Motive economice în favoarea autonomiei ținutului secuiesc


Motivele mele pentru care eu susțin din plin autonomia Ținutului Secuiesc sunt date în primul rând de faptul că întotdeauna autonomia administrativă specială atrage autonomie fiscală. Asta înseamnă că 80-90% (de exemplu – cam acesta e nivelul în Țara Bascilor sau Tirolul de Sud) din toate impozitele colectate (inclusiv TVA, accize, taxe de timbru, amenzi, etc.) rămân acolo, și restul este trimis la București pentru serviciile naționale (armată, diplomație, etc.) și nu mai există nici un fel de plăți de transfer de la centru la regiune sau invers. Având în vedere că, la ora asta, Harghita, Covasna și estul Mureșului sunt beneficiari neți de la bugetul de stat (primesc înapoi mai mulți bani decât dau) și că zona este destul de slabă structural, asta ar însemna:

1. Din punct de vedere economic, o economie de bani pentru statul român, neobligat să mai pompeze bani acolo, și implicit o nevoie locală de competitivizare și diversificare economică.

2. Din punct de vedere politic, introducerea unei competiții reale. Acum, alegerile de acolo sunt fără miză: UDMR câștigă oricum totul în alegerile la nivel național, și românii sunt prea puțini pentru a conta în lupta electorală națională. De aceea politicienii de la centru nu au de ce să susțină investiții, lucrări publice sau evenimente culturale sau de altă natură acolo, fiindcă nu câștigă și nu pierd credit electoral – nu este nimic personal, este vorba doar de realpolitik și cum să se depună efortul minim pentru a obține scopul dorit. Din experiența altor provincii autonome, odata ce ei au în mână pâinea și cuțitul în ceea ce privește banii, vor apărea partide regionale și competiția electorală reală.

3. În cazul discuției cu privire la o unire cu Republica Moldova, posibilitatea de a oferi un statut similar Găgăuziei și deci de a elimina opoziția și scepticismul acestora cu privire la unire și la „iredentismul românesc”.

Am aruncat și o privire și asupra cifrelor demografice (toate datele sunt oficiale și finale conform recensământului din 2011).

Lăsând la o parte valea superioară a Mureșului (orașul Toplița și comunele Bilbor, Gălăuțaș, Sărmaș, Subcetate – RO: 19.488, HU: 4386),  în restul județului Harghita rămâne RO: 21.527 (concentrați în principal în Tulgheș, Corbu, Voșlăbeni, Bălan, Miercurea-Ciuc), HU: 258.077. Zona menționată mai sus poate fi ușor alipită județului Mureș (sau cum s-ar mai numi în cazul unei ipotetice reorganizări administrative), fiindcă specificul său etnic, cultural și economic corespunde cu cel de pe partea cealaltă a actualei limite de județ (Lunca Bradului, Stânceni, Răstolița, Deda, etc.). Singura problemă majoră ar fi distanța semnificativă (peste o oră și jumătate!) față de centrul regional Târgu Mureș.

În Covasna, fără zona Întorsura Buzăului (orașul plus comunele Barcani, Dobârlău, Sita Buzăului, Valea Mare, RO: 18.610, HU: 67) avem RO: 31.999 (predominant în Sf. Gheorghe și unele sate de la limita cu județul Brașov), HU: 154.931. Această zonă gravitează clar spre Brașov din punct de vedere economic, căile de comunicație sunt îndreptate spre Brașov și distanța nu este foarte mare.

Până acum avem deci RO 53.526, HU 413.008.

În partea de est a jud. Mureș (zonă contiguă cu Harghita: Bălăușeri, Bereni, Chibed, Eremitu, Fântânele, Gălești, Ghindari, Hodoșa, Măgherani, Miercurea Nirajului, Neaua, Păsăreni, Sângeorgiu de Pădure, Sărățeni, Sovata, Vărgata, Vețca) avem RO 3928, HU 46.297.

Total Ținutul Secuiesc ar fi acum RO 57.454, HU 459.305. Plus comuna Ghimeș-Făget din Bacău (RO 1996, HU 3067).

Zona metropolitană Târgu Mureș (orașul plus Acățari, Crăciunești, Corunca, Cristești, Ernei, Gheorghe Doja, Livezeni, Pănet, Sâncraiu de Mureș, Sângeorgiu de Mureș, Sânpaul, Sântana de Mureș, Ungheni): RO 92.151, HU 95.575 merită privită mai cu atenție. În oraș limba română are la ora actuală ceva mai mulți vorbitori decât limba maghiară, dar în majoritatea comunelor suburbane limba maghiară domină absolut, chiar dacă și aici există un procentaj semnificativ de vorbitori de română. Majoritatea acestora sunt aproape lipite de oraș sau de o localitate imediată (ex. Ungheni este lipit de Cristești, care e lipit de Târgu Mureș) și o parte foarte mare a populației lucrează în oraș, deci ar fi un nonsens alipirea lor la orice altă construcție administrativă. În plus, acestea formează o unitate economică: magazinul Selgros este în Sângeorgiu, Real este în Corunca, aeroportul este în Ungheni, etc. și aproape toate sunt deservite de sistemul de transport public urban.

Aceste două entități ar acoperi împreună aproape jumătate din populația de limbă maghiară din România și aproape toată aria geografică unde maghiara este limba majoritară.

Din Mureș ar mai rămâne, din motive geografice (discontinuități) patru comune predominant de limbă maghiară în afara Ținutului Secuiesc: Mădăraș, Gornești, Glodeni, Voivodeni; precum și un număr foarte mare de așezări cu populație mixtă. În actuala geografie umană, aceste comune ar rămâne în mod cert „orfane”: Mădăraș se află în capătul vestic al zonei directe de influență a Târgu Mureșului, fără a fi însă parte a zonei metropolitane, pe când celelalte trei sunt între Ernei și Reghin, pe Mureș.

În afară de linia Chichiș – Ormeniș – Vânători – Tg. Mureș – Glodeni, granița insulei de limbă maghiară este extrem de categorică.  De exemplu, la doar 6 km de Ditrău (98,8% HU) este Sărmaș (80,12% RO). În aceasta zonă însă, există sate mixte pe ambele părți ale limitei de județ Brașov-Covasna (ex. Apața – BV, Vâlcele – CV).

Ca populație, Ținutul Secuiesc ar fi pe locul 11 (comparând cu județele țării), însă ar avea o suprafață de cca. 10.000 – 11.000 km2 (din păcate nu am găsit o situație exactă cu suprafețele comunelor, deci a trebuit să aproximez), ceea ce ar însemna o densitate medie a populației de aproximativ 50 de locuitori/km2, a treia cea mai mică după județele Tulcea și Caraș-Severin. Ar scădea și necesarul birocratic, fiindcă în loc de două administrații județene (cu tot aparatul birocratic aferent) deservind o populație mică, ar exista o singură administrație (regională și autonomă).

Populația relativ semnificativă numeric, distanța mică de doi poli economici și culturali (Brașov, Tg. Mureș) semnificativi, diversitatea reliefului și potențialul economic al zonei pot compensa pentru poziția izolată a zonei (puține căi de comunicație de importanță națională sau europeană) și densitatea scăzută a populației.

Nota Redacţiei: MaghiaRomânia nu are o opinie colectivă asupra autonomiei, însă încurajează discuţiile pro şi contra acestei idei. Acest articol exprimă opinia individuală a redactorului Kiwi.

Anunțuri

35 de gânduri despre “Motive economice în favoarea autonomiei ținutului secuiesc

  1. Later edit: din păcate nu am reușit să dau de datele oficiale de recensământ pe sate individuale, doar pe orașe / comune.

  2. Apreciez faptul, ca in comparatie cu altii, ai scris numai de partea de est a judetului Mures, care sa faca parte dintr-o unitate administrativa numita.Tinutul Secuiesc. In principiu, din ce am inteles din cele scrise, la Harghita si Covasna sa se adauge Valea Nirajului, care face parte din actualul judet Mures. Prin urmare, impartim actualul judet Mures, dar asta-i alta poveste.
    Doua aspecte as vrea sa le subliniez, pentru ca am convingerea ca se spun multe aberatii privitoare la trecutul unei asa -zise unitati administrative numite Tinutul Secuiesc si unii chiar cred in ele.

    1. Tinutul Secuiesc ca entitate administrativa (scaun, comitat, judet) nu a existat. A existat in perioada stalinista o entitate administrativa numita Regiunea Autonoma Maghiara (Mures – Regiunea Autonoma Maghiara ) care cuprindea actualele judete Mures, Covasna si Harghita.Interesant este si faptul ca termenul care l-am gasit in presa romaneasca ardeleana de dinaintea anului 1918 sau in screirile unor romani, a fost Secuimea si nu Tinutul Secuiesc sau Tara Secuilor, dar numai insist pe acest fapt.
    Mi-aduc aminte de o declaratie destul de recenta a unui politician maghiar, ca nu vom permite incalcarea granitelor Tinutului Secuiesc.
    Foarte bine, nu le incalc, dar In ce document oficial sa ma uit sa vad si eu aceste granite?! Unde exista diploma, legea, decretul care stabilesc granitele acestuia? Pe ce harta administrativa a Ungariei de dinaintea anului 1918, a Marelui Principat al Ardealului de dinaintea anului 1867 sau a Romaniei de dupa anul 1918 sa ma uit, sa vad si eu linia acestei granite? Daca ar fi spus, de exemplu, nu vom permite incalcarea granitelor judetelor Ciuc, Harghita si Mures, sau a fostului comitat Ciuc, priveam harta administrativa a Romaniei de astazi sau in cazul comitatului Ciuc rasfoiam cartile de istorie sau documentul oficial din anul 1876 si vedeam unde sunt granitele. Daca ar fi spus: nu vom permite incalcarea granitelor fostei Regiuni Autonome Maghiare, cautam documentul oficial din anul 1968 sau o harta administrativa din respectiva perioada si aflam care sunt aceste granite. Asa, ce sa nu incalc?!
    In aceasi situatie as fi daca cineva mi-ar spune ca nu permite incalcarea granitelor Tarii Motilor (aici este si mai complicata problema ca numai o parte din locuitorii Muntilor Apuseni se considera moti), a Tarii Barladnicilor, etc..Sau sa-mi spuna cineva ca nu permite incalcarea granitelor Europei de Sud – Est. sau a Europei Centrale.
    Care granite la ceva ce n-a existat niciodata ca entitate administrativa in cadrul unui stat, sau entitate statala separata, federatie de state? Pe deasupra a mai folosit si cuvantul granita, care din cate cunosc, se foloseste cel mai mult pentru a desemna limita dintre doua state. Cand a existat statul numit Tinutul Secuiesc sau Tara Secuilor?

    2.Au existat ca unitati administrative scaunele secuiesti, prin urmare nu Tinutul Secuiesc,apoi din anul 1876 cele trei comitate (Odorhei, Ciuc si Trei Scaune). Scaunul Secuiesc al Muresului cuprindea numai Valea Nirajului (minus patru sate, care vor face parte din Tarnava Mica, in trecutul mai indepartat au facut parte din comitatul Tarnava, prin urmare nicodata din Scaunul Muresului), plus Ungheniul (Nirajul se varsa In Mures pe hotarul Ungheniului) si Targu – Mures. Din anul 1876, acest sacun, va face parte din comitatul Mures – Turda.
    Prin urmare este o aberatie sa susti, cum am vazut prin declaratiile unor politicieni maghiari, ca judetul Mures a facut parte din Tinutul Secuiesc.
    Ma uitam recent pe Internet la o monografie a unui sat din apropierea Ludusului, scrisa in limba maghiara. Surpriza: satul in viziunea autorului maghiar a facut parte din entitatea administrativa numita Tinutul Secuiesc.

    • Scaunele secuiești, ca unități administrative, sunt menționate cel mai devreme într-un document regal din 1235. Tot acolo se menționează „comes Siculorum”, comitele secuilor, numit de rege, responsabil pentru buna guvernare a ținuturilor secuiești (în bloc), autoritate juridică de ultimă instanță și servind ca liaison între secui (în bloc) și regele Ungariei. Privilegiile și obligațiile secuilor si ale ținutului secuiesc (nesubordonare față de nobili, autoguvernare, judecată proprie, datoria de a trimite contingente militare la cerere și de a apăra zona lor de graniță) sunt menționate în același document și reînnoite în timp.

      Important pentru mine, acum, era ca zona să fie conexă (i.e. fără enclave și exclave), cât mai omogenă etnic și cultural, și să aibă o logică teritorială, bazându-mă pe orașele-centru economic și cultural, pe relief și pe căile de comunicație.

      Pe Ridicarea Topgrafică Iozefină ( http://de.wikipedia.org/wiki/Datei:GrandDuchyOfTransylvania_Josephinische_Landaufnahme.jpg ) se văd clar limitele administrative și pot fi studiate. Acestea au fost, în mare parte, stabile din Evul Mediu până la reforma administrativă din 1877.

    • Tirimineanu: „Interesant este si faptul ca termenul care l-am gasit in presa romaneasca ardeleana de dinaintea anului 1918 sau in screirile unor romani, a fost Secuimea si nu Tinutul Secuiesc sau Tara Secuilor…”

      In documente medievale latine poti gasi „Terra Siculorum” …
      Grigore Ureche: Tara Sacuiasca.
      Sabin Opreanu: Tinutul sacuilor. Contributiuni de geografie umana si de etnografie (Cluj, 1927)
      http://www.antikva.hu/onan/reszletek.jsp;jsessionid=5728787B437AF39890FE49E63113EF86?katalogusid=289111&affiliate=bongeszes

  3. Motive impotriva autonomiei tinutului secuiesc:
    1. Daca am lua de buna logica lui kiwifi ar trebui ca statul roman sa continuie sa faca economii si sa acorde autonomie teritoriala judetelor Vaslui, Botosani, Teleorman, etc.. Carevasazica de Bucuresti ar mai depinde doar Banatul, ilfovul, Clujul, Sibiul si inca cateva judete iar restu , taticule, sa fie autonome si sa se descurce.
    Ceea ce nu spune kiwifi , este ca pe unguri ii doare la 10m in fata de autonomie. Ei de fapt vor iesirea de sub autoritatea statului roman. Asa zisul tinut secuiesc va fi autonom fata de statul roman nu si de statul maghiar ca il va spijini economic, politic….
    2. Nu exista competitie reala si nici nu va exista. Nici o organizatie maghiara nu a actionat de capul ei si nici nu va actiona, decat in conditiile independentei totale fata de Romania. De fapt acesta este obiectivul final pe termen lung.
    3. In asa zisul tinut secuiesc traiesc ma putin de jumatate din populatia maghiara din Romania. Desigur ca va urma autonomia zonei partium, autonomia culturala (adica carevasazica fiecare maghiar care este autonom acolo unde este) pana cand, desigur, Ardealul va fi autonom.

    Ghinion:
    – asa cum maghiarii din Cluj sau Oradea sau Tg. Mures se pronunta impotriva exploatarii de la Rosia Montana, astfel si romanii din Craiova sau Resita sau Bacau se pot pronunta daca trebuie sau nu sa existe in Romania autonomie teritoriala, caci nu -i asa, inca Ardealul face parte din Romania. ( ghinion mai ales pentru primarul Robert Raduly pe care tocmai l-am urmarit la Dosar de politician, emisiunea lui Silviu Mânăstire, si al carui comportament este inca un argument impotriva autonomiei).

    • ghinion: comparatia este complet gresita, deoarece:
      1. nu numai maghiarii se „pronuntza” impotriva exploatarii de la RM ci si romanii, romii, si cetatzeni de etnie maori locuitori in zona (posibil)afectata.
      2. Locuitorii Clujului, sau oradenii sau TgMuresenii sunt direct suferitori daca „shit hits the fan” la RM. „Suferintza” craiovenilor, resitzenilor, bacovenilor in privintza unei autonomie a Tzinutului Secuiesc este, cel mult, sufleteasca/de mandrie ciorbita.

      In plus, chiar daca o autonomie ar exista, sprijinul este binevenit si din partea statului Roman 😛 ca si de la EU, China sau oricine vrea sa baga bani sau idei.

      In privintza „sprijinului politic” nu ma pronuntz (termenul insusi este nonsens, in cel mai bun caz putem vorbi de o afacere politica, nu sprijin- din ambele directzii.).

      • – nu numai maghiarii se “pronuntza” impotriva exploatarii de la RM ci si romanii, romii, si cetatzeni de etnie maori locuitori in zona (posibil)afectata.

        In toata tara au loc proteste fata de RMGC. Toti sunt afectati de faptul ca vor fi afectati (direct) cei din Apuseni. Nu poti separa lucrurile la nivel moral-politic, iar acest nivel este nivelul decizional.
        Aceasi situatia e si cu Harghita si Covasna, ce se intampla acolo apare in media si creaza imediat reactii politice in restul tarii.

  4. Cine nu sustine autonomia Tinutului Secuiesc nu sustine existenta Statului Romania-findca actul de nastere a Statului Roman-1 decembrie Alba Iulia-acorda egalitate deplina in ADMINISTRATIE ,CULTURA,NU numai secuilor ci si tuturor comunitatilor–NATIONALE.NU CONTEAZA NICIUN PRINCIPIU ESTE VORBA DE A FII S-AU ANU FII.Romania a primit dreptul de organizare a tinutului Secuiesc si al tuturor tinuturilor-este de dorit sa se alinieze acestei OBLIGATII.Merita facut efortul civilizat de a da pe pere pretul de piata–-pana se doreste civilizat-ca n-au reusit nici spaniolii,nici altii sa asimileze tacit-ca sa nu fie obligati sa acorde autonomie-si nu merita efortul nici pentru Romania sa asimileze in continuare–Daca se doreste continuarea asimilarii-va intampina greutati si poate sa reuseasca -dar apar alte etnii-din asia -cu care o sa fie mai grea colaborarea.

    • FERENCZ GAGOR,
      Actul oficial al Unirii Ardealului cu Romania este Tratatul de la Trianon (confirmat la 1947) si nu Declaratia de la 1 Decembrie. Poate s-ar fi aplicat ceva din acea declaratie privind drepturile colective daca statul maghiar si minoritatea maghiara ar fi acceptat de la inceput noua stare de fapt. Declaratiile din parlamentul maghiar imediat dupa semnarea tratatului ( situatia este identica si astazi)au facut si fac si astazi imposibila acordarea oricarei forme de autonomie. Sa nu uitam ca cel ce a condus delegatia romana la Paris , in ultima faza a negocirii tratatului a fost un ardelean :Alexandru Vaida Voeivod.

      • Atol: Paremi-se ca nici sasilor si svabilor nu s-a acordat nici un drept colectiv cu tot ca conducatorii lor au votat in 1919 pentru Romania…

      • „au facut si fac si astazi imposibila acordarea oricarei forme de autonomie”

        In Declaratia de la 1 Dec. nu e vorba de nici-o autonomie. E evitat, nu apare nicaieri, cuvantul desi conceptul era binecunoscut inca din sec.19.
        Ce se garanteaza politic e „reprezentarea proportionala” in organele legiutoare (ceea ce romanii nu aveau in sistemul austro-ungar) nu autonomii. Nu e cazul sa discutam asta acum (decat daca UDMR nu mai atinge 5% la urmatoarele alegeri).

        Interesul si entuziasmul asta subit pentru subiectul „1 Dec.1918” pare ceva straniu din partea maghiarilor si e ceva mai nou in discursul minoritar al maghiarilor din Romania. A aparut in presa maghiara cam prin 2000 si se incerca cu ajutorul lui acreditarea ideii ca de fapt li s-a promis autonomie, drepturi colective etc. O incercare de proiecta, retro-proiecta, scopuri politice prezente in trecut.
        Dar e doar o alta forma printre multe altele prezente in discursul (de tip nationalist) minoritar („egalitate”, „cetateni de rang doi”, „drept la autoderminare”, etc.).
        Trebuie insa apreciata forma lui „paradoxala” de construire.

      • Ovidiu: sa nu sarim peste drepturi colective: „Fiecare POPOR se va instrui, judeca si administra…” Nu cetateni apartinind minoritatilor nationale, ci POPOR…

      • „sa nu sarim peste drepturi colective”

        Eu zic sa sarim. Incercarea ta de a interpreta declaratia din 1918 in termeni de „drepturi colective”, termeni moderni, e chiar retro-proiectia de care vorbeam.
        Notiunea de „drepturi colective” pentru minoritaţi a fost utilizata de promotorii ei pentru a incerca să acrediteze minoritatii nationale o anumita personalitate juridică in interiorul statelor si pe plan international.
        Tinta cea mai importanta a conceptiei drepturilor colective este dreptul la autodeterminare pentru minoritati. Dreptul internaţional contemporan este insa unanim in a nu recunoaşte unei minoritati naţionale calitatea de titular al dreptului la autodeterminare, deoarece minoritatea ca atare nu are calitatea de subiect de drept nici in dreptul intern, nici in cel international.

        In ce priveste pozitia Romaniei-
        Băsescu : –(Brastislava 2013): „România nu va accepta niciodată teoria drepturilor colective pentru minorităţi”, (Budapesta 2009) „România nu accepta idea de drepturile colective ale minorităţilor, dar le respectă pe cele individuale – învăţământ în limba maternă, reprezentare politică”

      • Ovidiu: daca declaratia de la 1918 o putem interpreta diferit, sa zicem, urmatorul text nu cred:
        „Art. 11. România consimte să acorde, sub controlul statului român, comunităţilor secuilor şi saşilor, în Transilvania, autonomia locală, în ce priveşte chestiunile religioase şi şcolare.
        http://ebooks.unibuc.ro/istorie/istorie1918-1940/10-3.htm

        Semnat de Romania la 10 decembrie 1919…

      • „Art.11..”1921-Paris

        Da, iar Romania si-a respectat angajamentul in 1923 cand Parlamentul a dat „Legea invatamantului privat si de stat”.
        Pe baza acelei legi s-a ajuns ca marea majoritate a invatamantului in limba maghiara sa fie privat si confesional. „Sub controlul statului” roman -Ministerul Invatamantului- in sesnul ca statul isi rezerva dreptul sa faca inspectii scolare (asa a ajuns Mihail Sadoveanu in inspectie la liceul Miko Imre in Sf.Gheorghe) ca sa se asigure ca se invata ceva scoala acolo, dar scolile erau controlate de comunitatile locale maghiare si de bisericile maghiare.

      • Interesanta prezentare a situatiei Ovidiu: au ramas confesionale doar scolile confesionale (si citeva private), ca cele de stat le-au facut scoli romane dupa 1918.
        Sa nu mai vorbim de sicanele autoritatilor, de privarea dreptului de a organiza bacalaureat, de nenumaratele abuzuri cu nerespectarea dorintei parintilor si inscrierea in scoli romane a copiilor daca cineva considera ca numele parintilor a fost maghiarizat (Szucs, samd). SI oare cine decidea cite clase puteau avea, nu cumva ministerul? Asta numesti to autonomie?

        A fost o lupta continua de supravietuire. Sa prezinti asta ca o respectare a acordului…

      • „au ramas confesionale doar scolile confesionale”

        pentru cine il intereseaza subiectul scolilor cu predare in limba maghiara din Romania interbelica (legislatie,structura)

        http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2013Mai/TALAMBA%20DANIEL%20-%20SCOLILE%20PRIMARE%20SI%20SECUNDARE%20CU%20PREDARE%20IN%20LIMBA%20MAGHIARA%20DIN%20ROMANIA,%201920-1940/rezumat.doc

        „A fost o lupta continua de supravietuire”

        probabil ca stii ce spui, fiindca vorbesti de parca ai fi trait in timpurile alea

  5. FERENCZ GAGOR.
    De unde ai mai scos ca 1 Decembrie reprezinta actul de nastere a Statului Roman?! Despre existenta unui stat numit Romania inainte de anul 1918 nu ai auzit?! A mai existat si o entitate statala numita Tara Romaneasca.
    Acuma observ ca dintr-o data va apucat dragostea fata de Declaratia de la Alba iulia, dupa ce decenii intregi a fost terfelita de istoriografia maghiara. N-am timp acum, dar ar trebui sa-ti aduc niste citate despre ce au spus ungurii despre aceasta Declaratie.
    Tot despre aceasta Declaratie si tot pentru ca nu am timp, ma citez pe mine dintr-un comentariu amterior:
    „Despre autoritatile romane, care inteleg ca reprezinta Statul Roman (cu 17 milioane de locuitori, cu Parlament si Guvern al Romaniei, cu actul normativ de baza care a fost Constitutia din anul 1923 si nu Declaratia de la Alba Iulia) si Declaratia de la Alba Iulia (adoptata de reprezentanti a 60% din populatia Transilvaniei si care insemnau vreo 20% din populatia Romaniei Mari) s-a mai scris si se mai scrie. Ideea unora este ca nu se pot confunda autoritatile Statului Roman cu reprezentantii a 60% din populatia Transilvaniei. Daca ungurii au ceva de reprosat in privinta Declaratiei de la Alba Iulia, nu Statului Roman trebuie sa-i reproseze,
    Apoi, se cam uita cate si cate promisiuni au mai facut ungurii, in anumite momente, care au ramas neonorate.
    Interesant ar fi si ce au promis romanilor ardeleni in toamna anului 1918 sa ramana in Statul ungar, inclusiv o reforma agrara mult mai radicala decat cea romaneasca, dar aceasta este o alta poveste.
    In concluzie, despre legatura care ar exista intre autoritatile Statului roman si Declaratia de la Alba Iulia, ii las pe altii mai competenti in ale Dreptului sa se pronunte, A existat si o propunere ca Constitutia Romaniei sa fie Declaratia de la Alba Iulia, dar a fost o respingere, din cate mi-aduc aminte, inclusiv din partea specialistilor in Drept.
    Octavian Goga a scris un articol interesant despre Declaratia de la Alba Iulia, ce reprezinta aceasta, reprosurile ungurilor si Constitutia Romaniei din anul 1923. Ca se poate reprosa autoritatilor romane ca nu au respectat aceasta Constitute, este cu totul altceva.”

    Daca, dupa cum spui tu, „Romania a primit dreptul de organizare a tinutului Secuiesc si al tuturor tinuturilor-este de dorit sa se alinieze acestei OBLIGATII.”
    Pai se aliniaza. Nu a cerut nimanui sa-i faca impartirea administrativa, Statul roman isi organizeaza teritoriul cum crede de cuviinta si in conformitate cu Constitutia tarii si cu legile adoptate de un Parlament ales prin vot universal si pentru ca facem parte din U.E. respectand normele europene. Nu am gasit critici U.E. care sa spuna ca judetul X trebuie sa fie de acolo pana acolo. Ca unii sunt nemultumiti, minoritatea trebuie sa se supuna majoritatii ca in orice democratie

  6. NU exista minoritate––exista COMUNITATI IN actul de nastere al Statului NATIONAL UNITAR ROMAN MODERN–Deci nu exista, si nici nu o sa existe cine sa se supuna ca nu exista majoritate–.National socialismul este a trecutului-este trecut si aceasta conceptie de minoritari–exista oameni egali a caror necesitati trebuiesc rezolvate-pentru care platesc impozit si au avere dar nu s-a retrocedat inca –-se defriseaza padurile comunitatilor de secui din har-cov de politicienii si se intampla tragedii la Galati.judetul harghita si covasna ,orasele secuiesti au teritorii de retrocedat care actualmente este defrisat de ocoalele silvice ale statului in folos personal de inalti demnitari.DAR NU BANII S-AU AVEREA NE CARACTERIZEAZA ,SI NU VREM SA NE IMBOGATIM.Ne caracterizeaza o cultura foarte veche trainica pe care dorim sa o traim sa dezvoltam,si sa lasam copiilor nostri.Sunt semnate foarte multe documente care urmeaza sa fie incalcate–-urmeaza –poate –militam sa Nu se incalce .

  7. olorand,
    Nu se pot acorda drepturi colective doar unor minoritati si altora nu.
    Modul de organizare al statului roman dupa 1918 a fost gandit de catre Bratianu . Asta spre norocul Romaniei. La fel Unirea Ardealului este urmarea negocierilor pe care Romania , condusa e acelasi Bratianu, le-a dus la Paris, iar tratatul de la Trianon a consfintit-o.
    In momentul de fata sunt in vigoare tratatele de pace din 1947, care au fost intarite de acordurile de la Helsinki plus normele UE.

    Cred ca tocmai lipsa unor norme care sa ii ajute pe maghiari sa obtina repede autonomia teritoriala si in perspectiva ceva mai mult, ii face sa caute chichite juridice care sa dea o valoare juridica mult mai mare Declaratiei de la 1 Decembrie.

    • @atol -„Nu se pot acorda drepturi colective doar unor minoritati si altora nu”

      Conceptul insusi de „drepturi colective” e unul dubios si puternic contestat.

      Istoric, drepturile au fost mereu intelese ca drepturi ale individului. Incercarea de a extinde acest concept la colectivitati e de data mai recenta (vezi Levente Salat- „Conceptul de drepturi colective şi democraţia liberală”) si nu exista consens in aceasta privinta.
      Nu e clar daca macar exista asa ceva („drepturi colective”) sau daca e doar un construct motivat politic-ideologic. Vezi ce am scris mai sus despre motivele promovarii unui astfel de concept/teorii.

      In tratatele internationale drepturile persoanelor care aparţin minoritarilor nationale sunt considerate ca fiind drepturi individuale, ele facand parte din categoria mai larga a drepturilor omului. De exemplu in tratatul de la Lisabona (tratatul infiintarii EU) :

      „Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor“.

      Adica drepturile sunt ale persoanelor nu ale unei colectivitatii. Colectivitatea nu are vre-un statul juridic iar minoritatea in cauza poate fi de orice tip : etnic, religios, sexual, etc.
      Aspectul colectiv/grup consta in faptul ca ele pot fi exercitate impreuna/in comun cu altii, prin alegere individuala. De exemplu : asocierea in profesarea şi practicarea religiei sau in exercitarea dreptului de participare la viata publica (un miting).

  8. Olorand.
    Ma mut de la articolul HUliganii (…) la acest articol.
    La afirmatia mea de pe UPDATE (cu putine adaugiri acum)::”Probabil n-a fost usor sa fi maghiar nici in Romania interbelica (cum n-a fost usor sa fi roman nici in Ungaria, mai ales cea de la sfarsitul secolului al XIX – lea si inceputul celui urmatorl), dar pana la asimilarea fortata in perioada interbelica, mai este cale lunga. De fapt nu prea era usor sa fi minoritar cam pe nicaieri.,
    Spre deosebire de perioada de dinaintea anului 1918, exista o Liga a Natiunilor, unde Romania era in permanenta acuzata de Ungaria in privinta comportamentului fata de minoritatea maghiara, Romania avea nevoie si de relatii bune cu Scaunul Papal (vezi Concordatul si Acordul privind Statusul Romano Catolic, cu repercusiuni in esenta pozitive pentru cultul romano – catolic), SUA, care a devenit o putere mondiala, era foarte atenta la problema minoritatilor confesionale si etnice (au fost numeroase comisii din SUA sa verifice situatia minoritatilor din Romania, iar comunitatea maghiara din SUA era deosebit de puternica), in aceeasi situatie fiind si Anglia si Franta, iar Romania dorea relatii foarte bune cu acestea.”
    (Existau in privinta minoritatilor si prevederi in Tratatul de la Trianon si in Tratatul de protectie a minoritatilor, de care ati vorbit si voi si regele Ferdinand si Biserica Greco – Catolica foarte apropiata de PNR, apoi PNT, care a colaborat foarte bine cu cea Romano – Catolica din Romania si chiar personalitati importante romane, cum ar fi Alexandru Vaida Voevod, Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, Valeriu Pop, etc., care au considerat ca nu este benefic pentru Statul Roman „sa ne comportam fata de unguri, cum s-au comportat ei fata de noi”.- n.n).
    Prin urmare, daca Austro – Ungariei (in particular Ungariei), care in privinta populatiei cu cei peste 40 milioane de locuitori a fost a reia “putere” europeana dupa Rusia si Germania si avand sprijinul neconditionat al Germaniei, nu-i prea pasa ce zice SUA, Anglia, Franta si Roma, dar Romaniei in perioada interbelica ii pasa.”

    Au existat mai multe comentarii in acest sens din partea mea, la fel si tu ai facut. In esenta ai sustinut, din cate am inteles, ca situatia maghiarimii din Romania a fost la fel de rea ca cea a romanilor de dinaintea anului 1918.
    Si pentru ca s-a vorbit aici de scoli, eu am sustinut ca minoritatea maghiara din Romania in perioada interbelica avea un numar de scoli corespunzator cu numarul acesteia (primare si medii), a fost capabila sa le sustina fara prea mari probleme, ca materiile care se predau in limba romana nu a influentat caracterul de limba de predare maghiara a scolii (legile Statului maghiar au influentat puternic caracterul limbii de predare romana a scolilor romanesti), etc.
    Universitatea din Cluj a Statului Maghiar cu limba de predare maghiara, a devenit a Statului roman cu limba de predare romana (in ambele existau cate o catedra de Limba Romana, respectiv Maghiara, despre profesorul filomaghiar Gergely Moldovan de la Catedra de Limba Romana nu ma mai pronunt). Subliniez faptul ca Nicolae Iorga, Sextil Puscariu si alte personalitati au dorit foarte mult sa-i pastreze pe o parte di profesorii clujeni, dar acestia au refuzat in bloc sa ramana si majoritatea au plecat in Ungaria la Universitatea din Szeged. De asemenea, dupa o perioada de confuzie, procentul studentilor maghiari din Universitatea clujeana a fost aproximativ egal cu cel al minoritatii maghiare din Transilvania, cea ce in Universitatea maghiara nu s-a intamplat ca procentul studentilor romani sa fie egal cu procentul romanilor din Transilvania.

    Daca am afirmat ca „minoritatea maghiara din Romania in perioada interbelica avea un numar de scoli corespunzator cu numarul acesteia (primare si medii), a fost capabila sa le sustina fara prea mari probleme”, sa vedem care a fost situatia scolilor romanesti din Ungaria de dinaintea anului 1918.
    La inceputul secolului al XX -lea, romanii din Transilvania aveau o scoala secundara cu denumirea de gimnaziu la 484.880 locuitori (6 institutii de invatamant), maghiarii la 42.893 locuitori (48 de institutii de invatamant cu aceasta titulatura). in intreaga Ungarie erau in anul 1893 un numar de 148 scoli numite gimnaziu, media fiind un gimnaziu la 130.000 locuitori, prin urmare maghiarii cu mult peste medie, iar romanii cu mult sub medie.
    Numarul elevilor romani in anul scolar 1889 – 1890 care urmau scolile secundare a fost de 6,1% din totalul elevilor din Ungaria care urmau aceste scoli, iar dupa procentul din populatia Ungariei trebuiau sa fie aproximativ de 17%.
    Din cei 6,1%, o parte insemnata urmau de fapt scoli secundare cu limba de predare maghiara. Si atunci ma intreb, daca situatia romanilor din Ungaria a fost identica cu cea a maghiarilor din perioada interbelica, cati elevi maghiari urmau scolile romanesti secundare in perioada interbelica? (De exemplu la Liceul Mihai Viteazul din Alba Iulia in perioada interbelica, rar gasesti cate un elev maghiar, dar la institutia de invatamant de baieti romano – catolica din perioada Ungariei, numarul elevilor romani reprezentau aproximativ 30% din totalul elevilor, au fost ani de invatamant cand au fost si mai multi dar nu mai intru in amanunte).
    Scoli primare romanesti in Ungaria in anul 1912 au fost de aproximativ 8,5% din totalul scolilor primare, prin urmare pana la 17% este cale lunga.
    In anii 1918 / 1919, adica ce au gasit romanii in Transilvania, existau in aceasta entitate un numar 2.392 scoli primare romanesti (cu exceptia a 96 scoli comunale, toate confesionale), iar cele maghiare au fost de aproximativ 2.588 scoli, prin urmare cu aproximativ 200 mai multe ca cele romanesti si invers cu ponderea numerica a etniilor existente.
    Politica Statului maghiar pentru maghiarizarea populatiilor nemaghiare a fost sa infiinteze cat mai multe scoli de Stat, cu limba de predare maghiara si cu invatatori (profesori) numai maghiari. In acelasi timp, legile unguresti au impus conditii foarte grele de existenta a scolilor (cladire, curte, salariul invatatorilor si pregatirea lui, etc.) pentru ca Bisericile romanesti sa renunte la scolile avute si in satele romanesti sa se constituie scoli de Stat cu limba de predare maghiara.
    Daca in anul 1881, scolile de Stat reprezentau 2% din totalul scolilor din Ungaria, in anul 1912 au fost in procent de 18,3%.
    In comitatul Hunedoara, cu vreo 80% populatia romaneasca s-a ajuns in anul scolar 1911 / 1912 ca sa urmeze scolile confesionale romanesti un numar de 6.955 elevi romani si 6.955 elevi romani care urmau scoli in care nu se predau limba romana. In aceste conditii, ma intreb daca jumate dintre elevii secui din Ciuc de exemplu, urmau scoala romaneasca in perioada interbelica?!
    In comitatul Alba Inferioara, cu un procent asemanator de romani, in anul 1919 existau un procent de 27,7% de scoli primare maghiare din totalul scolilor existente (romane, germane, evreiesti, maghiare), iar numarul invatatorilor din aceste scoli primare (maghiari in supermajoritate) reprezentau 43,39% din totalul invatatorilor din comitat.
    S-a ajuns, conform reglementarilor unguresti, ca materia limba maghiara sa se predea in acest scoli romanesti saptamanal timp de 13 ore, iar limba romana nu ajungea la 5 ore (datele sunt totusi diferite in functie de anii de invatamant si tipul scolii). 13 ore pe saptamana se preda materia Limba Romana in scolile maghiare din perioada interbelica?

    Dupa anul 1918, ce sa faca Statul roman in privinta scolilor romanesti din Transilvania? Sa mentina situatia mostenita din Ungaria? Scolile ale Statului maghiar conform Tratatului de la Trianon au devent scoli ale Statului roman, Cu destule certuri si scandaluri, scolile confesionale romanesti au devenit ale Statului roman, Bisericile „maghiare” refuzand categoric sa le cedeze Statului roman, si pe considerentul ca sunt capabile sa le sustina, dar nu au incetat sa solicite in permanenta subventii de la Stat.
    Au fost si in aceste conditii, judete in care invatamantul secundar romanesc era in privinta numarului de scoli secundare sub nivelul impus de numarul elevilor romani. Sa-i lase in continuare sa urmeze scolile maghiare? Astfel s-au infiintat unele scoli secundare romanesti, in afara de cele mostenite ale Statului maghiar, cum de exemplu a fost Liceul Mihai Viteazul din Alba Iulia si Titu Maiorescu din Aiud.
    Si atunci, cand bugetul alocat invatamantului era cum era, care putea sa fie prioritatea financiara a Statului roman?! Sa-si finanteze propriile scoli, unde au fost in permanenta nemultumiri fata de nivelul salarizarii invatatorilor si profesorilor sau sa finanteze scolile confesionale?!

    Voi mai reveni, daca timpul permite si cu unele date despre scolile maghiare din Transilvania din perioada interbelica, pentru a incerca sa demonstrez ca numarul scolilor le-a satisfacut in totalitate necesitatile (exceptie problema Universitati, dar aceasta a fost numai o continuitate a cea ce a existat in Ungaria) si cu toate greutatile existente,le-au putut sustine in conditii acceptabile. Am mai vorbit in alte comentarii si despre publicatiile , editurile, tipografiile, bibliotecile maghiare din Romania in perioada interbelica, care aveau o situatia mult, mult mai buna ca cele romanesti din Ungaria.
    Ca unii romani nu-i suportau pe maghiari este adevarat, ca unii ar fi dorit ca acestia sa dispara din Transilvania este adevarat, ca au fost si unele excese (inclusiv cu subventiile de la Stat pentru salarizarea preotilor, dar exista justificarea ca aceste trebuie acordate si in functie de posibilitatile financiare ale Bisericilor, iar una dintre cele mai nemultumite a fost Biserica Ortodoxa Romana), ca s-a reactionat datorita politicii revizioniste a Ungariei, asupra minoritatii maghiare din Romania (am mai multe de spus despre lucratorii de la CFR, dar ramane pe altadata), dar pana la „genocid cultural” si a pune semnul egalitatii intre situatia romanilor din Ungaria si cei din Romania in perioada interbelica, este cale lunga.
    In vreo 20 ani de Ungaria (sfarsitul secolului al XIX – lea si inceputul secolului urmator), se estimeaza chiar in scrierile unor maghiari (vezi Paul Lendvai) ca aproximativ 2 milioane de neunguri au devenit unguri. Din 1920 – 1940, tot 2 milioane de neromani au devenit romani ? (Daca, de exemplu, vreo 700.000 – 800.000 de evrei au devenit unguri, toti atatia evrei din Romania in cei 20 ani de interbelci au devenit romani?!).

    Ca bibliografie folosita, in principiu a fost presa romaneasca, in special cea din timpul Imperiului, unde s-au prezentat foarte multe statistici oficiale maghiare, apoi Busanowschi Paul, Invatamantul confesional in Transilvania intre anii 1848 – 1918, 2005, Pacatian, Cartea de Aur, Paclisan, Politica minoritara maghiara (parca asa se numeste), Weidlen Johann, Imaginea germanului in literatura maghiara, 2003, mai sunt si autori maghiari, in primul rand Noda Mozes, despre invatamantul maghiar din perioada interbelica si lista poate continua.

    • Tirimineanu: nu am spus niciodata ca situatia maghiarilor post-1918 a fost aceeasi ca si a romanilor pre-1918. Romanii au pornit de la aproape zero in domeniul scoli si luptau sa creasca, noi am pornit de la un nivel bun, si ne luptam sa nu ajungem la nivelul romanilor pre-1918 unde ne dorea statul roman.

      Tot cea ce spun, este in a raspunsul lui Elemér Gyárfás ministrului Anghelescu in Parlamentul Romaniei: “Dvs nu puteti arata o lege, un decret sau alta hotarire ungara pe care minoritatile le-au reclamat si pe care Romania sa nu le aplice visa-vis de noi. „

      – statul roman nu contribuie cu nimic (aproape) la invatamintul minoritar – zero scoli de stat in Ciuc, 20 de ani fara controbutie de la stat. Iar dupa legea agrara finantarea acestor scoli devine destul de grava…
      – statul roman se agata de toate chichitele pentru a forta inchiderea scolilor confesionale (exact cum spui tu in Ungaria: cladire, curte, )
      – statul roman forteaza copii in clase romane pe baza analiziei numelor contrar dorintei copiiilor
      – statul roman ingreuneaza considerabil functionarea teatrelor maghiare
      – cele 13 ore de maghiara: daca vrei voi cauta legea Apponyi, nu ar iesi doar cu geografia si istoria. Insa cu geografia si istoria si noi aveam 13 ore pe saptamina in limba romana…

      Repet: spun, ca Romania a dus o campanie la nivel de stat dura de asimilare. Rezultatul sint de acord insa a fost mai slab, deoarece noi am pornit de la o pizitie mai buna (fostele scoli si teatre), dar metodele folosite de autoritati si incercarile, intimidarile erau mai aceleasi. Da, noi ne-am folosit de sprijinul extern pentru a micsora efectul, dar asta nu face statul roman mai bun ca nu a reusit doar in mod redus.

      Iar cu cei 2mil de maghiarizati, uitate la datele recensamintelor, nu va iesi nicicum, erau cu mult sub, Si ghici cine a fost cei mai maghiarizati: populatia urbana in drumul spre o cariera administrativa sau economica, adica germanii si evreii. In masura mult mai mica romanii si slovacii, care erau mai multi doar in mediul rural unde maghiarizarea avea efect redus.

      • „statul roman nu contribuie cu nimic (aproape) la invatamintul minoritar”

        –In anul scolar 1930/31 –

        In invatamantul primar de stat in limba maghiara : 87.110 maghiari,
        in invatamantul primar privat si/sau confesional-maghiar: 74.037 maghiari

        in invatamantul secundar de stat in limba maghiara : 3.645 maghiari
        in cel privat si/sau confesional-maghiar 7.600

      • Ovidiu: eu am date din cartea lui Miko din anul 1936/37 doar 4527 de copii maghiari (din cei cca 180 de mii) studiau in limba maghiara. In judetul Ciuc in nici una din scolile de stat nu s-a predat in limba maghiara…

        13+ ore de maghiara in dupa Apponyi: „ordinele 100088 şi 100090 din toamna anului 1923, prin care s-a impus predarea Limbii române la şcolile primare minoritare (o oră pe zi la clasele I şi a II-a şi câte două la a III-a şi a IV-a), respectiv predarea la şcolile secundare minoritare a obiectelor naţionale în limba română. ” Asta nu se aduna la 12+ ore de limba romana+obiectele nationale? Apponyi rau si asimilator, legea romana nu…

        Iar la „daca jumate dintre elevii secui din Ciuc de exemplu, urmau scoala romaneasca in perioada interbelica?!” – azi in Cluj ne bucuram ca am ajuns la aprox 65%% din copiii maghiari invatind in clase maghiare, inainte de 1989 era cu mult mai rau, posibil sa fi fost sub 50%…

      • Lorand –eu am date din cartea lui Miko din anul 1936/37 doar 4527 de copii maghiari (din cei cca 180 de mii) studiau in limba maghiara..

        Poti sa-ti dai seama si singur doar din cifre- 4.5 mii din 180 mii (?!?)- ca „informatia” lui Miko e o aberatie, sicence-fiction.

        Datele care le-am dat eu sunt din anuarul statistic 1930/1931- ele apar, si nu sunt contestate, si in articole scrise de maghiari in prezent.
        In 1930 existau 260 scoli primare de stat cu limba de predare maghiară si 223 de sectii paralele in şcolile primare de stat cu limba de predare maghiara. Existau si scoli comerciale si secundare ale statului cu sectii paralele maghiare in Oradea, Cluj, Arad şi Timişoara.

        Dar trebuie sa se fi intamplat vre-o catastrofa naturala in toamna anului 1936 (una de care stie doar Miko, una ramasa neconsemnata in istorie) pentru ca sa scada brusc in 1936/1937 de la ca.162 mii la 4.5 mii.

      • Ovidiu: am cautat si eu alte surse.

        Anuarele ardelene maghiare (adatbank.transindex.ro) spun ca in 1930 doar in 112 scoli de stat s-a predat in realitate in limba maghiara, irespectiv de statistica oficiala. Miko vorbeste in 1937 de 44 scoli. Se poate ajunge de la 112 la 44, cunoastem metodele din ani 80…

        Apponyi: 13+ ore in limba maghiara, legile romane 13+ in limba romana…

      • „in 1930 doar in 112 scoli de stat s-a predat in realitate in limba maghiara”

        aha, deci acum existau totusi dar, vezi tu, nu existau „in realitate”- mai greu de verificat acum in 2013 daca in scolile de stat de limba maghiara din 1930 se preda intradevar in maghiara

        „Miko vorbeste”

        Miko vorbeste de 4.5 mii din 180 mii in 1937 (??).
        Vezi ca, dupa acel anuar statistic, pe langa cele 260 de scoli de stat in limba maghiara existau si 874 de „scoli confesionale maghiare”, cam jumatate din elevii maghiari din Romania invatau acolo. S-or fi daramat toate din 1930 pana in 1936.

      • Ovidiu: scuze daca am fost ambiguu, Miko vorbeste de 4,5mii de elevi care studiaza in scoli de stat in limba maghiara in 1936/37 din totalul de cca 180mii de elevi de nationalitate maghiara.. Restul in scoli confesionale, scoli care au primit ajutorul de la stat reglementat prin lege doar in 1921 si 1929 (2 ani din 22).

        In 1934-35 au fost in scoli confesionale maghiare in total (primar, liceal) 72mii de elevi, fata de 81,6mii in 1930-31 (numerele tale Ovidiu). Ce s-a intimplat de a scazut numarul elevilor in scolile confesionale maghiare in 3 ani cu 12%? Nu prea cred sa fi crescut numarul elevilor in clase maghiare de stat. Scaderi similare am vazut doar in cazul scolilor romane pre-1918…

      • „Miko vorbeste de 4,5mii de elevi care studiaza in scoli de stat in limba maghiara”

        OK dar nu schimba cu mai nimic, cifrele raman foarte-necredibile.

        ” a scazut numarul elevilor in scolile confesionale maghiare..?”

        Foarte posibil. Daca citesti rezumatul acelei teze de doctorat scrie acolo ca perioada s-a caracterizat printr-o adevarata competitie intre scolile confesionale si/sau private minoritare si cele de stat in limba minoritara.
        Existau localitati in care functionau amandoua.

        In prima decada (1920-1930) au dominat cele confesionale dar in cea de-a doua (1930-1940) au inceput sa castige teren cele de stat. Asta a fost trendul in cazul tuturor minoritatilor, inclusiv maghiara, chiar daca in cazul maghiarilor scolile private si confesionale au reprezentat un procent important comparativ cu celelate minoritati.

  9. Olorand.
    Am cateva. obiectii la cel spuse de tine, dar timpul nu-mi permite acum, insa probabil ramane pe altadata. In principiu, nu as fi chiar atat de categoric in privinta afirmatiei lui Elemer, pentru ca si eu am gasit destule afirmatii ale unor romani, ca legile romanesti au fost mult mai bune ca cele maghiare de dinaintea anului 1918 in privinta minoritatilor.
    In privinta Legii Apponyi, a fost legea cum a fost, dar interpretarea guvernamentala, ministeriala, de-a lungul timpului a evoluat in defavoarea romanilor. Deci pana la Dumnezeu, te mananca sfintii.
    In presa romana au aparut mai multe articole pe tema acestor ordine ministeriale, mitropolitul Blajului a declarat la un moment dat ca nu le pune in practica, au fost si intruniri comune intre ierarhii ambelor biserici pentru a se opune, dar pana la urma, din cate cunosc, s-a pus in practica interpretare ministeriala. Daca mi-aduc bine aminte, n-am timp acum sa verific, se discutau intradevar de 13 ore, apoi 14, mai apareau 18 ore.
    Cele 13 plus 5 ore, de la un moment dat, sunt luate dintr-o scriere sub forma de carte, care concorda intr-un fel despre ce a aparut in presa. (Interpretarea ministeriala, daca mi-aduc bine aminte, la un moment dat a fost ca materia Limba Maghiara sa se predea 13 ore).
    Iritarea cu certitudine a fost in randurile romanilor lin acest context, pe tema ca le ramaneau foarte putine ore in limba romana.
    Despre inscrierea unor copii in scolile romanesti datorita numelui lor, am si aici niste observatii, din diferite motive m-a cam preocupat problema, dar ramane, si aici. pe altadata.

Comentariile nu sunt permise.