Cum am jucat moldoveneşte la o serată maghiară din Praga


O unguroaica din Ardeal ia parte la o seara cu dansuri populare moldovenesti intr-un pub cehesc, alaturi de maghiari din Slovacia. Akabelle –caci despre ea este vorba- nu prea danseaza folclor. De baut bere, bea. Cum s-a simtit si daca a ajutat-o berea, in randurile de mai jos.

Olahus

PS-ul editorului: textul de mai jos reprezintă o versiune foarte aproape de ce a iniţială. Versiunea finală -cu aceeaşi esenţă, dar cu informaţia altfel organizată- e în lucru şi va fi publicată aici cât de curând.

După o absență îndelungată mă întorc să vă povestesc o întâmplare din viața mea de minoritară. Probabil mulți dintre voi nu știți că momentan trăiesc în Praga, sunt voluntară prin intermediul programului European Voluntary Service. După absolvirea facultății am ales să plec pentru o vreme din țară (și nu din cauza că nu aș fi reușit să mă angajez), iar cu o altă sumedenie de motive îmi susțin decizia de a veni în Cehia. Când am ajuns aici, nu am contactat din prima săptămână comunitatea studenților maghiari – vroiam să-mi demonstrez că mă descurc și singură în acest mediu nou (și am reușit). Abia mai încolo am decis să particip la evenimentele organizate de Cercul de Studenți Ady Endre.

Din toamnă s-au ținut evenimente culturale, petreceri sau activități de sport, toate deja tradiționale, căci, întreb eu, ce ne-am face fără tradiții? În aceste săptămâni au loc Zilele Culturale, care anual se țin în aprilie (cursa berăriilor va fi organizată în iunie, câștigătorul va fi ultimul – sau ultima – care va mai putea sta pe picioare). Într-o seară, în cadrul acestor zile culturale s-a ținut táncház/casa dansului popular. Aveam doi prieteni din România în vizită, am zis că le arăt o parte din viața mea de aici. Prezentarea muzicianului din Ungaria era lungă, detaliată, despre instrumentele folosite în muzica populară din Ghimes [Ghimes sau si Moldova?]; apoi au început să cânte, iar trei tineri ne-au arătat paşii dansului.

Pentru cine? Publicul acestui eveniment – și a altelor, în general, organizate de Cercul Studențesc Ady Endre – este alcătuit din studenții maghiari din Praga, care, în cea mai mare parte, vin din Slovacia. Uneori mai găsești alți maghiari din Ungaria care au ajuns să lucreze în Praga, sau alți adulți care și-au terminat studiile la universitățile cehești, dar au ales să rămână în capitală. Eu, ardeleancă voluntară care deja înțelege ceha chiar dacă nu sunt din Slovacia, sunt considerată pasăre rară în acest cerc.

De ce dansuri moldovenești?
Sunt foarte simple, aproape oricine poate să țină pasul, așa că e ideal dacă vrem să predăm ceva nou unui grup mare de oameni. Din acest motiv am întâlnit deja de multe ori acest dans la alte evenimente. Iarăși, putem spune că ceangăii și maghiarii din Moldova în general sunt o categorie ”exotică”: muzica lor a rămas aproape neschimbată timp de câteva secole, instrumentele și melodiile par a fi rupte dintr-un timp prea îndepărtat. Etnografii mereu aleg să cerceteze această zonă, eu chiar nu știu cum rezistă localnicii. Era interesant să întâlnesc ceva din România atât de departe de acasă, prin intermediul maghiarilor din Slovacia.

Dansurile ceangăilor sunt ușoare de predat unor grupuri mari de oameni, așa că apar destul de des la evenimente publice pentru laici. Din fericire am învățat și paşi noi, nu doar aceia care se repetă de când mă știu, dar cu paşi noi, paşi vechi, timpul a trecut repede și urma dansul liber – muzicienii cântau, iar lumea dansa. Se juca ceva din țara Călatei: perechile dansau, era uimitor. Apoi au cântat iar ceva moldovenesc, doar că la acel moment noi deja am decis să pornim spre casă.


Cine dansa?
Muzica era cântată de o formație mică din Ungaria, iar dansatorii ar fi trebuit să vină din public. La început chiar veneau oamenii, dar când s-a trecut la dansurile din Călata, în mijloc au rămas doar acele câteva perechi care dansează și în ansamblul folcloric din Praga care se numește ”Nyitnikék”: acesta există deja de mulți ani, se întâlnesc de două ori pe săptămână, învață dansuri populare sau joacă pur și simplu din pasiune. În seara asta dansul lor era fantastic, uimitor: perechile se înțelegeau din atingeri scurte, pașii erau solizi, precişi, dar totuși era ceva grațios în fiecare mișcare. Muzica era din ce în ce mai rapidă, iar perechile oboseau: rămânea doar câte una, celelalte formau un cerc de spectatori în jurul lor (nu de parcă nu aveau oricum destui admiratori în jur), și dansau ”cu schimbul”, ca să se mai odihnească.

Unde se desfășura totul? Eram într-un pub, așa că după câteva beri lumea era mai îndrăzneață.

Și ce făceau cehii între timp? Se uitau cu ochii largi și se vedea că le place muzica ritmică și dansul trăit intens de un grup atât de mare de oameni. De câteva ori le-am făcut cu mâna să se alăture lecției de dans – s-ar fi prins ușor, dar nu știu din ce motiv nu vroiau să vină.

Impresia generală: mi se pare interesant că în cercul studenților maghiari din Praga, originari din Slovacia, există nevoia pentru dans popular. La început, încă în timpul predării, mulți dansau, dar când s-a trecut la muzica din Călata, dansul a fost început de cei care dansează de obicei în ansamblul folcloric. Totuși, după o vreme, în ciuda așteptărilor mele, compania nu se diversifica: jucau aceleași perechi, niciodată nu se cereau alte fete la dans; lumea a încetat să existe în jurul lor. Mă uitam cu puțină invidie: era ceva la care parcă nu îmi era permis să particip.

Simțeam că e o companie selectă, în cadrul căreia eu nu am acces – pentru că nu dansez de obicei cu ei? pentru că nu am venit cu un băiat? pentru că ei nu mă cunosc de un timp destul de îndelungat? pentru că li se pare că nu pot dansa? Nu știu. La sfârșit am plecat cu un gust amar: nu pentru că nimeni nu m-a invitat la dans, ci probabil din motivul că de când am sosit în Praga și vin la evenimentele cercului de studenți, mereu mă aștept să mă simt acasă în compania acestor oameni, minoritarii maghiari din Cehia care sunt, la fel, minoritari și acasă în Slovacia, și mereu plec dezamăgită.
Am ajuns la concluzia că ești străin oriunde te duci, și probabil nu există nici o cantitate optimă de bere care ar putea ameliora această stare, senzație.

Anunțuri

31 de gânduri despre “Cum am jucat moldoveneşte la o serată maghiară din Praga

  1. Imi permit sa recomand ascultarea unor melodii romanesti si unguresti interpretate la vioara de Tibi Gheza, care nu era nici roman si nici maghiar, dar a fost un foarte mare violonist, pe care am avut si norocul sa-l cunosc, pe cand era in viata.
    De asemenea, interpretarea Ciocarliei la vioara de Budapes Gypsy Symphony, intamplarea facand ca cei din compunerea acestei orchestre sunt de aceasi etnie cu regretatul Tibi Gheza.

  2. Pe un picior de plai pe o gura de rai a fost odata ca nici odata ca de n-ar fii existat nu v-as fii povestit cel mai mare imeriu al antichitatii imperiul hunilor asiatici.Toti care au trait acolo mai mult s-au mai putin au adus cu ei ceva oriunde le-ar fii dus soarta.Toti ceva dar toti altceva.Daca ai inteles aceasta poveste vei fii pe veci acasa in euroasia-daca nu taci si asculta muzica tiganilor,zornaitul banilor la evrei,patosul patriotic la turci,curatenia helvetilor,cantecul ungurilor din zori,mulsul laptelui din mongolia,cum se inteleg chinezii cu uiguri la cumpararea unui cal,cum lungesc sfarsitul cavantului japonezele fericite .Daca incepi sa auzi -nu numai sa asculti -esti acasa in hunia – imperiul egalitatii oamenilor.

    • Deci hun a fost Adam, sau Noe? Sau invers? Oricum, in ascultare echoul acelui big bang de unitate a oamenilor se aude fara indoiala. Nu am stiut niciodata ca i se poate zice si Hunia. Sau Kazaria? In fond, de ce nu! Multumesc!

      • Se poate zice si Kazaria sau oricum important este ca vrem nu vrem Hunii asiatici au lasat urme mai adanci dacat am crede la prima vedere.Ma refer la psihologia ,popoarelor , oamenilor-care stiu nu stiu dar poarta in suflete prin traditiile invatate de la stramosi moduri de comportare cristalizate in mii si mii de ani in democratia stepelor euroasiatice.Kazaria cum spuneti dumneavoastra ,sau Hunia de aceea este imperiul viitorului-prin cultura de a avea familie copii prieteni si ate simtii acasa.

      • Ferencz Gabor @”Kazaria cum spuneti dumneavoastra ,sau Hunia de aceea este imperiul viitorului-prin cultura de a avea familie copii prieteni si ate simtii acasa.” Imi place foarte mult aceasta traditie, nu eram constient ca de la Hunia ne vine, dar despre lucrurile pe care nu le putem stii de ce sa ne tulburam – esential ca _este_! Multumesc!

  3. PS – daca stau sa ma gandesc, pot sa ma intreb daca nu exista aici intr-adevar o legatura mai profunda cu acele morminte gasite in desertul Gobi, in nisip, in care se gaseau niste albi roscati, morti cu cca 4000 de ani in urma, si mumificati de nisip. Doar incepand cu 3200 de ani in urma, incepeau sa se gaseasc si galbeni in mormanturile, care in mod evident au continuat sa fie folosite timp de milenii. Cand au ajuns la galbeni, si acestia erau mai tarziu, Chinezii au incetat orice sapaturi.

    In general insa oamenii isi lasa in legende experientele trectului – si acestea, chiar ca mistere greu intelese, dau unele indicatii si legauri posibile. Aceasta Hunie straveche la care va referiti, „cu care ureche o putem auzi”, cum se vorbea de ea mai deunazi?

    • Exista cumsa nu existe-numai ca un aspect ciudat la prima vedere-traditiile erau interzise sa se noteze cu runicele -taria traditiilor acestor asiatici consta in a povestii -sa-se alaega ce e util practic-si ce nu.Prin runice sunt scrise numai activitatile comerciale.Taria legendelor-si chinezii-sa pastrat existenta primei dinastii ale chinezilor XIA si acelor zece capitale de catre huni oral-toata asia radea de arheologii care cautau -asta acum 20 de ani .Intre timp s-au gasit sapte orase capitala ale imperiului fondat de huni si chinezi plus cu caractere chinezesti in limba hunilor lista primilor imparati XIA.Ita de ce au contribuit chinezii la construirea muzeului hunilor din HohOt-constructie care sa facut cu mongolii turcii si rusii impreuna.Chinezii si-au regasit identitatea-sunt mandrii de inaintasii lor-nu mai obstructioneaza sapaturile.In legatura cu familia -si traditia lui -mam referit la principiul egalitatii intre femeie si barbat in familie-Hunii au impartit lumea in doua parti una fixa constanta-soarele stelele sexul masculin-etcsi o parte mobila schimbatoare-Luna apele copacii si sexul feminin.Cultura lor -reflectata si de steaguri-si steagul secuiesc-spune ca trebuie pastrat echilibru intre aceste elemente.Bine ati venit in hunnia.

      • Lófaszt sem értek mit irtál ! 😉
        ”Nu înțeleg nici p*lă de cal, din ce ai scris.”

        Akabelle: aprobat, dar cu traducere, că altfel ce farmec are?

      • Gabor – Multe lucruri interesante. Ce spuneti nu este de loc surprinzator. In marile culturi antice, traditia orala a fost intotdeauna preferata celei scrise, fiind considerata mai totala, vie. Grecii au pastrat-o cam pana la 500 inainte de Christos, dar cum bine stiti, nici Socrate nu a scris nimic din aceleasi motive, doar Platon l-a dat de gol. Iar Pitagora, adevarata scoala mistica, si mai putin a scris. La fel cu Kabala la evrei. Si ca spun asa, si la ai nostri Traci si Daci, cam tot oralul predomina. Sunt deci niste instincte stravechi si paralele. Interesant este iarasi ca vad ca aceasta dinastie Xia cam in jurul lui 2000 inainte de Christos se gaseste, deci perioada din care se dateaza mumiile naturale de albi roscovani, din desertul Gobi. Acum mai vin eu si ma inteapa gandul: cine erau roscovanii astia ai naibii? Erau hunii, erau scitii – Herodot pe Traci si Daci tot roscovani si inalti ii descrie, iar Aromanii adevarati din Pind, pana azi sunt cu ochii albastrii si cei mai necorciti, roscovani. Iar mai departe ajungi la Celtii nostrii Irlandezi, roscovanii. Ce pozna, tataie! Eu gasesc lucrurile astea foarte frumoase – la romanii sunt unii care urca apa in sus dincolo de Traci si ajung la Pelasgi si fac tot felul de remarci interesante. Apoi le zic atentie: cand te apropii prea tare de lumina, trebuie sa fii atent, tare atent, sa nu o faci ca fluturele de lampa, sa nu te prajeasca. Important mai este si cum te intorci din Hunnia sau Pelasgia inapoi. Senzatzia mea fiind ca daca te urci pe filiera Pelasga sau Celta, acum am invatat si de cea Huna, te apropii de niste origini luminoase foarte comune sau cel putin in sintonie, deci de ceva ce este a tot omului – si deci doar ca om intre oameni de poti intoarce, de fel ca neamul lui Papuc sau al lui KuCiuc. De fapt probabil ca asa este: Dumnezeu nu este al cui il are in biserica lui, ci al cui il cauta si ii gaseste Lumina pe drumul sau. Numai bine!

  4. Azt irtam hogy sokaig parasztok csacska beszedenek tartottak, a Xia dinasztia letezeset amit a szajhagyomany az aziai hunok koreben megorzott,miutan hun nyelven irt kinai betukkel az elso dinasztia nevsorat megtalaltak,ot fovarossal mindenki megdobbent a szajhagyomany pontossagan.

  5. pentru domnul PREDA-si nu numai-hunii,scitii si celtii au reusit sa paraseasca continentul African IMPREUNA .Au folosit si folosesc si acuma urmasii lor limbi aglutinative.Asta se intampla acum in jur de 30 000 de ani.Diferenta dintre ei s-a facut ulterior si consta in diferenta denumirii lor ca populatie-in functie de cine a dat aceste denumiri chinezii,grecii,etc. cu respect hunii

    • Asa o fi – eu unul ma bucur ca intr-o zi vom putea lua binisor un bilet de time-travel, si ne oprim ici si colea sa ne minunam cum au evoluat lucrurile si cat de altfel erau decat ne-am inchipuit. Pana una alta, unele lucruri nu le inteleg – geneticienii intr-adevar vad o migratie din Africa cu 100000 + de ani in urma, peninsula Arabica era verde pe atunci, si golful Persic in mare parte inca mlastina, apoi si apoi si apoi … si pe urma Xia. Acuma Lemuria se pare ca a fost intr-adevar cu muuult timp inainte, dar despre Atlantida unde si cum vo fi fost, cei care nu zic „prostii”, cam in urma cu 10-15000 de ani o situau. Cum se imbuca? Nu stiu, eu vreau time-travel, nu mi-o luati in nume personal. Cat despre greci, chinezi sau huni … pari Grecii nostrii sarmani, primul val de Arieni, cel mai vechi, pe la 1700 inainte de Christos a descins, si de unde venea? In orice caz de la Nord, ca din apa nu au iesit ca Venus! Si se zice ca de pe la Nord-Est si ei. Unele versiuni, ingemanate cu interpretari ale hiperboreenilor (este un Italian care a facut o frumusica carte de succes pe aceasta tema, pe la 2000) ce ii pun pe acestia sa descinda din Scandinavia, peripetiile lui Ulise nefiind de fel in Mediterana, ci in Baltica. Si Tracii, tot mai de la Nord – Nord-Est au venit, si despre ei se spune ca „au venit”. Doar Pelasgii nu au venit, cel putin nu au venit pe la 2000 inainte de Chrsitos. La 20000 inainte, cine poate sti?

      Deci eu asta vreau, time-travel machine. Insa de frumusetea impreiului Xia, si legaturi nebanuite cu popoare vazute si necunoscute, chefuriole lui Doyonisos si ochii lui Elena din Troia, armura lui Gingis Han si mustatile Imparatului Manciuriei, asta se poate asculta si imagina in pace. Doar sa nu imi ceara nimeni sa le pun pe toate intr-o ordine stabila, caci aia este mai greu…

  6. Ah, Gabor: o intrebare pentru dumneavoastra, ca sunteti apropiat in suflet si cunostinte de Huni. Revenind la cei mai banali, care au dat iama in Europa si au produs sperieturi macar in scris, desi datele mai recente sugereaza tot mai insistenta ca nici pe departe nu erau chiar asa de infricosator – in afara de capetele alea tuguiate, dar in fond Chinezi le faceau la femei piciorul mic, pana mai deunazi. Deci, acum foarte serios, o intrebare concreta. O comuna veche romaneasca din Ardeal a gasit in podul bisericii un document din vremea lui Matia Corvinul. Pana aici nici o surpriza: a) Matia Corvinul nu este atat de de mult si b) Asta este Romania, istoria zace ascunsa prin poduri si pivnite. Pe acest document, Matia insa parafeaza si reinnoieste drepturile stravechi de proprietate devalmasa a romanilor – Rasinareni, asta sunt – „asa cum au fost stabilite de bunul Crai Atila din batrani”, si o data in jurul anului 4xx. Primul gand este desigur – si altceva, pere in plopi? Dar apoi te gandesti, Atila – si Hunii perioadei lui, taman pe – acolo au fost stabiliti, pana in secolul urmator au fost asimilati de gepizi, avari, si ce a mai venit. Nu este stiut sa fi scris acte de proprietate – dar tot Dumneavoastra spuneati ca nu scriau istoria, dar gospodareala da. Pe scurt: cum ati incadra afirmatiile acestui document ?

    • Ca sa intelegem profunzimea comunitatii hunilor as incepe cu un fost paradox genetic elucidat.-ungurii-ca paradox genetic-au dus antropologii japonezi si pe altii la niste rezultate interesante.Iiata paradoxul-cum se face ca o populatie stabilita in europa acum 1000 de ani are bagaj genetic 35% ural altaica 25% sunt caucazieni -huni,respectiv sciti,restul geti etc etc.Calatoria pe care doriti sa o aveti time travel incepe acuma- acum 30 000 de ani parasesc baietii si fetele africa -sunt urme lingvistice denumiri etc ca au trait acolo.O dintre ei se indreapta spre europa cealalta parte dupa mamuti -spre nord-aici raman laponezii finlandezii hanti -mansii restul o inteinde dupa mamuti in estul asiei ei -sunt hunii -ulterior numiti de chinezi-Acum 15 000 de ani stramtoarea Bering se usuca o parte trece in america ei sunt arcasii americii-indienii.restul care ramane contribuie la temeliile chinei,infinteaza cel mai mare imperiu al antichitatii imperiul hunilor asiatici -Maotun.Dupa ce acest imperiu se desparte in doua parti -HUHANIE ocupa o parte a chinei-perioada cinci barbari-in istoria chinei cealalta parte CHI-CHI INCEPE SA VINA SPRE EUROPA.Ei sunt scitii.SCITII SI CELTII SUNT VALUL DOI in europa .suntem cu 6000 de ani inainte de christos in europa. Attila urmasul lui chi -chi vine in 420 recunoaste schiti si pe celti si este de ajutorul lor -oprind genocidul romanilor-punand posibil existenta de aztazi a irlandezilor scotienilor galezilor bretonilor elvetienilor, flamanzilor etc-si a ungurilor prin intelegerile politico militare facute intre romani germani goti si huni.si acum paradoxul rezolvat-ungurii au ajuns in europa intre sciti celti huni avari populatii genetic identice cu ei si nu au suferit schimbari semnificative genetic.maine raspund si la intrebare a pusa de dumneavoastra-cu respect hunii

  7. Haideti sa ne concentram pe continentul european.Primii vanatori aprox.intre 30 000 -6 000 inainte de christos-SCITII si celtii populeaza europa 6000 i ch- imperiul roman.Dupa primul razboi romano celtic in care celtii ocupa roma-romanii incep sa castige teren-vor sa dispara celtii (inclusiv dacii-care sunt celti} Attila recunoaste asiaticii din europa si este ajutat logistic { medicul celt din Orleans conduce hunii in toata europa)Iata de ce arata europa asa cum o vedeti acuma-HUNII-se opresc la rin-lasa germanii acolo si ocrotesc celtii ramasi de romani- si nu ataca nu distruge roma ca noi urmasii hunilor,germanilor gotilor celtilor romanilor sa traim in armonie.Attila moare in 433 gotii si germanii incep asimilarea celtilor-raman helvetii,flamanzii etc.-se inteleg cu romanii-imperiul germanoroman.Germanii incearca excluderea hunilor-avarii revin in panonia-de pe malurile rinului-restul se retrage in Caucaz.450-890.Avaria se slabeste politic 850-Ungurii care furnizeaza armament avarilor intrun numar aprox 150 000 revin si organizeaza Panonia.De aceea va obosesc cu atatea informatii sa vedeti ca o parte importanta a europei este de origine huno schito celtica.Deci referitor la intrebarea d-voastra-hunii nu au fost asimilati de celti si nici invers ca au fost unul si acelasi germanii la fel.Cu scitii e mai grea intrebarea-o parte dintre ei si-a schimbat limba-in limba slava-.Au fost perioade cand si constiinta.POLONEZII au fost singurii in toate timpurile care nu s-au dezis de huni niciodata-au ramas cu constinta intacta-de aceea au incercat slavii si germanii sa-i stearga de pe harta.Aztazi rusii ucrainienii si-au recapatat identitatea.-cu turcii impreuna si mongolii au contribuit la constructia muzeului hunilor. IN perioada in care Matia Corvin era rege al ungurilor nu erau natiuni-constiinta nationala a aparut mai tarziu.Rasinanenii ce au primit de la huni -Attila de exemplu -a fost respectat de unguri-dar nu ca natiune ca profesie-ca mercenari -ca religie -oricare forma.-sa avem cai frumosi si familii frumoase-mult respect -hunii

  8. Gabor @ Multumesc pentru povestiri si bunele urari si intentii. Nu pot sa ma laud ca am inteles in toate incheieturile, dar este ca o povestire cu talc, care vrea sa se lase la fund ca Satzul de cafea, ducand lumini neasteptate, care par sa promita dumirirea lumii intregi. Cand coboram zeci de mii de ani in urma si bajbaielile stiintei un pot trece de altceva decat o astfel de poveste. Si, sincer sa fiu, prefer povestile traditionale … doar ca trebuiesc lasate putin invaluite de aerul de povesti, cand le apropii prea tare de aerul dur al datelor scrise si „precise”, se nasc noian de intrebari „cum se imbuca asta cu cealalta”, care omoara tot farmecul.

    Am inteles deci ideea principala ca hunii se pot intelege ca un fel de popor primar Euroasian, poate conglomerat de popoare, cu ramificatii apoi in timp multiple, spre China si spre Europa, matca de civilizatie. Sa le dea Dumnezeu sanatate si pace! Am inteles deasemenea ca ii subsumati pe geti la celti – ceea ce nu este in acord cu istoria scrisa. Pe de alta parte – de celti vorbeau mai mult Romanii, iar de geti Grecii. Si cand ne uitam la raspandirea geografica, in zona de tranzitie care se situeaza de la Dalmatia in sus pana in campia Vienei si zona dintre Panonia de Vest si Moravia, acolo greu de stiut care erau celti si care geti. Trecerea, daca distinctie este posibila, era foarte probabil lina. Singura intrebare ramane faptul ca se consemna totusi ca Celtii au ajuns intre 300-200 inainte de Christos la noi la Dunare – faceau alte artefacte, se deosebeai cumva de Getii care erau Dacii locului. Si de asemenea navalirea lor in Apusul Anatoliei, sub numele vechi de Gali, a lasat pana astazi numele de Galatea. La aceasta distanta in timp insa, si la profunzimea din care ii lasati sa apara pe Huni, inrudirea sau neinrudirea devin insa notiuni foarte vagi, si cele doua perspective nu sunt neaparat in contradictie.

    Cat despre intrebarea mea, ea era alta: comunitatile rurale dacice si vremelnic romanesti aveau sistemul legal si de proprietate bine documentat, care se numea in traditie rurala „devalmas”, si apoi a fost numit pompos in latina „Jux Valahorum”. Deci la intrebarea ce le-a dat Attila acelor tarani, raspunsul era „atestarea in scris” a drepturilor lor stramosesti si traditionale de proprietate – aceia nu o aveau atata cu caii cat cu agricultura … Ceea ce nu ineseamna ca nu se poate sa fie primit si altceva. Documentul vorbeste intr-adevar in termeni caldurosi de „Batranul crai Attila” – deci daca acela este, nu gasim nici urma de „Attila barbarul” in acel document, ci mai degraba o atitudine de reverenta catre un print intelept. Si in aceasta privinta intr-adevar se poate face aproape mai multa incredere traditiei orale decat celei scrise: in scris oamenii mai fac minciuni de circumstanta. Traditia orala nu poate simula simpatie si admiratie pentru o capetenie care in viata a fost resimtita ca despot si barbar, deci minte mai putin.

    Va multumesc de urari si de invataturile noi si invioratoare – sa le uitam in pace si sa le lasam sa isi faca drumul in minte si in suflet!

  9. Akabele @ ” Am ajuns la concluzia că ești străin oriunde te duci, și probabil nu există nici o cantitate optimă de bere care ar putea ameliora această stare, senzație. ” – dar poate exista altceva, le faci discret sa circule acel minunat cantec pe care il canti, nu or fi de piatra! Sunt usor invaluiti in ghiata – pana se sparge ghiata! Si ghiata se poate sparge pesemne si la polul nord, iar senzatia blajin tembela de exclus in propria piele se poate gusta si ca minoritar ,,, in familie. Evident, nu?

  10. Aveti dreptate -dar nu trebuie sa mergeti pana Galata-puteti sa va uitati la numele multor localitati din Romania-fara sa dau lista completa-Galati .Printre numele ungurilor Gal-dar inaintea Spaniolilor GALIA-Toate aceste informatii nu valoreaza nimic pentru multi fiindca dacii nu sunt considerati celti din motive cunoscute dar daca faceti exercitiu de logica va dati seama si dumneavoastra ca dacii erau celti.Iata cat este de simplu sa demontezi o propaganda trainica dar paguboasa-razboi daco roman a existat-dar daco -hunic niciodata.Intrebare -cine erau rude hunii cu dacii sau dacii sii romanii.Daca nu veneau hunii acum nu mai exista nici un urmas al celtilor galezilor care sunt aceeiasi

  11. Gabor – „Dacii nu sunt considerati celti din motive cunoscute”. Nu sunt considerati celti, este adevarat, nu stiu care sunt motivele cunoscute la care va referiti. Oricum, asta este cu siguranta un punct cert unde Romanii nu au avut mare lucru de spus. Motivele sunt pentru ca, de o parte occidentalii – unde exista inca „Celtii atestati”, au urmarit apartenenta la Celtism pornind de la Occident la Orient. Iar pe de alta parte, Grecii, care pomeneau mai putin de Celti – dar cred ca ii cunosteau si ei, fara sa fiu perfect sigur – vorbeau de partea Orientala a popoarelor de la Nordul lor, sub numele de Geti – Herodot, iar mai tarziu Traco-Daci, si alte subdenumiri. Parerea mea este ca astfel se face delimitarea. Deasemenea, in mod realist este de banuit ca era o trecere lina de la Celtii Irlandezi, la cei din Sudul Britaniei, Gali, Elveti, Reti pana la Boii si cati mai erau in Moravia si Dalmatia, spre ceea ce se numea Traci sau Daci. Dar intre Celti irlandezi si Daci sau Capadochieni, diferentele macar lingvistice banuiesc ca erau, semnificative. Inca odata, depinde cat de la bani marunti se iau diferentele. La bani marunti Croatii si Sarbii sunt doua lucruri diverse, dar sa ma ierte Dumenzeu ca daca peste o suta de ani redescopera ca sunt cam acelas lucru, eu cred ca nu va fi bai 🙂

    In ceea ce priveste razboiul Daco Roman si inexistentul Daco-Hunic, obsrevatia este interesanta de tot. Din mai multe puncte de vedere. Primul, un punct de vedere tot mai raspandit in Romania – dar nu inca acceptat „oficial” spune ca de fapt Tracii (deci nu numai Dacii) erau inruditi in limba cu Romanii, ei vorbeau deci o „latina vulgara” de la mama. Dar in rest nu se intelegeau de fel cu Romanii, si limba nu de la acestia ni se trage, ci din evolutia insasi a limbei daco-trace, cu influente latine nu prea importanta. Este cu bun simt, deoarece saramanii Carpi de dincolo de Prut, care in viata lor nu au fost sub Romani, cum sa ajunga sa vorbeasca intocmai aceeasi limba ca, sa zicem, Romanii de la Sud de Carpati. Cu Hunii, greu de spus – ce stiu este ca Dacii erau aliati cu Gotii impotriva Romanilor, dinainte de retragere. De pe atunci, Gotii erau razboinicii migratori, iar Dacii erau cei ai locului, dar au dar mereu iarasi razboinici buni in Imperiu. Iar cand au aparut Hunii, Gotii s-au cam speriat si au fugit sau in Imperiu, sau catre occident. Care au fost relatiile Dacilor cu Hunii, deoarece nici unii nici altii nu erau harnici la scris, mai greu de stiut – motiv in plus pentru care pomenirea atat de fireasca a unui act primit „dela batranul Crai Atila”, mie imi da fiori, si revolta ca istoriografia romana ramane indiferenta.

    Al doilea motiv este deocamdata o intuitie a mea: privind istoria Ungariei pana la 1300 si a Transilvaniei, impresia pe care o dobandesc este ca pana atunci relatiile dintre Valahi (cum le ziceau) si Maghiari, erau foarte intelegatoare – aveau „Jus Valahorum” recunoscut, era relatie de suzeranitate fara mari violente, tolerabila ca sa zicem asa. Cu venirea cruciatilor Angevini abea au inceput sa se strice lucrurile pana s-au stricat de tot dupa tratatul de la Turda din 1355. A primat catolicismul, niste relatii feudale mai stricte pe care doreau sa le impuna Angevini, si care au dus la bataia primita la Posada si fundarea statelor Romane, ca reactie. Deci senzatia mea devine ca problemele „eterne” dintre Romani si Maghiari, nu sunt de loc eterne, au o sursa foarte precisa, si externa relatiilor dintre cele doua natii: anume schisma biesricilor, si intarirea relatiilor schismatice prin niste Franci veniti de aiurea. Nu stiu de ce, am avut impresia ca acest punct de vedere nu primeste multa simpatie intre maghiarii ce citesc acest blog – dar nici argumente nu am primit. Si mie mi se pare destul de realist!

  12. Punctul de vedere occidental ca celtii ar fii venit din occident este de mult de domeniiul trecutului-trecut care a dus prin incercarile de asimilare a celtilor ramasi la miscarile autonomiste din irlanda scotia etc.Motivele cunoscute -justetea si legalitatea asimilarii ca politica de stat -fata de huno scito celticii din Romania.Punct gresit de vedere-noi am fost primii-noi spunem ce si cum.Un singur argument va aduc care a naucit tot occidentul: In antalia -Turcia s-a descoperit sub nisip doua constructii identice cu Stonhenge de langa Londra-la verificarea carbon s-a adeverit ca acesta din turcia a fost prima.Ca sa avem viitor trebuie sa avem un trecut clar-nebazat pe idei ci pe realitati-care nu ne permit sa asimilam fortat pe nimeni.Nu va mai obosesc cu intreg vocabularul maghiaro turco irlandezo-galeza in care s-au comparat deja toate cuvintele existente-va spun un singur cuvant-DUNARE-denumire data de celti ,cunoscatorii de limba maghiara o inteleg si acuma.Hunii nu au avut problema nici cu romanii si nici cu sasii,evrei,armenii -cu nimeni fiindca nu au vrut sa asimileze pe nimeni.Toti-gotii si germanii inclusiv s-au alaturat la o forma de cultura si valoare din proprie initiativa-avand autonomie.Cu respect-un dac-asiatic

  13. Scitii de altfel vazuti de greci au fost atat de numerosi incat i-au tot impartit in fel si fel de popoare cu diferite denumiri dar tehnologic ,cultural,lingvistic aceste populatii erau identice.Grecii i-au invatat obiceiurile si usor puteau face comert cu ei.Organizarea Moldovei ,si a Tarii romanesti se poate imputa regalitatii maghiare-care a organizat administrativ aceste zone.Astfel se explica denumiri de judete moldovenesti care au inteles numai in limba maghiara-Botosani-ungureste-Botos-intelege toata lumea.-Poate de aceea se incearca asimilarea noastra ca stim prea multe-si nu se doreste.Este important de stiut ca autonomia noastra nu aduce prejudicii statului national-ci intregeste imaginea unei natiuni prospere -existenta unor forme de autodeterminare-de exemplu familia.

  14. Ferencz Gabor.
    Exista o carte in limba romana care sustine ca dacii au fost celti (Badin Alexandru, Dacia din vestul si din estul Europei, 1999), dar din cate imi aduc aminte cu unele diferente fata de ce sustii . Cand am citit-o, mi s-a parut foarte argumentata. Intamplarea a facut ca cele sustinute de Badin sa le discut prin anul 2000 si cu unii specialisti in problematica (daca) si dupa aceste discutii nu mi s-a parut ca argumentele lui Badin sunt chiar atat de viabile.
    O sa vedem daca aceasta idee este imbratisata si de lumea stiintifica romaneasca. Sa nu-i consideram pe toti istoricii romani ca sunt numai politicieni.

  15. Cu tot respectul pentru cunostintele care le ai, dar as dori si eu sa fac doua observatii la comentariile tale:
    1. Ai scris: „Poate de aceea se incearca asimilarea noastra ca stim prea multe-si nu se doreste.”
    Am convingerea ca exagerezi in aceasta privinta si cred ca nimeni nu vrea sa va asimileze pe considerentul ca ca voi, ungurii din Transilvania, stiti mai multe ca altii. Ma intreb de ce ungurii inainte de 1918 au dorit sa-i asimileze pe evrei, svabi, slovaci sau pe romani? Ca stiau prea multe sau prea putine?!
    Treaba aceasta cu „a stii mai multe ca altii „, cred ca poate sa duca la comparatia dintre indivizi si nu intre natii. Adica poti spune ca istoricul X din America stie mai multe ca istoricul Y din Izrael, dar cred ca este nefiresc sa spunem ca poporul american stie mai multe ca cel evreu.

    2. Ai amintit de denumirea unor localitati. Exista o lucrare din perioada interbelica care se refera la denumirile unor localitati: Draganu Nicolae, Romanii in veacurile IX -XIV pe baza toponimiei si onomasticei, 1933.
    Exista si o lucrare mai recenta, Iordan Ion, Gastescu Petre, Oancea D.I., Indicatorul localitatilor din Romania, 1974, care, din cate imi aduc aminte, se refera si la provenineta numelui de localitati,
    Nu stiu de unde ai luat provenienta denumirile localitatilor mentionate de tine, dar lucrarile aratate mai sus ( le-am citit intradevar cu mai multi ani in urma), dar nu mi s-au parut ca intorc intreaga istoriografie cu capul in jos.
    Probabil daca am sa caut, pot sa-ti spun si de unde considera autorii respectivi, ca provin numele localitatilor Galati sau Botosani, dar cred ca nu prea mai are importanta, pentru ca nu putem sa stabilim noi acum cine are dreptate.
    As vrea sa remarc totusi, pentru a nu crede ca numai intr-o parte sunt cei care stiu multe, ca in Romania, dupa Primul Razboi Mondial, s-a creat o puternica scoala de lingvistica, foarte apreciata si pe plan international, cu oameni educati si cu doctorate luate inainte de razboi la marile universitati din vestul Europei. Pin urmare cu nimic mai prejos decat lingvistii ale altor natii.
    La Cluj a existat si un Institut al limbii romane, condus de Sextil Puscariu si el cu studii si doctorate luate pe la Universitatea din Leipzig, unde se pare ca a fost una dintre cele mai importante scoli de romanistica din lume. Cei de la Cluj au fost si foarte documentati despre ce s-a scris in domeniul lingvisticii in limba maghiara pana atunci, fiind si buni vorbitori ai limbii maghiare. Probabil si pentru ca simteau nevoia unui specialist in limba maghiara, de prin anul 1951, la acest Institut, care-si va schimba si denumirea, a fost s profesorul universitar Kelemen Bela (n. 1913 – m. 1982), originar din Cozmeni (Ciuc), traducatorul lui Blaga, Delavrancea, Sadoveanu in limba maghiara. A fost autorul unei lucrari despre corespondenta comerciala romana si a dictionarelor roman – maghiar si maghiar – roman, din cate am vazut pe la concetatenii maghiari pe care-i cunosc, folosite si astazi. Prin urmare, literatura in domeniul cunoasterii limbii romane exista destula si, cred eu, destul de viabila si imi este cam greu sa cred ca altii stiau mai multe ca acestia in problematica limbii romane.

  16. AVETI dreptate nu exista comunitati care ar stii mai multe sau mai putine dar dumneavoastra nu aveti sau nu ati avut acces la foarte multe infirmatii-sau daca aveti interesul national gresit inteles ne pune in situatia sa nu le punem corect pe campul cunoasterii. Dialogul corect pe care incerc sa am cu dumneavoastra nu reuseste in todeauna si pentru asta imi cer scuze.Efortul merita si trebuie facut ca sa avem constinta nationala negravata de informatii gresite.A stii mai altfel-trebuia sa scriu mai corect.Botosani ,Suceava ,Iasi ,sunt judete cu denumiri date in timpul regalitatii maghiare si nu ne vom intelege istoria lasand neconsiderate aceste informatii.De aici pot sarii usur la asimilare-inainte de 1918 nu sa dorit asimilarea nimanui dovada fiind efortul de organizare a unitatilor administrative amintite,si autonomiei practicate.CLAR CA AU FOST GRESELI sau daca nu au fost acum aveti ca natiune autodeterminare. Nu am enumerat toate localitatile cu denumire celtica dar merita sa cunoasteti cultura celtilor si va dati si dumneavoastra seama ca dacii au fost celti.

  17. Aveti dreptate Institutul amintit de dumneavoastra este de valoare incontestabila dar nici o limba aglutinativa s-au neo latina nu s-a format influentat unul de celalalt.Cine cunoaste macar o limba aglutinativa stie ca are o logica ,structura diferita -ma refer la gramatica lui este cu totul imposibil sa observi influenta. Nu ma refer la cateva sute de cuvinte folosite international ci la structura gramatica limbilor .Eu caut raspunsuri si pun intrebari numai-Sa luam exemplul Etruscilor-primii celti cu care au venit in contact cu romanii-LIMBA ETRUSCA NU S-A ROMANIZAT.Dante a scris Comedia divina in limba etrusca in jurul anilor 1200-dupa care in mai multi ani etruscii si-au schimbat limba vorbita in una neolatina .Daca imi permiteti si limba Romana este una neolatina structural.

  18. Ferencz Gabor.
    A. Cu toata sinceritatea iti spun ca apreciez cunostintele tale, dar exista o diferenta mare intre noi. Tu est foarte sigur cand faci afirmatii despre ce populatii au au fost pe aceste meleaguri acum 2.000 si ce mai conteaza de ani, iar eu lucrez foarte mult cu ipoteze.
    Acuma, cu toate ca nu am timp prea mult si vreau sa simplific cat mai mult lucrurile, prin urmare imi cer scuze pentru eventualele greseli de ortografie, la afirmatia ta categorica ca dacii au fost celti, iti aduc aminte urmatoarele date despre populatiile care au trait pe aceste meleaguri, in special cu referire la centrul Transilvaniei, inaintea de venirea romanilor si acceptate de majoritatea specialistilor.:

    1. Alanii, idispusi n zona apropiata de orasul Alba Iulia, Denumirea de Zarand provenind de la zarond, care in limba osetina inseamna batran. Zarand a fost si un comitat in perioada imperiala care cuprindea zona Brad – Halmagiu – Baia de Cris. Originea lor este in Turkmenistanul de astazi, care apoi au migrat in Caucaz, osetii fiind considerati urmasii acestora. Sunt considerati ca vorbitori ai limbii grupului iranian. nu aceptau sclavia, printre divinitatile acestora se numara si ciobanul lupilor, transmis in mitologia romaneasca in pastorul lupilor care este Sanpetru. Denumirea de Iasi si de Barzu cu derivatele sale, este atribuita alanilor. (La Mihalt, in apropiere de Alba Iulia,, cred ca au existat cel mai mare numar de persoane din tara care au purtat numele de Breazu).

    2. Sarmisegetusa, dupa Hasdeu are terminatie etrusca, iar Victor Kernbach considera ca este posibil ca termenul de roman (denumirea poporului nostru) sa provina de la etruscul ruma, care ar insemna om din apropierea fluviului (om din apropierea Dunarii):

    3. Apulii, probabil cei care au dat denumirea de Apulum, actuala Alba Iulia. Un poet anonim de prin secolul I i.e.n. scria de Dacius Appulus, adica Dacul.Appulus. acestia amintesc si de regiunea Apulia sau Puglia din sud – estul italiei, care-i face pe multi sa creada ca la origine au fost un trib italic sau pe altii ca au fost celto – italici (unii dintre acestia de prin partile Rinului, unde ar fi obarsia lor, au coborat spre Italia, altii au venit spre Transilvania de astazi).

    3. Pe Valea Tarnavelor au fost caucoensi, mai existau prin aceasta zona si tribul racatailor, de unde provine si denumirea in limba romana de Racatau (Ptolomeu aminteste de acestia). Originile lor sunt necunoscute.

    4. Agatarsii, sec. IV i.e.n., sciti de origini iraniene. Despre acestia stim mai multe, dar nu mai intru in amanunte, probabil de la ei s-a transmis la daci credinta in nemurire. Acestia in urmatoarele secole au fost asimilati de populatia autohtona, Herodot (cca 484 – 425 i.e.n.) in Istoriile sale afirmand ca s-au amestecat cu tracii.

    5. De celti, aminteste printre altele, localitatea Decea din apropiere de Alba Iulia, care ar insemna, dupa Alexandru Badin, proprietate legala. Dupa acesta, Decebal ar fi insemnat conducator legal in limba celta, iar Deceneu, conducator spiritual legal ( dece – legal si neu – raza de lumina). Alexandru Badin considera ca aproximativ 200 de cuvinte din limba romana sunt de origine celta, inclusiv cuvantul Ardeal.
    Probabil mai sunt si alte triburi, cu diverse origini, dar ma opresc aici.

    Ipoteza care mi se pare mai logica din cea ce am scris mai sus, ca cea ce numim daci sau daco – geti au originea intr-o contopire de triburi celto – germanice si italice din vest (dupa unii ajunsi pe acest teritoriu de prin mileniul II i.e.n.) cu alte triburi de origini iraniene sosite din est (scite, sarmate, cum ar fi agatarsii si alanii), la care se adauga elementul trac din sud si est, considerat si acesta de origini iraniene. (dupa unii, tracii ar fi fost pe acest teriotiru din jurul anului 1.000 i.e.n.). O ipoteza ar fi ca toate aceste etnii ar fi fost reduse pana la razboiul cu romanii la o identitate unica, cea daca sau geto – daca. Dupa scrierile lui Strabon (63 i.e.n. – 19. e.n., prin urmare a murit inainte cu 87 ani de ocuparea Daciei de catre Traian), getii se intind spre Pont si spre rasarit, iar dacii locuiesc in partea spre Germania si spre izvoarele Istrului, dar ambele entitati vorbesc aceeasi limba. Dupa Salustius (n. 87 – m.35 i.e.n.), vechiul neam al getilor sunt tot una cu moesii care locuiesc in sudul Dunarii.
    Exista si ipoteza ca pe teritoriul Daciei exista la razboiul cu romanii o uniune de triburi diferentiate prin limba, dar in care elemntul dac era precumpanitor.
    Se presupune ca Pilniu cel Batran (23 – 79 e.n.), prin urmare cu mai multe decenii inainte de Traian, introduce prin lucrarea istoria naturala, pentru prima data denumirea de Dacia, care desemneaza o regiune si o entitate statala. Etnicul dac se presupune ca a fost introdus pentru prima data de Iulius Cezar (102 – 44 i.e.n.), care scrie despre hotarelel dacilor. Etnicul get este mai vechi, o referire la acestia gasim la Sofocle (cca 497 – 405 i.e.n.), care-i numeste si traci.

    Probabil sunt mult mai multe de spus despre ce au existat in Dacia inainte de cucerirea romana, dar ma opresc aici. As dori totusi sa accentuez faptul ca tu esti foarte sigur de afirmatia ca dacii au fost celti, iar eu consider ca sunt mai multe ipoteze si probabil acestia au la baza formarii lor un conglomerat de popoare vechi.

    B. Afirmatia ta ca „inainte de 1918 nu sa dorit asimilarea nimanui”, mi se pare o absurditate. Am mai comentat si prin Maghiaromania pe acest subiect, de aceea nici nu mai am chef sa-l mai reiau. Probabil ca acum nici nu am timpul necesar.

  19. Ferencz Gabor.
    Revin pentru ca acum am vazut comentariul tau despre limba romana si limba latina.O fraza de a ta: „Nu ma refer la cateva sute de cuvinte folosite international ci la structura gramatica limbilor”, ma face sa apelez la cele afirmate prin anul 1971, intr-un interviu, de catre Ladislas Galdi, profesor universitar la Budapesta, dar cu o activitate stiintitica in domeniul lingvisticii impresionanta. L-am ales pentru ca este maghiar, cunoaste foarte bine limba romana (nascut in Transilvania,liceul l-a urmat la Arad) si au mai fost maghiari sau germani care se considerau maghiari, care au scris despre limba romana, dar ei de fapt nu erau capabili sa spuna o propozitie in limba romana.
    Despre versul popular romanesc:
    (…) sunt preferabile editiile care cuprind si muzica diferitelor texte folclorice si in care sunt indicate, cat mai precis, repetitile si refrenurile. (…) Cred ca nu este indicata prezentarea poeziei populare fara impartirea in strofe, deoarece adevarata structura a versului popular se ascunde in acele unitati ritmice si sintactice nascute de uniunea indisolubila a versului si muzicii. Metrica versului folcloric este foarte importanta, deoarece si prin intermediul ei, se poate determina structura unei limbi. Astfel, in cercetarile mele, am stabilit inrudirea metricii versului popular romanesc cu metrica versului popular italian si spaniol. Astfel rima, ca si asonanta populara, pare o mostenire din epoca latinei vulgare, pe care nu o putem descoperi in structura formelor arhaice ale versului popular slav si maghiar. Mai tarziu cand apare, ea atesta o certa influenta latina. Putem spune, in concluzie, ca metrica versului popular romanesc, alaturi de gramtaica limbii romane, este si ea o dovada a latinitatii limbii si poporului roman. (…) Limba romana pastreaza mai bine, poate, structura latinei vorbite decat oricare dintre limbile apusene, expuse intotdeauna influentele latinei clasice si medievale. Ca atare, fara studiul limbii romane, formatia unui filolog romanist este, inevitabil, incompleta”, (Cotrus Ovidiu, Dialoguri, 1999).
    O carte care mi se pare foarte bine documentata in privinta istoriografiei privind romanitatea romanilor este Armbruster Adolf, Romanitatea romanilor, 1993. Prin urmare nici acesta nu este roman si este mai greu sa-l acuzam ca face pe nationalistul roman.

  20. In primul rand imi cer scuze si eu pentru greselile pe care le fac -nu vreau sa jignesc pe nimeni.In al doilea rand ma simt raspunzator fate de toti romanii care in ciuda faptului ca s-ar interesa de cultura istorica nu au posibilitate sa citeasca.-Ce sa citeasca -ca s-a umplut biblioteci intregi la care lumea are acces––Pentru multi oameni insa va fii o noutate ce voi scrie acum-stinta istoriei este scrisa in ziua de azi de antropologi,si geneticieni nu de lingvisti si de istoricii clasici .Din toate osemintele gasite se extrage adn ul si opereaza cu foarte multe informatii pe 30 000 de ani de exemplu-cand s-au despartit arabii de europizi.La noi si in foarte multe parti ale lumii se lucreaza cu metode vechi cu profesori care fabrica teorii si teorii si aburi.Tot respectul pentru profesionistii care au ramas deschisi si nu fac afirmatii sigure de exemplu si dumneavoastra ati pastrat posibilitatea unor idei noi -dar majoritatea oamenilor de stiinta invata un limbaj de lemn-se uita la salariu,la plagiat si incearca sa-si pastreze nivelul de trai nu se uita la schimbari care ar presupune ca doctoratul depus acum 30 de ani este numai propaganda ieftina-pentru oameni necunascatori.Iata de ce sunt mai hotarit cu informatiile expuse fiindca harta genetica a europei nu prezinta nici o diferenta intre etrusci ,sicilienii italieni-si dacii-geto dacii-de la noi-si dezvoltarea lor este integrant identica cu a celtilor din europa.Nu exclud in schimb nici eu aparita continua a multor informatii noi-dar va rog sa nu uitati istoria este scrisa de geneticieni-restul este arta ,frumusete ,dialog ,respect reciproc-asta este datoria noastra fata de copii nostrii sa lasam lumea mai armonica fata de cum am primit.cu respect gabor-

Comentariile nu sunt permise.