La ce e bun dușmanul? / Mire jó az ellenség? (Umberto Eco)


În urma comemorării a 15 martie 1848, dar în contextul conflictelor interetnice de oriunde și oricând, redau fără comentarii un text ales scris de marele Umberto Eco în cel mai recent roman de-al său:

„Deci îi (n.a.: poporului) trebuie un duşman. E inutil să te duci în căutarea duşmanului, ştiu şi eu? printre mongoli sau printre tătari, cum au făcut autocraţii de odinioară. Duşmanul, ca să fie uşor de recunoscut şi de temut, trebuie să fie în casă sau în pragul casei. Iată de ce sunt la mijloc evreii. Pronia cerească ni i-a dat, să-i folosim deci, la naiba, şi să ne rugăm să existe pururea niscaiva evrei de temut şi de urât. E nevoie de un duşman ca să-i dai poporului o speranţă. Cineva a spus că patriotismul e ultimul refugiu al canaliilor: cine nu are principii morale se înfăşoară de obicei într-un steag, iar bastarzii fac întotdeauna apel la puritatea stirpei lor. Identitatea naţională este ultima resursă a dezmoşteniţilor. Or, simţul identităţii se întemeiază pe ură, ura împotriva celui ce nu-i identic. Trebuie să cultivi ura ca patos cetăţenesc. Duşmanul e prietenul popoarelor. E nevoie oricând de cineva demn de a fi urât ca să te simţi justificat în propria-ţi mizerie. Ura este adevărata pasiune primordială. Iubirea reprezintă o situaţie anormală. De aceea a fost ucis Hristos: vorbea împotriva naturii. Nu iubeşti pe cineva pentru toată viaţa, din această speranţă imposibilă se nasc adulterul, matricidul, trădarea prietenului… În schimb, poţi urî pe cineva pentru toată viaţa. Cu condiţia să fie permanent acolo, ca să aţâţe ura. Ura încălzeşte inima.”

(Umberto Eco: Cimitirul din Praga, Editura Polirom, Iasi, 2010, pp. 345-346)

Și acum, în maghiară:

(A népnek) “Szüksége van tehát egy ellenségre. […] Az ellenség csak úgy felismerhető és félelmetes, ha az otthonunkban vagy legalábbis az otthonunk küszöbén van. Erre jók a zsidók. Az isteni gondviselés ajándékai, hát használjuk is őket, a mindenit, és imádkozzunk, hogy mindig legyen kéznél egypár zsidó, akit félni és gyűlölni lehet. Ha nincs ellenség, mivel biztassuk a népet? Valaki azt mondta, hogy a patriotizmus a csőcselék utolsó mentsvára: akinek nincsenek erkölcsi elvei, az többnyire valami zászlóba burkolózik, a korcsok pedig mindig a fajuk tisztaságára hivatkoznak. Aki nincstelen, az végső soron a nemzeti hovatartozásából merít magának erőt. A hovatartozás-érzés viszont a gyűlöletből fakad, annak a gyűlöletéből, aki máshová tartozik. A gyűlölet ápolandó polgári érzemény. Az ellenség a népek barátja. Mindig kell valaki, akit gyűlölhet az ember, hogy magyarázatot leljen a saját nyomorúságára. A gyűlölet az igazi ősszenvedély. Rendellenes állapotnak a szeretet számít. Ezért ölték meg Krisztust: a természet ellen beszélt. Nem lehet egy életen át szeretni; ebből a hiú reményből lesz a házasságtörés, az anyagyilkosság, az árulás… Gyűlölni viszont egy életen át lehet valakit. Csak legyen mindig a kezünk, hogy fel-felszíthassa a gyűlöletünket. A gyűlölet melengeti a szívet.”

(Umberto Eco: A prágai temető, Európa Könyvkiadó, 2012, pp. 436-437)

Anunțuri

10 gânduri despre “La ce e bun dușmanul? / Mire jó az ellenség? (Umberto Eco)

  1. Cât de adevărat grăiește Eco aici. Ura mai este și apanajul fricii (de diferit, în speță) iar chestiunea cu evreii a fost punctată foarte bine. Țapii ispășitori trebuie să fie din interior, nu degeaba se folosește în istoriografia care tratează acest subiect termenul de ”dușmanul din cetate” ori ”eternul țap ispășitor”. Bravo! Bravo pentru îndemnul la pace încă o dată, atât de necesar în sălbaticele timpuri prin care trecem, dar totul e trecător, să avem speranță!:)

  2. „Ura este adevărata pasiune primordială. Iubirea reprezintă o situaţie anormală”

    Are dreptate Eco.
    Ura, dusmania, e forta creativa in natura, dragostea e cea procreativa.

    „In Italy for 30 years under the Borgias they had warfare, terror, murder and bloodshed, but they produced Michelangelo, Leonardo da Vinci and the Renaissance. In Switzerland they had brotherly love–they had 500 years of democracy and peace, and what did that produce? The cuckoo clock.”
    O.Wells.

    • Dumnezeule, cata betiva neintelegere in vorbele de mai sus, cat joc cu aparentele, pentru a imbata pasiunile! Oare ura i-a facut pe Michelangelo si Leonardo sa fie ce au gost? Si oare lipsa de razboi este pacea? Pentru a nu aduce aminte ca pana la Napoleona (deci 150 de ani inainte de Wells), Elvetienii inca se bateau harnic intre ei, si nu trecuse mult timp de cand inca se vindeu unii pe altii ca sclavi de razboi la toate curtile europene. Ostoiti-va copii de la cuvintele inselatoare si tentatia de a lua figurile de stil drept legi ale naturii!

      Caci nu din betia tapului ispasitor a pictat Michelangelo si a crea Leonardo!

      • „War is father of all, king of all. Some it makes gods, some it makes men, some it makes slaves, some free. We must realize that war is universal, and strife is justice, and that all things come into being and pass away through strife. Those who complain and decry war merely carry it by other means”.

        Heraclitus (~500 BC)

  3. La ce e bun dușmanul?

    “The life of the enemy . Whoever lives for the sake of combating an enemy has an interest in the enemy’s staying alive.”

    ― Friedrich Nietzsche

  4. Albert Barnes, un invatat din secolul al XIX – lea, scria: „Cel care ar putea descoperi originea tuturor razboaielor, a conflictelor si a planurilor lumii (…) ar fi surprins sa constate ca multe dintre ele se datoreaza invidiei. Ne roade faptul ca altii sunt mai bogati ca noi, dorim sa posedam lucrurile care le au ei, desi nu avem nici un drept la ele.”
    Nicolo Machiavelli considera ca pentru ca principele sa aiba o domnie linistita este necesar,pe langa faptul de a nu te face stapan pe sotiile celor din jurul tau, sa nu te atingi de averile supusilor tai, „pentru ca oricine uita mai usor moartea propriului tata decat pierderea bunurilor care i-au fost luate.”
    In concluzie cred, ca multe dintre dusmaniile noastre se datoreaza invidiei ca altii sunt mai bogati ca noi.
    De exemplu, revenind intr-o actualitate de acum o suta de ani, aceasta dorinta a omului de a avea mai mult si invidia pentru ei bogati, l-a facut si pe regele Ferdinand in momentele grele ale anului 1917 sa le promita soldatilor romani (in marea majoritate tarani), ca dupa terminarea razboiului le va da pamant si astfel sa lupte cu eroism pe campul de lupta si sa nu se revolte.
    Unii politicieni romani de dupa anul 1918, cum ar fi I.G. Duca, a considerat ca cea ce a facut ca satele sa nu se revolte si sa nu se intample cea ce s-a intamplat in Rusia si Ungaria, a fost reforma agrara inceputa in anul 1921.Prin urmare, afirmatia ca reforma agrara a fost infaptuita numai pentru a distruge economic comunitatea maghiara, este totusi discutabila.
    Interesant este faptul ca pana la comunism, cei care au facut cele ma dure reforme agrare au fost partidele liberale, partidul oamenilor bogati in principiu, constienti de faptul ca invidia, ura saracului pentru cel bogat i-ar putea face sa piarda mai mult.
    Cunosc destul de bine situatia evreimii dintr-o anumita zona, dar atat cat a fost saraca nimeni nu a avut treaba cu ea. Cand a devenit bogata, ura si invidiile fata de ea au crescut. (In Ungaria din timpul imperiului, cea mai bogata comunitate a fost cea evreiasca).
    Actualmente exista in orasul in care locuiesc un numar destul de mare de italieni, prin urmare diferiti ca limba si confesiune fata de romani, dar exista o mai mare invidie fata de bogatii romani, cu o avere mai mare ca a italienilor, de aceasi limba si confesiune cu majoritatea populatiei.
    Probabil Umberto Eco ar fi trebuit sa spuna ca ura noastra se datoreaza (si) diferentelor de avere (bogatie) care exista,

    • @Tirimineanu

      –Nicolo Machiavelli considera ca pentru ca principele sa aiba o domnie linistita este necesar,pe langa faptul de a nu te face stapan pe sotiile celor din jurul tau, sa nu te atingi de averile supusilor tai, “pentru ca oricine uita mai usor moartea propriului tata decat pierderea bunurilor care i-au fost luate.”

      inseamna ca USL nu o sa aiba o domnie linistita, au crescut taxele intr-o veselie si nu par sa se opreasca

      – afirmatia ca reforma agrara a fost infaptuita numai pentru a distruge economic comunitatea maghiara, este totusi discutabila.

      Reforma agrara a fost promisa de Ferdinand inca din 1917 pe frontul din Moldova.
      Adica hotararea s-a luat pe cand nu era deloc clar cum se va termina razboiul (si era binestiut ca odata promisa de rege ea va fi infaptuita, cuvantul regelui era lege).

      Dar idea ei politica a fost sa se evite o revolutie bolsevica in Romania de felul celei care avea loc in Rusia. A fost o decizie inteleapta, pericolul bolsevismului era real in acele
      momente.
      Astfel s-a dezamorsat un posibil conflict intern ce ar fi avut consecinte dezastruose pentru Romania dar a fost o decizie motivata de teama de „si mai rau”. Marii propietari de pamant nu ar fi renuntat la averea lor daca nu ar fi inteles ca alternativa ar fi fost si mai rea, ca si-ar fi pierdut si viata nu doar averea.

      Maghiarii au tendinta sa interpreteze istoria Romaniei doar din perspectiva lor (etnica), de parca totul ar fi motivat etnic si ar fi in legatura cu ei.
      Chiar si cei care nu cred in asa ceva promoveaza astfel de interpretari fiindca le serveste propagandistic (anti-Romania) desi stiu ca documentele vremii arata ca la nivel de individ-taran maghiar-secui de fapt s-au bucurat si ei ca au fost impropietariti si ca au scapat de grofii transilvaneni.

    • Tirimineanu @ Mi se pare cam de mic orizont definitia invidiei data de acel Barnes. In primul rand, invidia nu are inteligenta cantitativa: oamenii invidiaza cu mai mult sarg pe cei cu care se pot resimti comparabili, decat pe altii mult mai bogati zau inzestrati – dar „indepartati”. Apoi „invidia” poate subsuma si anumite fenomene de alerta la injustitie sociala, care nu sunt de fel negative, a priori. Psihologia sentimentului de nedreptatire este ceva mai complicat decat simpla invidie.

      Cat despre legatura dintre „invidie” si promisiunea de improprietarire, sunt total depasit, nu o inteleg. Adica la 1907, cand s-au revoltat taranii si s-a tras in ei, Romania era ultima tarii, cei mai barbari Europeni in „civilizatul secol 20” care avea in 10 ani sa nasca crancenul razboi mondial. Dar cand 10 ani mai tarziu se promite, iar apoi se infaptuieste o reforma agrara generoasa, iar este o problema cu „invidia”?

      Una peste alta, se pare ca bajbaiala in zonele intunecate ale naturii umane duce la tot felul de afirmatii cu zanganele, care suna bine, dar care atunci cand este sa fie puse in practica lasa o ampla nedumerire.

  5. Ovidiu.
    Un exemplu din Ungaria de dinaintea anului 1918, care mi se pare ca are anumite semnificatii in privinta dusmanului din interior.
    Guvernul maghiar s-a hoatarat sa introduca votul universal prin anul 1908 si atunci s-a cautat o solutie pentru a fi vot universal, dar plural. In principiu cei care plateau mai multa dare, prin urmare cei bogati, sa aiba mai multe voturi, iar vot sa aiba numai ce-i care stiu sa scrie si citi in limba maghiara (au fost si alte prevederi, dar numai intru in amanunte). Propaganda care s-a facut prin maghiarime a fost ca astfel se evita ca jumatate din Dieta tarii sa nu fie maghiara, ca urmare a faptului ca nemaghiarii reprezentau aproximativ jumatate din populatia tarii si Ungaria trebuie sa ramana in continuare sub conducerea maghiarimii.
    Studiile din acel timp, publicate sub diverse forme, insa au aratat ca si daca se introduce votul universal pur (un singur vot pentru fiecare barbat peste varsta de 24 ani si care stie sa scrie), daca se mai face si o impartire „corespunzatoare” a cercurilor electorale si daca este cazul o noua impartire administrativa, nemaghiarii aveau numai o 1/3 din numarul de deputati. Romanii, dupa unele studii, ar fi avut numai vreo 40 de deputati (nu 70 dupa ponderea lor numerica) si datorita analfabetismului lor.Prin urmare, pericolul dat de nemaghiarii din Imperiu, ca ar fi condus Ungaria, ar fi fost fals.
    Atunci, ma intreb ce i-a manat in lupta ca partidele maghiare, cu exceptia socialistilor si democratilor, sa nu accepte votul universal? Avantajul ar fi fost si ca Ungaria n-ar mai fost considerata,”de o anumita parte a presei” internationale, prin modul cum se comporta fata de nemaghiari, o tara inapoiata a Europei si s-ar mai fi estompat si tensiunile cu nemaghiarii.
    Raspunsul ar fi ca „bogatii” din principalele partide maghiare, s-au temut mai mult in adancul inimii lor (nu ce declarau facand pe patrotii), ca la conducerea Ungariei sa nu ajunga, prin acest vot universal, acele partide sau indivizi, care le-ar fi putut lua o parte sau intreaga avere. Acele partide ar fi fost cele socialist – comuniste, care pareau mult mai apropiate de patura saraca (care ar fi votat si aceasta ca si orice om bogat) sau chiar reprezentantii nationalitatilor sarace din Ungaria (romanii, sarbi, rutenii, sarace. Sasii,bogatii Transilvaniei, au respins votul universal pur), care probabil s-ar fi aliat cu socialistii in unele reforme agrare sau de alta natura.
    In concluzie repet ce am scris mai sus: „Probabil Umberto Eco ar fi trebuit sa spuna ca ura noastra se datoreaza (si) diferentelor de avere (bogatie) care exista.”

  6. Pingback: Liebster Award. Nominalizat/Nominalizez | Colțul Cultural

Comentariile nu sunt permise.