„Nu banuiau ca sunt rom”[Vorbe „minoritare”]


„Colegii mei de scoala nu banuiau ca sunt rom. Pentru ei asta inseamna sa mergi cu caruta si sa fii infractor, iar eu am fost mereu printre cei mai buni din clasa”

Cornel Gurgu, un student la medicina care nu se mai teme sa se declare rom. Mai mult, aici.

Vorbe “minoritare” este o serie dedicata unor modalitati de a vedea realitatea diferite de cea a majoritatii oamenilor, indiferent de etnie. Dedic aceasta postare, publicata in Joia MaghiaRomaniaIzabelei Papazicu. Pentru ca.

Imi va spune, poate, ca romii de genul lui Cornel sunt putini. Raspunsul meu: daca ne incapatanam sa ii ignoram si sa vedem doar infractorii/inadaptatii, minimizand eforturile celor ok, apai putini vor si ramane!

O

PS: Pentru cine lucreaza in presa si (vrea sa) scrie despre romi, Profesionisti Romi organizeaza un concurs. [vezi nota de mai jos] Apropo, fotografia de mai sus e tot de la ei.

Nota: Publicat pe 09.02.2012, de Joia MaghiaRomânia. Republicat pe 08.04.2013, de zilele romilor/ţiganilor pe MaghiaRomânia.

29 de gânduri despre “„Nu banuiau ca sunt rom”[Vorbe „minoritare”]

  1. Bravo, Cornel! Noroc ca ai avut sansa sa ajungi unde vrei si ma gandesc ca familia te-a sustinut in continuarea educatiei. Pentru ca probabil asta e cel mai important in tineretea unui om oarecare: sa aiba sustinerea morala pentru visele sale.

  2. S-a întors anul trecut din Anglia, unde studia de un an informatica la Coventry University, pentru că nu se mai descurca financiar şi nu găsea pe nimeni care să-l angajeze. A căutat pe Google persoane şi programe .. Din una-n alta, a dat peste site-ul Burse pentru Romi şi a aplicat pentru programul lor. Acum Cornel e anul I la Medicină

    descurcaret baiatul, ne-ar trebui totusi mai multe date biografice pentru a vedea de unde apar diferentele fata de marea masa

  3. Eu la „rromii de genu lui Cornel sunt putini” as raspunde un pic mai complicat; daca treci de la constatarea „rromii de genul lui sunt putini” la a vorbi despre, citez, „refuzul lor de a se integra in orice fel de societate” faci o asumptie deosebit de dubioasa. Si anume aceea ca (1) rromii sunt liberi si bineveniti sa se integreze in societate si (2) cu toate acestea, ei au agentia (stiu ca suna dubios in romana) de a refuza sa se integreze si fac o alegere constienta in acest sens. Un fel de „societatea iti zice ca esti un nenorocit; in aceste conditii, tu integreaza-te in societate- noi normal ca nu suntem dispusi sa te primim, pentru ca esti un nenorocit-, iar daca nu te integrezi, iata, avem confirmarea faptului ca esti un nenorocit.” Din chestia asta nu prea ai cum sa castigi, pentru ca felul in care esti conceptuaizat insusi este intors impotriva ta:

    Sau, cum o spunea, mult mai frumos decat mine Frantz Fanon:

    „I wanted to be typically Negro—it was no longer possible. I wanted to be white—that was a joke. And, when I tried, on the level of ideas and intellectual activity, to reclaim my negritude, it was snatched away from me.”

    Recomand sa cititi Fanon- „The Fact of Blackness”; e o perspectiva fenomenologica cutremuratoare, si in acelasi timp, zic eu, una care poate sa ne faca sa intelegem multe lucruri. (Fanon e negru trait in Franta, dar cam tot ce zice el eu zic ca se aplica foarte bine si a tigani): http://www.nathanielturner.com/factofblackness.htm

    • Dar trebuie sa recunoastem ca integrarea nu se poate face fortat pentru ca aia ar fi deja asimilare prin violenta, mai degraba. Deci, cine nu vrea sa se integreze, sa fie lasat in pace si sa-i lase in pace pe altii (integrati), iar cine vrea, sa fie ajutat cu bani si cu educatie.

  4. Raluca, esti pe cale sa uiti limba oficiala a statului. A statului roman. Stii, romii nu au nici o agentie, in afara de ANR (nici macar nu stiu daca mai exista), Fanon nu e negru trait in Franta, felul in care esti conceptualizat insusi nu’s de dracu’ inseamna. Iar povestile impresionante cu negri nu au de-a face cu povestile impresionante, cutremuratoare, revoltatoare despre romi.

  5. Cum are curajul un student la medicină, să zică că-i rom?De ce nu se integrează,(asimilare altfel zis)și acceptă că-i român get- beget?Că minoritarii n-au voie să fie deștepți.Poate e și mândru că-i rom.Prostul.Cum sunt și ceilalți,maghiarii,sașii,lipovenii,tătarii,aromânii.Nu ar fi mai simplu, mai logic să se integreze într-un stat național ,unitar?Și atunci are voie să fie deștept.:))

  6. –Cum are curajul un student la medicină, să zică că-i rom?

    pai de-aia i-au dat bursa „a dat peste site-ul Burse pentru Romi şi a aplicat pentru programul lor”..crezi ca ii dadeau daca era pe merit sau zicea ca e roman ?

    • @Ovidiu: „.crezi ca ii dadeau daca era pe merit sau zicea ca e roman ?”

      „bursele care sunt oferite sunt acordate studentilor romi de la facultatile de medicina care au rezultate foarte bune. Media lor reprezinta un factor de selectie” Eugen Crai, presedintele Fundatiei Roma Education Fund http://www.paginamedicala.ro/stiri-medicale/Tinerii-romi-sunt-ajutati-sa-devina-doctori_15271/

      „Bursa nu se prelungeste de la an la an si nici macar de la semestru la semestru decat daca notele si rezultatele studentilor sunt bune. Esti monitorizat tot timpul, trebuie sa obtii note bune si, numai daca rezultatele tale sunt bune, bursa se continua. Nu suntem evaluati numai dupa rezultate, ci si dupa modul in care ne implicam in proiectele de sprijin pentru comunitatile de romi: voluntariat, publicare de lucrari, participare la congrese nationale si international” (Cornel Gurgu) http://www.paginamedicala.ro/stiri-medicale/Cornel-Gurgu_-medicinist-rom_-_Este-nevoie-de-romi-in-sistemul-sanitar__15303/

      Deci bursele SUNT obtinute pe merit, nu sunt recompensati toti studentii la medicina romi sau cei care au tata bulibasa🙂. Dar de ce romii si nu si romanii?

      „Pentru ca majoritatea lor sunt foarte saraci. O cercetare sociologica realizata la nivelul anului 2009 arata ca 95% din populatia roma este saraca. Din acest procent, 20% traiesc chiar la limita subzistentei, iar acest lucru este un rezultat al maginalizarii si a faptului ca nu sunt acceptati in societate.” Mirabela Viasu, paginamedicala.ro, probabil parafrazandu-l pe Mircea Toma. Care zice:

      ‘Stigma, asociata cu conditia sociala, nu ajuta. Astfel, generatie dupa generatie, marginalizarea se reproduce, ea consolidand pe rand si stigma, iar posibilitatea dezvoltarii sociale a acestor oameni devine foarte mica.”

      • –Deci bursele SUNT obtinute pe merit–

        Pe care merit ? ca e rom ? Bursele se dau pe merit, pe rezultate scolare, nu pe etnie- indiferent de etnie. Evident, nu e cazul aici,

  7. trait *o perioada in Franta, greseala mea; si anume peroada studiilor universitare si rezidentiatului, pana in 1957. Asta am vrut sa zic.

    Si inca ma gandesc cum sa traduc din engleza „to have agency”.

  8. Ovidiu: „Pe care merit ?”

    Pe care dintre cuvintele „rezultate foarte bune” nu il intelegi?

    E dreptul tau sa nu fii de acord cu masurile afirmative (cunoscute si ca „discriminare pozitiva”). Dar nu e ok sa te faci ca nu vezi ce am scris: nu doar etnia conteaza, ci si rezultatele foarte bune la invatatura!

    • –nu doar etnia conteaza, ci si rezultatele foarte bune la invatatura!

      rezultatele foarte bune iti aduc bursa in Romania indiferent de etnie, nu exista undeva o lege in Romania sa-ti interzica sa primesti bursa daca esti rom, nu te intreba nimeni ce esti

      ce a primit tipul asta asta e o bursa etnica, o bursa pentru ca e rom, NU PENTRU MERIT– sper ca asa intalegi

      • da, a primit bursa pentru ca era rom, dar conditia cumulativa pentru a o prelungi/pastra era sa aiba rezultate bune, intelegi? deci este si bursa de merit, nu numai pe baza de etnie

  9. Kalaci: dincolo de ironia ta cu minoritatile (oricum sunteti liberi sa va declarati etnia), TOTI trebuie sa fiti integrati, pentru ca TOTI sunteti CETAENI ROMANI, la fel ca in SUA, sau orice alta tara, dar care nu recunoaste minoritati etnice (spre deosebire de Romania care o face).
    Deci exista 2 conditii obligatorii ca sa traiesti in Romania, ca in orice alta tara:
    1.Sa inveti limba tarii
    2.Sa te integrezi social, si cultural , fara separatisme in tara in care traiesti.
    De restul nu ma intereseaza nimic, ce limba vorbesti acasa, atata timp cat cunosti limba tarii in care traiesti, si repecti tara in care traiesti.
    Si apropo: eu pe langa roman, sunt si german, dar ma simt roman, si ca fapt divers germanii au fost cel mai usor de asimilat atat de unguri ( multi „unguri” din prezent care au nume germane, dar lingvistic au fost asimilati de unguri), dar si de romani, spre deosebire de unguri care sunt mai greu de asimilat.

    • Toti trebuie integrati – de acord
      Toti trebuie asimilati – dezacord pt ca asimilare inseamna integrare cu pierderea identitatii

      SUA nu este o tara cu majoritati/minoritati nationale pentru ca este, prin formarea sa, un stat civic (o formatiune macropolitica creata pe libertate religioasa si antreprenoriat – ca s-a impus limba engleza in fata germanei si in fata francezei, ei bine), nu stat-natiune (formata avand ca baza o majoritate etnica), deci comparatia cu Romania nu este plauzibila in privinta acestui aspect.

      Sa inveti limba tarii este obligatorie pentru cei care doresc sa obtina cetatenia, prin cerere, nu prin nastere. Este indeajuns ca limba romana este obligatorie pt toti cetatenii pana la terminarea studiilor medii, iti dai seama ca in atatia ani invata chiar si cine nu vrea. Da, si ungurii..

      Identitatea ta proprie este treaba ta proprie si nu poti zice niciodata ca atitudinea ta ar fi superioara vreunei alte identitati. Ca te simti mai degraba roman decat german este consecinta cresterii tale in familie, scoala (si biserica, eventual) si nu o poti impune nimanui aceasta decizie facuta de tine si/sau parintii tai. Nu uita ca a te asimila inseamna a renunta la o identitate, o apartenenta la un grup etnic/cultural/lingvistic fata de care ai avea o responsabilitate de a ramane partea comunitatii respective. Daca m-as insura cu o romanca si am avea copil, n-as putea fi mandru de el in fata comunitatii mele daca el ar alege sa fie doar roman, nu si maghiar – adica cu identitate mixta.

    • Klaus:
      – guvernul SUA si casa alba au site si in limba spaniola, unele state sau orase sint bilingve (spaniola, franceza).
      – sint 20+ de autonomii in Europa
      – inscriptiile bilingve exista chiar si in Franta si Germania, si SUA

      Asa ca mai usor cu declaratiile nefondate.

  10. Acum 40 si ce mai conteaza de ani cand citeam pentru prima data ca globalizarea va duce la pierderea identitatii, credeam ca sunt numai prostii.
    Acuma cred. Prin urmare, oricat ne-am straduii sa ne afirmam identitatea, diferentele dintre etnii vor fi tot mai putine. In trecut le mai gaseai in imbracamintea oamenilor, in constructia caselor, in specificul satelor, in bucatarie, in cresterea animalelor, in unele obiceiuri care erau respectate cu strictete de toti indivizii care compuneau comunitatea, etc., dar acum?
    Pentru ca tot am vorbit de secui si identitatea lor. „Secuii sunt un popor de ses ajuns intre munti. nu este acesta un popor de munte, care ar cauta platourile ori macar versantele muntilor ca locuinta. Secuiul se domiciliaza pe sesul cel mai adanc si daca se poate pe malul raului. A doua trasatura a casei de lemn secuiesti este ca ea nu vrea sa fie din lemn. Originar, poporul acesta nu din lemn si-a zidit casele, pentru ca asa trateaza lemnul, ca si cand ar fi pamant ori caramida. nu exista anume la Secui lature de casa, pe care n-ar lipi-o cu lut pe dinafara si pe dinauntru” – scria I. Huszka. (citatul este preluat dintr-o scriere a unui cercetator roman despre arhitectura populara, probabil Huszka s-a referit la ceea ce exista acum 100 – 150 ani de nu mai mult).
    Scrierile si statisticile oficiale din timpul Imperiului arata ca satele secuiesti erau foarte compacte in comparatie cu cele romanesti de munte, care erau foarte rasfirate. Satele rasfirate sunt specifice muntelui. Prin urmare, iarasi ideea ca secuii n-au fost la origini un popor de munte.
    Secuii cresteau sau se incapatanau sa creasca un numar mare de vite, mult mai multe ca romanii din zonele de munte si un numar mic de oi si capre, care se pretau in general reliefului muntos, mult mai putine ca romanii din zonele muntoase. Iarasi ideea de popor de campie, unde se creste un numar mare de vite, comparativ cu oi si capre.
    Satele secuiesti erau foarte mari, un numar semnificativ dintre acestea, conform datelor din anul 1910, aveau peste 2.000 de locuitori, pe cand satele romanesti din zonele de munte, cele mai multe erau sate mici. Satele de marimea celor din Ciuc se gaseau mai multe la campie. (De exemplu, procentual in Ciuc au fost 39,3% sate cu peste 2.000 locuitori, iar la nivelul Ardealului, procentul a fost de 8,1%, adica 207 sate din 2.561. Ardealul considerat format din 16 comitate, fara Banat, Crisana si Maramures).
    In Ciuc, au fost cele mai multe localitati din Ardeal cu nume de sfinti, ceea ce ar putea demonstra ca secuii s-au asezat in aceste locuri dupa ce s-au crestinat.
    Despre influenta romaneasca asupra secuilor sau invers, s-au scris mai multe carti, articole, etc. ( exista si un articol al domnului Lacatusu pe Internet, care aminteste despre aceasta) si regret ca nu s-a amintit in recenta Istorie a secuilor. Cred ca nu era greu sa gasesti bibliografie credibila pe aceasta tema.
    Raman la convingerea ca altele erau diferentele dintre secui si romani sau fata de alte neamuri cu ceva secole in urma si foarte putine acum. Vom vedea cat de putine vor ramane peste o suta de ani si cred ca cea ce o numim globarizare este de vina.

    • @..” prima data ca globalizarea va duce la pierderea identitatii, credeam ca sunt numai prostii.Acuma cred.”

      Nu vor disparea identitatile, se vor transforma, vor apare altele.

      Fenomenul globalizarii a existat in perioada Imperiului Roman (in spatiul european), in sec II-V, si a generat o „criza identitara” in randul diverselor triburi cucerite si inglobate in imperiu.
      Aceasta criza deschis drumul succesului pentru identitatea religioasa-crestina, identitate ce a devenit apoi identitatea fundamentala pentru europeni pana la sfarsitul sec.18 si aparitia nationalismului (nationalismul e o „religie civila” ce a inlocuit-o pe cea precedenta)

      Ce traim acum e sfarsitul acestei perioade nationaliste, si inceputul celei urmatoare. Perioada care deocamdata e destul de neclar in ce va consta dar cu siguranta nu va urma un vacuum ci vor aparea „blocuri culturale” (ce se vor defini prin diferentele si diferendele dintre ele).

  11. Revin, Am facut afirmatia ca I. Huszka a scris despre secui acum 100 – 150 ani de nu mai mult. Este vorba de Huszka Joseph (n. 1854 – m.1934), care a fost profesor si la Sfantu – Gheorghe si care chiar acum 150 ani nu putea sa scrie despre secui. Avea atunci varsta de 9 ani.

Comentariile nu sunt permise.