Povești din folclorul maghiar – Episodul 2: Lacătul fermecat


Dragii noștri cititori, membri ai tribului MaghiaRomânia,

așa cum v-am promis săptămâna trecută, continuăm serialul poveștilor ungurești. Episoadele prezentate sunt acompaniate de câte un comentariu scris de colegul nostru, Mihai Cotea care publică și pe blogul său personal, Colțul Cultural.

Astăzi vă oferim adaptarea animată a basmului „Lacătul fermecat”. Vă dorim vizionare plăcută!

Pe la începutul acestui basm dăm peste o situație ce-mi pare ruptă din realitate. Mama își dă seama că fiul său, pe care-l lăsase acasă, a dispărut. Cunoscându-se sacralitatea interiorului casei unde țăranul se simțea cel mai în siguranță, aici apare un caz insolit, copilul fiind răpit de draci (!) din această zonă protejată în mod normal.

Ajuns în iad, copilului i-au fost date-n grijă șapte odăi timp de șapte ani. În ultima odaie aflăm că era ascuns un lacăt cu 12 draci. În mitologie, 7 și 12 sunt cifre magice (1), iar repetarea cifrei 7 sporește semnificațiile: noroc, fericire, armonie. Probabil că aici constă și greșeala diavolilor, subminând puterea acestei cifre ce se dovedește salvatoare pentru băiat. Cifra 12 e considerată a simboliza universul în mișcarea sa ciclică, spațio-temporală, lucru care nu ne miră luând în considerare faptul că furând acest lacăt, copilul e dus înapoi de unde a plecat, acasă.

Întors acasă, băiatul își trimite mama în pețit la împărat, care apare atât în folclorul maghiar, cât și românesc, putând fi interpretat drept un arhetip al conducătorului, superior din toate punctele de vedere. Tânărul reușește într-un final să se căsătorească cu prințesa. După căsătorie, observăm o situație asemănătoare cu cea prezentată în ”Szusza”, respectiv lipsa de încredere față de nevastă.

Acest lucru duce la apariția ”Vrăjitorii foarte urâte”, după cum este prezentată în videoclip, care apare portretizată drept o femeie grasă și roșcată. În sens negativ, culoarea roșu subliniază, printre altele, forțele ostile ale omului sau sângele impur. (2) Este interesantă comparația pe care o putem face cu stereotipurile fizice folosite la redarea evreilor (3) – păr roșcat, nas mare, ambele întâlnite și la vrăjitoare, ori se cunosc reacțiile ostile ale popoarelor est-europene față de această populație în secolele trecute. Pentru a repara problemele cauzate de Vrăjitoare, cheia se găsește tot la rege, confirmându-se totodată arhetipul înțeleptului.

Regele îl sfătuiește pe micul prinț să apeleze la mama sa, Luna, care avea 100 de ani. Conformându-se sfaturilor primite, micul prinț merge de la mama regelui, Luna, la bunică, Soarele, și apoi la străbunică Vântul. Fiecare fiind cu 100 de ani mai mare decât cealaltă, are loc, de fapt, o consultare a strămoșilor. Să fie oare aici vorba de o lecție dată băiatului, care se întoarce la statutul inițial, ori e un procedeu prin care revenim la vestita ciclicitate a basmelor, uzitând de procedura antică a cercul socratic? (4)

Luna și Soarele sunt două simboluri maghiare arhicunoscute secuilor. Soarele, cu cele 8 raze, reprezintă cele 8 scaune și simbolizează egalitatea dintre ele, respectiv unitatea neamului secuiesc. Luna este simbolul speranței si credinței în împlinire. Noroc că în limba maghiară nu avem genuri, altfel intram la idei cu aceste domnuci bătrâne cu nume de gen masculin (Soare, Vânt).

De la fiecare se întoarce cu câte un aliat din regnul animal, un câine, un șoarece și o pisică. E posibil ca acestea să reprezinte, în vechea tradiție, omoloagele totemice ale femeilor/ neamului împărătesc. Cu ajutorul lor ajunge să recupereze lacătul de pe insula unde-și ducea veacul vrăjitoarea cea rea. Aici e altă delimitare (insula) între Noi și Ei, pe care nu-i vrem aproape și cu care nu dorim să intrăm în contact. Am remarcat că locul în care ședea Vrăjitoarea era pe o insulă în mijlocul unei mări, și-mi pare că seamănă puțin cu amplasarea Israelului. Dacă legăm de acuza iudeofobă a alierii cu diavolul (5), la care au fost des supuși evreii, iese de o teorie a conspirației numai bună de proliferat, dar nu și de probat.

Întors acasă la prințesă, cei doi trăiesc fericiți în castelul suspendat… Al naibii stomac trebuie să fi avut ca să nu li se facă rău de la atâta hâțăneală, și de ne mai amintim și de bogăția meselor regești… ioi!

P.S.: A se vedea, pentru curioși, și varianta românească, povestea lui Pahon de Ion Pop Reteganul (considerat ”cel mai mare folclorist ardelean”).

Note de final:
(1) I.EVSEEV, Dictionar de simboluri si arhetipuri culturale, ed.Amarcord, Timișoara, 2001, pp.56/187
(2) ibidem, p.166
(3) A.VIORELA CĂILEANU, Când roșul face diferența: evreul, trădătorul și vrăjitoarea în volumul DE LA FICTIV LA REAL: IMAGINEA, IMAGINARUL, IMAGOLOGIA, ed.Universității din București, București, 2010, pp.142-143
(4) D.ȘTEFĂNESCU, Hermeneutica sensului, ed.Cartea Românească, 1994
(5) A.OIȘTEANU, Imaginea evreului în cultura română, ed.Humanitas, București, 2001, p.163
10
Anunțuri

8 gânduri despre “Povești din folclorul maghiar – Episodul 2: Lacătul fermecat

  1. „Luna și Soarele sunt două simboluri maghiare arhicunoscute secuilor”

    Luna si Soarele (pe fond albastru-Cerul) e simbolul vechilor popoare din zona stepei Asiei Centrale. In special poparele turcice „vechi” (cumani, pecenegi, etc.) dar maghiarii si secuii intrau atunci in aceasta categorie.
    E un simbol religios, e la fel ca si crucea Crestinismului, simbol pentru religia acestor „popoare ale stepei”, si anume Tengrismul.

    E folosit si in prezent de unele triburi/grupuri etnice din Asia Central, este prezent (intr-o forma stilizata) si pe steagul Kazakhstanului.

    Prezenta simbolului pe steagul Tarii Romanesti (Valahiei) medievale a dat nastere (inca din secolul 19 -Nicolae Iorga, Vasile Parvan- cu mult inainte de Djuvara, Boia, etc) unor speculatii privind existenta unor elemente turcice vechi la fondare Tarii Romanesti.

  2. Ovidiu @ „Prezenta simbolului pe steagul Tarii Romanesti (Valahiei) medievale a dat nastere (inca din secolul 19 -Nicolae Iorga, Vasile Parvan- cu mult inainte de Djuvara, Boia, etc) unor speculatii privind existenta unor elemente turcice vechi la fondare Tarii Romanesti.” Li se mai spunea si Cumani … la urma urmei Cumanii au fost prezenti din secolul opt, au facut si desfacut aliante cu ei Romanii de la Nord de Dunare, de la Sud, i-au combatut impreuna cu Imperiul … cam la fel cum se facea si de partea cealalta a Europei matca celei ce avea sa vina. Chestiunea este mai stupida in Romania pentru ca exista acest climat local de „a se dovedi” care al dracului se imbrobodeste cu o mentalitate maniheista, ori cutare ori cutare. Cumanii au fost intre Romani, cum au fost intre Maghiari, cum au fost intre Bulgari – si Ucraineni, pana la Volga. Chestiunea cu soarele si luna pe cat de confirmata si de striking este, pe atat de interesanta: te gandesti, Soarele si Luna, toti se bucura de ei, si mituri si zeitati se regasesc in toate culturile. Si iata, acestia, in mod deosebit, le-au reprezentat fizic, ca atare. De urmarit …

    • @Preda..” la urma urmei Cumanii au fost prezenti din secolul opt, au facut si desfacut aliante cu ei Romanii de la Nord de Dunare, de la Sud..”

      bun, si ce relavanta-legatura are cu subiectul ? eu vorbeam de orginea central-asiatica/Tengriism a simbolului secuiesc cu soarele si luna..

      de exemplu, elemente ale religiei shamanice au supravietuit in cultura maghiara pana in epoca haburgica

      http://en.wikipedia.org/wiki/T%C3%A1ltos

      • Ovidiu – Am citat la ce ma refeream, vorbeai de prezenta simbolului pe steagul Tarii Romanesti, si ‘banuieli’ despre unele origini central – asiatice. In acest context am spus ca este doar destul de clar, au fost cumani la mijloc, Si am adaugat ca aceasta claritate se foloseste rar, pentru ca exista o gandire defensiva – ori cumani, si atunci nu au fost romani care va sa zica, ori romani, si atunci nu puteau fi acolo si cumani. Altii nu au aceste complexe. Vezi Iancu si Matei. Oricum, de asta vorbeam – toata povestea cu Hassioti si teama de teste ADN la Basarabi, etc.

  3. coltulcultural.
    Pentru ca ai vorbit de „stereotipurile fizice folosite la redarea evreilor”, mi se pare interesant sa vedem cum se reflecta asimilarea evreilor de catre maghiarime in creatia populara maghiara (Ma refer la sfarsitul secolului al XIX – lea si inceputul celui urmator).
    Unele aspecte in privinta acestei asimilari:
    1. La recesamantul din anul 1910, din Ungaria se considera ca aproximativ 705.000 cetateni de religie mozaica s-au declarat maghiari (203.000 s-au declarat germani, 6.000 slovaci, 1.000 romani, 3.000 ruteni, 10.000 croati, 10.000 sarbi).

    2. In Transilvania, evreii traditionali au ramas cei din zona Sighet – Satu – Mare. Acestia vorbeau limba indis si erau atasati traditiilor. Ceilalti evrei din Transilvania vorbeau in mod curent limba maghiara sau germana si maghiara. Romanii ii numeau adeseori ca „noii maghiari” (vezi si memoriile lui Rubin Patitia, locuitor din Alba Iulia, unde exista o numeroasa comunitate evreieasca. In cimitirul evreiesc din Alba Iulia pe pietrele de mormant sunt inscriptii bilingve, in limba maghiara si indis, exceptie facand pietrele de mormant, foarte putine la numar, a celor morti dupa anul 1980, Cele mai mari donatii pentru EMKE din Alba Iulia le-au facut evreii, fiind si cei mai bogati cetateni ai acestei localitati).

    3. Nemaghiarii au considerat adeseori ca cei mai maghiari dintre maghiari, sunt evreii. Dupa unii,”Pesta Jidovista” este de vina pentru sovinismul unguresc si nu maghiarii de „pur – sange”. Probabil exista un sambure de adevar, in general cei care-si parasesc o nationalitate si intra in randurile altei nationalitati, vor sa demonstreze cat sunt de loiali noii nationalitati.

    4. Octavian Goga scria, pe la inceputul secolului al XX – lea, ca a disparut literatura nationala maghiara, iar locul acesteia a fost luat de literatura „ovreiasca budapestana” (Goga a fost si membru al Societatii Kisfaludi, care, din cate cunosc, se ocupa si cu promovarea literaturii nationale maghiare). In urma acestei afirmatii, a primit numeroase critici, inclusiv din partea lui Ady Endre (sper ca i-am scris corect numele). Probabil exista o exagerare, dar …
    Unul dintre cele mai citite romane din Ungaria, este considerat si astazi a fi Baietii de pe strada Pal, a evreului Molnar Ferencz..

    5. Evreimea a fost considerata cea mai bogata comunitate din Ungaria. Bogatia acesteia a fost data, in primul rand, de acapararea sistemului bancar si a comertului („A te jidovii,, inseamna a cumpara si vinde”, spunea protopopul Ioan Mota din Orastie pe la inceputul secolul al XX- lea, tatal mai cunoscutului legionar Ioan I. Mota. Evreii conform unei diplome a lui Gabriel Bethlen, care a permis asezarea acestora la Alba Iulia, erau considerati „chiriasi”, prin urmare nu aveau dreptul sa detina proprietati si singura ocupatie care se permitea era comertul. Si astfel, cu ajutorul comertului au ajuns o comunitate foarte bogata).
    Cu timpul datorita averii care au avut-o, evreimea s-a implicat si in industrie (vezi fabrica textila de la Arad (UTA) sau fabrica de bere Burger de la Targu – Mures) sau in cumpararea unor mari proprietati de pamant (vezi familia Gluck din Alba Iulia).

    6. Multi oameni de cultura si politicieni maghiari au imbratisat ideea ca evreii din Ungaria sunt maghiari de religie mozaica. La recensamantul din anul 1910, nici n-a mai existat rubrica „evrei” la nationalitati. In acest sens, cateva exemple:
    – cand prin anul 1927, studentii romani au distrus mai multe proprietati ale evreimii din Oradea, cei care au sarit imediat in apararea evreimii au fost episcopii Mailath de la Alba Iulia (romano – catolic) si Sulyok de la Oradea (episcop reformat de Piatra Craiului), ca si contele Bethlen, de la Budapesta, primul ministru al Ungariei. Ideea generala a fost ca trebuie sa ne aparam „conationalii”, Bethlen spune in Parlamentul maghiar ca Ungaria se va adresa Ligii Natiunilor, sa vada si aceasta cum sunt tratati maghiarii in Romania.
    – presa maghiara din Romania, ca si cea din Ungaria a criticat adeseori evreimea din Bucuresti ca are „apucaturi cesariene” si doreste sa-i romanizeze pe evreii din Transilvania. Se solicita ca evreimea din Bucuresti sa inteleaga, ca evreii din Transilvania nu sunt evrei ca nationalitate, ci maghiari de confesiune mozaica.
    – in anul 1940, un numar mare de evrei din sudul Ardealului, ramas Romaniei, au parasit acest tinut, considerand, pe langa faptul, cum scria Titus Popovici, ca Ungaria este mai civilizata, dar si ca ei sunt maghiari ca limba, cultura si educatie. Exista si ideea printre evrei, ca ei sunt mai bine aparati in Ungaria in conditiile in care se considera ca peste 50% din marile familii ale Ungariei, au in ele sange evreiesc.

    In concluzie, cred ca toate acestea, probabil si altele (nu am citit cartea lui Oisteanu, cu toate cred ca este o lucrare foarte interesanta), trebuia sa aiba si un anumit efect asupra creatiei populare maghiare (probabil culegerile de poezii populare publicate in epoca comunista in Ungaria, ca si cele din Romania in epoca respectiva, evita sa vorbeasca despre cum a fost perceputa evreimea).
    In alta ordine de idei, cred ca genocidul care s-a intamplat cu evreimea din Ardealul de Nord in anul 1944, se datoreaza si faptului ca acestia au fost perceputi ca si exponentii comunismului (In anul 1919, multi dintre conducatorii revolutiei bolsevice din Ungaria, inclusiv Bela Kun, au fost evrei. Mi se pare ca si Marx si Engels au fost de asemenea evrei).
    In Romania si evreii din Basarabia si nordul Bucovinei au fost perceputi ca fiind comunisti („Cand spun jidan, spun comunist” – scria Corneliu Zelea – Codreanu) si prosovietici. Cei din Transilvania, in randurile romanilor, au fost perceputi ca promaghiari. (Interesant este ca, inclusiv in perioada interbelica, multi dintre locuitorii Muntilor Apuseni credau ca pe Horea si Closca i-au tras pe roata evreii din Alba Iulia. Apoi romanii care au fost arestati in anul 1916 pentru a fi deportati, in special la Sopron, povesteau ca au fost plimbati pe strazile orasului Alba Iulia si au fost scuipati de evreii din oras. In realitate, evreimea reprezenta aproximativ 15 – 20% din populatia orasului. In anul 1940, cand s-a cedat Ardealul de Nord, noaptea, dupa o demonstratie de protest la Alba Iulia, s-au spart gemurile mai multor cladiri locuite de evrei sau aflate in proprietatea acestora, considerandu-se ca acestia sunt vinovati de cedarea Ardealului de Nord).

    • Tirimineanu @ Ca de obicei multa informatie si bine documentata, multumesc. Ceea insa mi se pare ca treci cu vederea este negotul explicit care a avut loc dupa 1848 cu evreii. Ungaria care se aventurase in ideea de etat-nation, pentru care ii lipsea doar natiunea, au oferit avantaje substantiale, si conditii incomparabile cu Galizia, acelor evrei care acceptau sa devina „etnici maghiari”. Deci ei de buna voie si-au parasit etnia in schimbul unor avantaje reale care fac ca pana dupa razboi unii supravietori al deportarilor facute de maghiari din N. Ardealului, sa fie in continuare atasati maghiarilor si … maghiari fata de romani. Targul a adus ca macar 50% din populatie sa fie maghiara in Regatul Ungar. Iar la Trianon, una din problemele lui Teleki – nu singura – a fost ca nu i s-a mai permis sa faca aceasta comasare, i s-a cerut sa distinga pe mozaici de maghiari (religia si-au pastrat-o). Iar trei ani mai tarziu introducea primele legi antisemite din Europa de Est cel putin. Dragoste cu nabadai!

  4. Pingback: Povești din folclorul maghiar – episodul 4: Palko și Lăcrămioara | MaghiaRomania

Comentariile nu sunt permise.