele cazuri care au agitat apele în mass-media (manualul de istoria a secuilor, Sabina Elena, etc) şi aruncă o privire asupra cererilor de autonomie. Cât de corect o face, vedeţi mai jos, în analiza pe care v-o oferă Adrian Szelmenczi, Olahus şi reccsman. 

Deși documentarul difuzat în mai 2013 a avut abia 9.000 de vizualizări până acum pe pagina oficială a TVR, având în vedere publicul larg la care a putut ajunge prin cablu, nu ne permitem să îl trecem cu vederea. Pe deasupra, realizatorii s-au înscris cu acesta și la festivalul docuArt care a avut loc în weekendul trecut la București.

Opinii exprimate de (şi colorate ca atare):

reccsman

olahus

adrian şi reccsman

olahus şi reccsman

adrian, olahus, reccsman

Înainte să trec la critici, trebuie să observ că dintre toate reportajele pe care le-am văzut despre Secuime, acesta a ieșit cel mai acceptabil, chiar dacă realizatorul, Gabriel Geamănu nu pare să reușească abordarea temei într-un mod obiectiv. Metodele de interviere folosite nu-mi par a fi prea sofisticate din punct de vedere jurnalistic. Deseori folosește „metoda mură-n gură”, cu răspunsuri da sau nu, ba chiar sugerând „varianta corectă” care ar întări o prejudecată proprie. De exemplu, la 32:25 se pune întrebarea: „Sunt românii discriminați în Harghita?”

Apoi, se adresează subconștientului spectatorului cu un fond sonor războinic (când este vorba despre secui), respectiv un fond sonor dramatic (când este vorba despre românii din Secuime), atunci când arată per ansamblu peisajul secuiesc, respectiv românesc.

Se constata o diferentiere in fondul sonor cu care sunt introdusi politicienii si expertii (cu exceptia Episcopului ortodox), unul cu accente războinice sau ) şi melodiile cu care sunt introduşi oamenii de rând (dramatice sau triste-melancolice). Pentru că oamenii  de rând maghiari sunt subreprezentaţi, iar experţii politicienii maghiari sunt suprareprezentaţi printre  intervievaţi, poţi rămâne, din cauza muzicii cu impresia unei atitudini diferite faţă de cele două grupuri etnice.

episcop Ioan Selejan

În general, am mai observat următorul lucru: cuvintele rostite de P.S. Ioan Selejan (episcopul ortodox din HarCov) nu primesc nicio replică din partea lui Geamănu, pe când opiniile lui Borboly, Hermann și Kolumbán au cam fost combătute/subminate de noi întrebări.

kolumban

În concret, avem următoarele remarce:

În marea sa străduinţă de a crea o aparență de echilibru în opinii, Geamănu atinge tocmai contrariul: creează o confuzie în capul spectatorului. Dacă inițial (1:13) sugerează o imagine negativă privind conviețuirea „celor ce pretind că trăiesc în Ținutul Secuiesc” (adică secuii) și a „celor care se simt înghesuiți în regiunea HarCov” (adică românii), la abia 10 secunde o prezintă ca „un conflict întreținut artificial”.

Adică, în loc să schițeze în introducere acele întrebări și ipoteze la care dorește să primească răspunsuri, domnul „jurnalist” dă cu presupusul și aruncă judecăți de valoare la voie. Un exemplu este intrebarea lasata fara raspuns “este sau nu tinutul secuiesc o bomba cu ceas?”

Un alt exemplu de acest gen apare la 3:52: “astazi, secuii lupta pentru o recunoastere a acestora (istoriei, culturii lor etc), pentru propria lor identitate. Nu este o lupta fatisa. Fatisa este doar lupta partidelor politice cu care au votat”, fără vreun argument adus în sprijinul acestei afirmații.

Olahus: Mie mi se pare o afirmatie corecta ca lupta identitara a secuilor de rand nu este fatisa, (directa, pe fata) in comparatie cu a politicienilor. Argumente care sa arate ca avem de-a face cu actiuni directe pentru pastrarea identitatii secuiesti mi se par insesi faptele si declaratiile politicienilor prezentate in documentar. Pe cand secuiul de rand, cel putin in contact cu jurnalistul roman, mai curand tace si face (voteaza UMDR SI pentru actiuni identitate, pune steaguri secuiesti in poarta, etc)

1:50 – Kolumbán spune că „suntem aroganți față de ei, … față de români”, dar afirmația a fost tăiată din context și astfel devine o simplă generalizare. 

07:53 Kolumban “ceea ce ati vazut la Targu Mures cu manifestarea a fost joaca de copil fata de ce se va intampla” – a trebuit sa ascult de mai multe ori documentarul ca sa imi atraga atentia cuvantul “manifestarea”.  Cum documentarul a fost filmat in aprilie, ipoteza mea este ca Gabor Kolumban se referea la 10 martie 2013, unde au participat “cateva mii de maghiari”, in cadrul unei manifestatii pasnice.

Nu este insa clar,  reporterul nu intreaba ca sa lamureasca la ce s-a referit Kolumban. Iar montajul se continua cu imagini din martie 1990, apoi cu Kolumban vorbind, excplicit, despre violentele de atunci- te face sa crezi ca politicianul ameninta cu violenta, nu cu manifestatii de mai mare amploare. Manipulare sau nu? Cert e ca e o noua lectie pentru politicienii maghiari sa nu mai faca declaratii radicale. Ca pot fi scoase din context, iar tot maghiarii trag ponoasele.

8:23 – prezintă doar unei victime dintre români și astfel creează senzația că doar maghiarii au greșit la Târgu Mureș, în martie 1990. Puteau, pe langa Mihăilă Cofariu, să îl prezinte şl pe Sütő András, care si-a pierdut un ochi în urma violenţelor.

15:23 – Borboly Csaba, presedintele CJ Harghita duce o ”ofensiva pentru recunoasterea secuimii ca etnie” – FALS. Borboly Csaba nu militeaza pentru o etnie separata secuiasca, de vreme ce uneori vorbeste in numele tuturor maghiarilor,. Iar la recensamant si-a exprimat grija ca ungurii din Ardeal, dar si romii din Harghita sa se declare maghiari

nagy doina

12:49 – discuția purtată cu eleva Doina Nagy: persoana careia i se ia interviul spune ca ii este foarte greu sa scrie si sa citeasca in romana, iar reporterul o intreaba:

„De ce nu vor sa invete copiii maghiari in limba romana?”

E tendentios, din punctul nostru de vedere.

A ratat cu brio subiectul modului de  predare a  limbii române pentru copiii maghiari. A ramas cumva concluzia ca „copiii maghiari nu invata romana bine pentru ca profesorii de romana vorbesc cu ei in maghiara la ore”, neintreband pe nimeni daca limba romana se preda ca a doua limba sau ca prima limba.

hermann

16:08 –Hermann a folosit acum “oameni care sunt slugi”, fata de “oameni slujitori”, cum scrie in replica adresata lui Marius Diaconescu. Probabil ca folosirea celui din urma ar fi lasat o impresie mai putin neplacuta telespectatorilor. Dar, completeaza tot Hermann in documentar, termenul de specialitate prin care trebuie tradus este “oameni aserviti”.

 Hermann vrea să explice conotația cuvântului „szolgáló emberek” cu cea mai bună intenție, dar oferă un sinonim la fel de nefericit ca traducerea originală: propune „aservit” în loc de „slugă”. Dacă ar fi folosit servitor/servitoare ar fi ieșit mai bine din toată povestea. 

17:30 buna intrebarea “Ati spus la un moment dat ca si romanii trebuie sa cunoasca istoria secuilor. De ce n-ati editat-o si in romaneste… n-ati tradus-o oficial si in romaneste?” Raspunsul lui Borboly, cum ca nu ar fi corect “pentru ca atunci am traduce istoria noastra, oficiala, in romana” (deci e de dorit o lucrare cu un colectiv mixt de istorici). Ok, dar mai bine traduci TU istoria ta “oficiala” decat sa ti-o traduca altii, cum stiu/vor ei.

de la 18:50: In ce priveste satul romanesc in care se vorbeste ungureste: Geamănu spune că Doboi (oficial, Imper) e un sat care a fost dintotdeauna majoritar românesc. Nu ştiu de unde a scos-o, căci datele pentru acest sat arata ca românii (coloana 3) au fost minoritari in toate statisticile de la 1850 pana in 2002, nedepasind 25%.

Apoi, nu se spune nicaieri daca au existat constrangeri serioase cu privire la folosirea limbii romane. Ba chiar doamna zice ca sunt romani care nu stiu “un cuvant. Dar bate-n piept ca sunt romani”-deci nu se feresc sa se arate mandri cu etnia lor dovada că limba maternă și etnia nu sunt neapărat interdependente. Aceasta declaratie ma duce cu gandul ca romanii nu s-au asimilat de frica, ci s-au lasat asimilati in mod pasnic, natural adaptandu-se la mediul in care traiesc. Nu e ceva comfortabil pentru mine, dar  asimilarea naturala un fenomen  inerent convietuirii multietnice, care se intampla si la romani si la unguri.

22:07 – comentariul despre autonomie nu are nicio legătură cu imaginile arătate

22:37 – Geamănu întărește mitul că UDMR ar fi fost tot timpul la guvernare în ultimii 20 ani. Fals! Aprox. 10 ani au făcut parte efectiv din guvern.

-trecere prea brusca, nesustinuta de schimbari in imagini sau tonalitate, de la ce a facut UDMR, la “vreme de 16 ani, a existat o regiune autonoma maghiara”.
-23:16 “au fost adusi zeci de mii de romani in Covasna, Mures si Harghita” -are meritul de a vorbi de colonizarea cu muncitori. 25:01 De apreciat ca se prezinta contextul miscarilor autonomiste din Europa pentru a se explica reaparitia ideii autonomiei secuiesti.

andrei jean adrian

26:00 – prefectul Jean-Adrian Andrei susține că UDMR pledează pentru autonomie pentru a mușamaliza eșecul atragerii fondurilor în HarCov. Eu aș zice că, dimpotrivă, e un motiv just din punct de vedere economic.

27:13 “este o strategie falsa ca sa legi criteriul teritorial de criteriul etnic“ Kolumban Gabor, dar care el insusi se declara la inceput impotriva ruperii Secuimii prin reorganizarea regiunilor.

27:30 – prefectul susține pseudoargumentul că Ținut Secuiesc nu există pentru că doar 300 de persoane s-au declarat secui la ultimul recensământ, după care marchează un autogol: crede că motivul este frica de a nu putea obține cetățenia ungară (fals, pentru cetatenie trebuie sa fi avut doar un stramos cu cetatenie maghiara) . Astfel, pe lângă faptul că dovedește necunoașterea legii cetățeniei ungare, implicit recunoaște existența mai multor secui decât cei declarați și ignoră adevăratul motiv: frica de a nu pierde drepturile lingvistice obținute pentru limba maghiară – dialectele secuiești nefiind recunoscute în mod distinct.

30:11-”in anii comunismului, oamenii au convietuit intr-o armonie deplina”. Nu cunosc cum a fost in Balan, dar in multe familii mixte din zona existau tenisuni, din cauza nationalismului parintilor. Armonia s-a datorat, in parte, faptului ca era greu sa divortezi; din 1990, primele familii rupte, in Secuime, de divort au fost mixte (vezi aici, p. 12)

mihai meres

Acestea fiind punctate, salut apologia facuta de Mihai Mereş familiilor mixte si ideea ca “oricat de rau ar vrea sa faca politicienii noi vom invinge pana la urma (32:16)

32:25 – Problema discriminarii la angajarea in institutiile locale. Mereş afirma ca „romanii care nu cunosc limba maghiara se simt ostracizati si discriminati”. Pai a cere cunoasterea limbii maghiare la angajarea in  institutiile publice este putin dezavantajoasa fata de romani pentru ca automat ii avantajezi pe  cei de etnie maghiara (in randul lor vei gasi un procent infinit mai mare de oameni care vorbesc doua limbi, decat vice-versa) si atunci e posibil sa apara frustrari. Dar în condițiile în care servirea în limba maghiară este obligatorie acolo unde se atinge 20%, condiționarea angajării de cunoașterea acestei limbi este justă și reprezintă o garanție a aplicării legii, nu o încălcare. (vezi art. 76 alin. 3 din Legea 215/2001).

Conteaza foarte mult ca aceasta conditionare sa se refere strict la munca ce presupune relatiile cu publicul. Să ceri maghiara pentru orice alt post public e o discriminare. Vezi când Raduly Robert a cerut maghiara la primărie nu doar pentru portar (care are relatii cu publicul) ci şi pentru mecanic-tractorist, etc şi s-a ales cu amendă CNCD. Vezi şi opinia lui Raduly că toţi trebuie să ştie maghiara (2006, reformulată în  2013, sancţionată cu avertisment).

Se putea merge mai departe: Încurajeaza autoritatile de la Bucuresti invatarea limbii maghiare de catre romani? Stim deja ca nu. Incurajeaza autoritatile locale acest lucru? Nu cred, era bine de vazut daca se intampla acest lucru. Mereş punctează însă că “în multe cazuri este şi vina noastră a românilor. Mi se pare firesc ca eu să învăţ limba maghiară ca să pot să comunic şi să convieţuiesc”.

csibi barnaCsibi Barna (stanga)

33:21 – Csibi Barna. UDMR s-a delimitat la vremea aceea de acest gest prin declaratii publice. Era bine sa se fi precizat lucrul asta, daca tot s-a adus in discutie cazul. Csibi Barna a candidat la Consiliul Local Miercurea Ciuc ca independent si nu a obtinut voturile necesare (a luat vreo 2%). Era bine sa se fi spus lucrul asta…

35:35 – Geamănu socotește 15 martie ca ziua națională a Ungariei, astfel întărind percepția răspândită că maghiarii din România ar comemora un eveniment străin, propriu al unei alte țări. Fals! 15 martie este o sărbătoare a maghiarilor de pretutindeni, fără hotare!

sabina elena

35:53  Olahus: Sabina Elena spune acum ca a fost primita cu ostilitate (gesturi obscene, huiduieli) de copiii maghiari pe 29 noiembrie. Initial declarase ca incidentele s-au intamplat pe 1 decembrie. Ulterior declaratia s-a schimbat. Pe 1 decembrie era vacanta…

Comic involuntar: dupa ce unii copii maghiari i-ar fi jignit pe colegii Sabinei pe 29 noiembrie, Sabina a avut o “reactie spontana” pe 16 martie. Deci tocmai dupa patru luni. Curat spontan, nene Iancule!

38:16 mediatorul Gheorge Tabalai puncteaza corect, credem noi, faptul ca presa maghiara este cea care a catalogat bentita tricolora drept o provocare. Desi intelegem şi respectăm sensibilitatile secuilor, ba chiar, reccsman, maghiar, le si impartaseste, acest gest ar fi trebuit sa fie ignorat. Pentru a nu se ajunge la incidente precum confiscarea bentitei si, apoi, scandalul din presa romana.

41:19 sotia romanca dintr-un cuplu mixt casatorit dupa ’89, vorbind despre faptul ca a invatat ungureste „am vrut sa nu fiu exclusa… si nici nu ma excludea nimeni, de altfel”. Interesant ca sotii au opinii usor diferite despre autonomie, sotia fiind mai critica fata de acest subiect.

44:20 – interesant: la cimitirul soldaților căzuți apare un text bilingv.

45: – se pomenește despre exodul românilor din Secuime, total nefondat, fără argumente aduse în sprijin.

Finalul, pe care vi-l las sa il descoperiti, are ceva teatral. Pe undeva imi place, dar ma pune pe ganduri. Poate oamenii de rand sunt nevinovati, dar ei sunt responsabili de politicienii pe care ii aleg. Care politicieni au fost, la randul lor, oameni de rand si au invatat sovinismul pe cand erau simpli “civili”. Indiferent ca pledam “vinovat” sau “nevinovat”, depinde de noi daca hranim sau nu discursul urii reciproce.

Anunțuri

16 gânduri despre “Secuii Noştri, documentar TVR. Feat. Sabina, fata cu bentiţa

  1. Aveti un spirit critic excelent. Sunteti un exemplu pentru toti romanii de orice etnie. Prin voi, generatiile viitoare nu vor mai tine cont de animozitatile provocate de bunicii si strabunicii nostri indiferent de etnie. Va salut cu stima!

  2. Tare as fi vrut sa pot da share la articolul tau. Dar la cat de periculos e filmul TVR-ului din punct de vedere al informatiilor eronate si tendentioase nu as face decat sa imprastii noroiul lor. 😦

  3. „În marea sa străduinţă de a crea o aparență de echilibru în opinii, Geamănu atinge tocmai contrariul: creează o confuzie în capul spectatorului.”

    Asta e nota definitorie a documentarului.
    Fiecare vorbitor ce apare in el exprima „adevaruri partiale”, iar un adevar pe jumatate spus e mai periculos decat o minciuna.
    Un documentar slab, chiar foarte slab, facut de cineva care percepe (vag) care sunt ariile de conflict, care e problematica locala, dar se multumeste cu atat (sa le identifice), dar nu vrea sa faca nici-un efort sa le inteleaga.

  4. Ceea ce spune acel Columba este in mod clar o provocare si nu atiti fata de politicienii romani ci fata de toti romanii. Regionalizare trebuie facuta in directia in care vrea majoritatea cetatenilor acestei tari prin reprezentantii lor si nu trebuie sa se stea in loc pentru un procent de 5-6 % care se pune in calea progresului tuturor exclusiv din motive de sovinism si xenofobie.Sint curios la ce se gindea distinsul domn Columban cind s-a referit la ceva mult mai grav decat manifestarile care au avut loc anul acesta.Se pare ca au disparut toate asa zisele argumente in spirit european legate de bunastarea locuitorilor i ndiferent de etnie prin autonomie si descentralizare. N-au ramas decat amenintarile…….

    • „un procent de 5-6 % care se pune in calea progresului tuturor”

      Secuimea e 2-3%,.
      Nu toti maghiarii din RO sunt neaparat de acord cu manifestarile autonomiste din secuime. S-a vazut asta din sondajele de opinie ale ziarelor maghiare (Kronika, Manna, etc.) pe tema scandalului cu steagul (ca ~30% deaproba).

      Iar regionalizarea nu starneste etuziasmul cetatenilor, dimpotriva +50% nu o vad ca nici-un progres ci ceva artificial si unt impotriva.
      De fapt la USL a ajuns acum la punctul sa le fie teama sa o mai dezbata (public si/sau in Parlament desi au 70%). Acum vor sa o realizeze „pe tacute” prin ordonante de urgente.

    • @solovastru Cred că ai înțeles greșit faza aia. Pe d-l Kolumbán îl cunosc personal și este ultimul om care ar amenința pe altcineva. Nu-i stă în fire, pur și simplu. E genul intelectualului pașnic, retras (la coada bivoilor, ce-i drept :P). Ce a vrut să evidențieze era că dacă procesul de regionalizare nu va avea în vedere nevoile unei comunități compacte cultural și lingvistic de aproape 1 milion de cetățeni (ceea ce prin definiția regionalizării și a descentralizării ar fi obligatoriu), atunci oamenii vor ieși cu siguranță pe stradă și e probabil să recurgă la violențe ca orice masă agitată. Astfel, d-l Kolumbán nu incită la ură, ci preconizează doar anumite comportamente sociale.

  5. Tirimineanu.
    Probabil daca as fi facut un film despre Secuime, i-as fi lasat pe oamenii de acolo sa vorbeasca mai mult si as fi intervenit foarte putin. Am avut senzatia ca autorul a dorit prea mult sa se bage in seama. Inclusiv propaganda facuta filmului imi sugereaza acest lucru.
    Despre ce s-a spus in film, lucrul care nu mi-a placut in contradictie cu Olahus, a fost “oricat de rau ar vrea sa faca politicienii noi vom invinge pana la urma” (32:16) Nici nu prea inteleg ce intelege persoana respectiva prin „noi” si imi aduce aminte de lozincile prolecultiste cu clasa muncitoare care va fi intotdeauna invingatoare.
    Si sfarsitul este prost. vorba lui Olahus, „teatral”.

    • Am avut aceeași senzație în legătură cu Mereș. Tonul si ritmul in care vorbeste imi sugereaza ca s-ar putea sa aiba mici probleme psihice, iar mesajele sale par idealiste, nu realiste. De aceea, cuvintele sale au credibilitate scazuta la mine.

  6. Felicitari autorilor articolului, si daca nu v-a placut filmul, am o propunere: faceti voi un astfel de film, asa cum stiti voi mai bine. Da, stiu, e si chestie de bani. Dar poate cu timpul…
    Si alteva: multumesc pt. aprobarea cererii, imi pare rau ca veti avea mai mult de lucru din cauza asta. Succes!

  7. Închei cu o întrebare, una deloc retorică (adică chiar vreau să primesc nişte răspunsuri pertinente): cu ce diferă – la nivelul aparenţelor exterioare – gestul lui Vladimir Pustan de a-şi face cruce într-o biserică catolică de gestul atâtor pastori sau vorbitori evanghelici (îndeosebi penticostali) care se închină în faţa amvonului în rugăciune înainte de a păşi pe el?

  8. Cand vine vorba de Secuime, romanii nu uita niciodata sa mentioneze, ca romanii din zona „uita” ca sunt romani, nu mai vorbesc romaneste. Dar ce se intampla in restul tarii, nu mai intereseaza pe nimeni: situatia e exact invers. De cele mai multe ori, in casnicii mixte, maghiarul „devine” roman, copilul e inscris in scoala romana, si gata. Copilul va vorbi in maghiara eventual cu bunicii..in situatii norocoase.

Comentariile nu sunt permise.