Juristu’ blogului despre RE:CENSĂMÂNT


Am mai scris pe MaghiaRomânia despre această temă în mai multe rânduri, iar acum revenim asupra ei pentru că, în sfârșit, după aproape 3 ani de așteptare, au fost publicate rezultatele finale ale recensământului din 2011.

Nu-i de mirare că ne-am împuținat noi, maghiarii din România  – doar stă în firea noastră. Nu-i de mirare nici că s-au împuținat românii – ajunge să ne gândim la milioanele de emigranți produși de tandemul aderării la UE și a crizei financiare. Deși datele vorbesc de la sine, nu doresc să mă implic în dispute etnosociologice, fiindcă există un principiu foarte clar în drept: dacă forma nu este în regulă, nu te mai complici cu fondul.

Or, recensământul nu este deloc în regulă: miroase a păcăleală. Cum am putea lua de bună o intenție de colectare a datelor în timp record, ignorând că o asemenea acțiune are loc o singură dată la zece ani și ar trebui executată cu rigoare? Pe de altă parte, avem de-a face cu o serie lungă de erori metodologice, cauzate de neștiința sau reaua voință a recenzorilor și de lipsa de informare a cetățenilor. Potrivit comunicatului emis de UDMR (de data aceasta în calitatea sa de „gardian” al minorității maghiare, nu ca partid), cetățenii de etnie maghiară au reportat următoarele gafe, printre altele:

• Unii recenzori au omis să întrebe, au refuzat sau au înregistrat numai la insistențele cetățenilor datele referitoare la apartenența etnică, limba maternă și apartenența religioasă.

• Naționalitatea s-a trecut în formular cu creionul sau s-a înregistrat doar codul, în ciuda faptului că aceasta ar fi trebuit să figureze și cu litere.

• Au încurcat (?) naționalitatea cu cetățenia: la rubrica ”naționalitate” au trecut automat ”română”.

• Unii recenzori au refuzat să înregistreze studenții pe formularele marcate cu ”P”, ei nefiind luați în evidențele populației stabile din localitățile în care studiază, în ciuda faptului că își petrec marea parte a anului acolo. La Cluj, de pildă, acest lucru ar fi putut ridica ponderea maghiarilor la peste 20 %.

Degeaba au fost însă puse sub semnul întrebării credibilitatea și validitatea rezultatelor, degeaba a semnalat UDMR neregulile constatate, nu au fost și nici nu există semne că cineva și-ar asuma vina și ar anula oficial datele acestui recensământ de paradă.

Mai mult de atât, datele-lipsă ale aprox. 1,2 milioane de persoane au fost completate din alte evidențe, deținute de ANAF, Casa Națională de Pensii Publice, Ministerul Educației și Registrul de Evidență a Persoanei (vezi nota 1.). E greu de spus cum ar distorsiona o astfel de măsură raporturile entice, având în vedere că în aceste evidențe nu figurează deloc date referitoare la apartenența etnică și religioasă a contribuabililor.

Se pare că politicul românesc nu este interesat decât de numărul europarlamentarilor și de ponderea votului în Consiliul European – acestea depinzând de mărimea populației. Restul îi lasă rece. Pe noi, magharii, însă ne poate afecta grav. În mod previzibil, 10-20 de mii de  maghiari din 4-5 orașe și peste zece comune din Transilvania își pot pierde dreptul la utilizarea limbii materne (vezi nota 2.). Chiar dacă art. 131 din legea administrației locale nr. 215/2001 garantează continuitatea anumitor drepturi câștigate în cazul scăderii sub pragul de 20%, formularea lasă prea mult loc interpretării:

„Prevederile art. 19, art. 39 alin. (7) şi ale art. 76 alin. (2)-(4) sunt aplicabile şi în cazul în care, din diferite motive, după intrarea în vigoare a prezentei legi, ponderea cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale scade sub procentul prevăzut la art. 19.”

Tocmai de aceea, aș începe cu eliminarea acestor ambiguități și stabilirea unui prag rezonabil (în jur de 10%) sub care aceste drepturi și costurile aferente nu ar mai fi oportune. Ca să fim și mai asigurați, ar trebui totuși redus pragul de 20%, stipulat tot de legea susnumită, respectiv ar trebui eliminată puterea discreționară a autorităților locale în privința expunerii tăblițelor bilingve, unde legea obligă, de altfel.

Pe de altă parte, ar fi bine să avem pe lângă aceste praguri procentuale (relative) și praguri numerice (absolute) așa cum el există în Finlanda, de exemplu (vezi nota 3.). Astfel, am putea evita situații anomale precum a celor 50.000 de maghiari din Cluj care nu pot beneficia de folosirea limbii materne în sfera publică, pe când cei 30.000 din Odorheiu Secuiesc, da.

Oricum, asigurarea drepturilor LINGVISTICE nu ar trebui să depindă deloc de apartenența etnică (așa cum este prevăzut în prezent de Constituție și de legea administrației locale), ci de criteriul LIMBII MATERNE, așa cum ar veni logic. Mai ales că, pe lângă majoritatea etnicilor maghiari (1.206 mii), încă 53.000 de persoane de alte etnii (evrei, armeni, germani, rromi, etc.) au declarat maghiara ca limba maternă – cu 33.000 mai mulți decât cei care s-au declarat maghiari de etnie (1.227 mii) (vezi nota 4.).

Una peste alta, socotind modul defectuos în care s-a desfășurat tot recensământul și gravitatea consecințelor care decurg din acesta, nu pot conclude altceva decât că a fost o risipă enormă de resurse și a devenit sursă la fel de imensă de stres. Sincer, aș prefera ca rezultatele să fie total ignorate pe motiv de invaliditate, dar nu prea văd cum ne-am putea permite o asemenea poziție sau cum ar putea fi măcar corectate greșelile comise pe parcurs?

Vă aștept opiniile mai jos.

_______________________________

Articolul original din care m-am inspirat a apărut în februarie 2012 pe blogul meu personal, în legătură cu rezultatele provizorii ale recensământului, iar cu traducerea din maghiară în română m-a ajutat maghiaromânca E. Ferencz Judit.

_______________________________

Note de subsol:

(1) Vezi http://www.evz.ro/detalii/stiri/breaking-news-cat-este-de-fapt-populatia-romaniei-ultima-numaratoare-aduce-modificari-ra-1045853.html și http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/Comunicat-de-presa-nr-159-_REZULTATE-DEFINITIVE-RPL2011.pdf (nota de subsol de pe pagina 2)

(2) Kiss Tamás – Barna Gergő: Népszámlálás 2011. Erdélyi magyar népesedés a XXI. század első évtizedében. Demográfiai és statisztikai elemzés In: STUDII DE ATELIER. CERCETAREA MINORITĂŢILOR NAŢIONALE DIN ROMÂNIA nr. 43, http://ispmn.gov.ro/uploads/ISPMNN_WP_43-19-04%20BT.pdf ,p. 27

(3) O localitate poate fi declarată oficial bilingvă dacă minoritatea are minim 8% sau măcar 3.000 de persoane. Caracterul bilingv se pierde abia când rata scade sub 6% sau sub 3.000 de persoane. De pildă, minoritatea vorbitoare de suedeză din Turku (Abo) are o rată de abia 5,1%, dar depășește pragul de 3.000 de persoane și de aceea localitatea este oficial bilingvă.

(4) Vezi http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_11.xls 

Anunțuri

15 gânduri despre “Juristu’ blogului despre RE:CENSĂMÂNT

  1. în chestiunile oficiale, precum calculul ponderii numerice în totalul populației localității, singurele date care se iau în considerare sunt cele de la Evidența Populației.
    recensământul (la modul general, nu neapărat cel în discuție) nu este altceva decât un sondaj.
    iar datele acestui recensământ, boicotat de opoziție și sperietura cu CNP, sunt total irelevante.

    • Bine, bine, dar atata timp cat nu avem un alt sondaj de asemenea proportii cu date mai precise, iti dai seama ca toata lumea, mai ales sfera publica va lua recensamantul de buna si va recurge la el de oricate ori va avea nevoie, in timpul exercitiului puterii executive. In Evidenta Populatiei, din cate stiu, nu apare criteriul etnic sau lingvistic care totusi conteaza cand vine vorba de drepturi lingvistice si educationale.

      • ba va plangeti de orice in tara asta in care aveti dreptul si sa-mi cereti sa-mi schimb ziua nationala ca voua nu va place. cand am sa vad un ungur care vorbeste bine de romania (noteaza nu de romani) o sa cer alipirea romaniei la ungaria. ASTA PT CA ROMANII DIN UNGARIA AU DISPARUT TOT CU ACELEASI METODE DLE FAINOSAG.

  2. Reccsman @ Sunt total de acord cu inutilitatea de a te uita la detalii, cand forma nu corespunde. Povestea calcului cu cinci cifre dupa virgula, cand datele sunt masurate cu precizie de cel mult una – serviciu de iluzii!

    Cu privire la lista explicita de malfunctiuni as mentiona ca studentii din cate stiu nu sunt recenzati in nici o tara, la populatia localitatii unde studiaza: nu as incarca socoteala cu falii iluzorii, cred ca au asa si asa destul pacate! De asemenea, fiind vorba de un recensamant, exista ceva pausal in fraze de genul „Recenzorii au facut, recenzorii au dres!” – suna in urechile mele aproape comunist, „burghezomosierimea a fost rea”. Care recenzori, unde, in ce proportie, cate reclamatii explicite – oricat de imprecisa o incercare macar de evaluare a raspandirii acestor abateri ar crea un contrast pozitiv cu neseriozitatea recensamantului insusi. Asa, parca este GIGO.

    • @Preda: La noi, studentii la zi puteau fi inregistrati fie la domiciliu, fie la locul studiilor, daca acesta era diferit, pe baza de flotant (adeverinta de resedinta). In rest, n-as putea preciza numarul si frecventa erorilor comise de ANUMITI recenzori (am corectat si in text) in fata UNOR cetateni de etnie maghiara, dar va pot spune din amintire ca aceste gafe au circulat din gură în gură, chiar și în mediul meu apropiat.

      • reccsman @ Nu pun in dubiu. Si cum spui, din gura in gura este modul in care informatia inca mai circula in Romania. Probleme asemanatoare au sesizat si aromani – unde precum sti exista o infiltratie aiurita care ii vrea „minoritate”, si unde oamenii nu stiau ce sa scrie, daca se considera partea a poporului roman, dar aromani. Deci fusereala a primat.

        Recunosc ca eu am si in ureche niste fraze citite foarte recent in Watts, despre perioada imediat dupa razboi, unde tot asa se strangeau si chiar se incita explicit (acuma exista documente si se pot citi circularele in care oamenii erau incitati sa depuna cat mai multe plangeri, ma rog). Si in mod frapant, se remarca doua lucruri: aceste plangeri care erau adunate si date cumva mai departe la Rusi ca sa fie „valorizate”, erau si ele vagi, dar mai ales omiteau sa mentioneze cand abvaterile semnalate fusesera deja sanctionate de catre autoritatile Romane. O simpla asociatie de idei, situatiile sunt mult diferite!

      • Recssman: astea le-au exersat deja in 2002 cind la Cluj numarul celor care „nu si-au declarat” etnia era de 5-6 ori mai mare decit media nationala (numarul exact imi scapa, marimea insa era undeva aici)

  3. Cu privire la prag sunt de acord, ar fi un criteriu mai logic.
    Cu privire la coborarea pragului la 10% n-as fi de acord, in schimb ar trebui ca legea sa permita in mod expres consiliului local ca prin hotararea sa dispuna aplicarea dispozitiilor respective (in totalitate sau in parte) si in cazul in care vorbitorii de limba materna minoritara ar fi sub 20%. Asta pentru ca exista situatii in care ponderea acestora sa fie chiar sub 10%, sau 5%, dar exista vointa in cadrul consiliului local pentru extinderea aplicarii legislatiei specifice si in aceste cazuri, vointa care s-a si concretizat in adoptarea unor hotarari favorabile.
    Cu privire la actele INS prin care a stabilit rezultatul final, consider ca acestea ar trebui atacate in contencios administrativ.

    • @Tomasito:
      Ca sa intelegi mai bine, m-am gandit asa cu pragurile: coborarea pragului de 20% la 15% (necesar pentru castigarea drepturilor), respectiv stabilirea unui prag de 8-10% sub care se pierd deja. Adica intre 8-10% și 15% drepturile ar fi tot garantate. Sub pragul minim de 8-10% sunt de acord cu tine: CL ar trebui sa decida daca vrea asigurarea drepturilor sau nu.

    • erata: in loc de „cu privire la prag sunt de acord” voiam sa scriu „cu privire la limba materna sunt de acord”

    • Impresionant! Cand te uiti la Polonia ai striga: Catolicismul, foloseste la ceva! Dar alaturea este Lituania, la fel de catolica – adica destul de habotnic – si aceea este colorata in rosu aprins. Oricum, chiar daca datele nu pot fi prea precise – din motive evidente intre discretie, secret profesional si … turism de avorturi – o indicatie serioasa ramane. De remarcat de asemenea ca Franta cu mai multe aborturi decat Germania, are o demografie mult mai sanatoasa.

  4. ,,La finalul dezbaterilor, Semjen Zsolt a răspuns întrebărilor reprezentanţilor mass-media maghiară, însă a refuzat să stea de vorbă cu jurnaliştii de la presa română,, .
    Asta in Romania la nu stiu ce universitate de vara, restul sunt o simpla gargara despre oprimarea minoritatii maghiare,

  5. ”la nu stiu ce universitate de vara, restul sunt o simpla gargara despre oprimarea minoritatii maghiare”
    E vorba de a 24-a ediție a Universității de Vară Balvanyos,organizată la Băile Tușnad unde sunt invitați mai mulți oameni fără importanță ca Premierul Ungariei, Viktor Orban, vicepremierul Zsolt Semjen, Monica Macovei, Elena Băsescu, Dorin Florea (PDL), Kelemen Hunor, Borbely Laszlo (UDMR), Toro T. Tibor (PPMT), Tokes Laszlo (CNMT) şi Mihai Răzvan Ungureanu (Forţa Civică),Valentin Stan și gargara înseamnând ” alături de tema “Regionalizarea României. Regionalism şi/sau interes naţional”, subiecte precum “Dreptul de vot fără graniţe”, “Simbolurile naţionale maghiare, mândria noastră!”, “Anul Autonomiei”, “Învăţământul medical în limba maghiară din România”, “Miza alegerilor din anul 2014 în Ungaria şi Uniunea Europeană” şi “Iniţiativa cetăţenească europeană despre autonomie”.
    http://www.cronicaromana.ro/2013/07/17/eba-mru-si-macovei-invitati-la-scoala-de-vara-balvanyos/?ref=head

Comentariile nu sunt permise.