În spatele steagului secuiesc (1): Am cumpărat în Secuime, în româneşte. Şi pâine? [Cu FOTO]


Încep un miniserial despre Secuime, de unde m-am întors săptămâna trecută. Din Harghita, de unde oamenii reali, cu bucuriile, necazurile şi firea lor nu se văd la noi. Din cauza steagurilor şi a legendelor urbane. În primul episod aflaţi despre limba în care sunt afişate firmele în Miercurea Ciuc şi despre cum am folosit limba română. Dar vă spun şi de ce n-am luat pâine!

Moto:”În barurile sau restaurantele din Miercurea Ciuc, de pildă, ungurii te servesc amabil în româneşte, dar găseşti destule magazine inscripţionate exclusiv în maghiară.” Dan Tapalagă

Prima oară când am auzit de firme scrise doar în maghiară în Miercurea Ciuc nu am crezut. O spunea un personaj pe cât de interesant, pe atât de… straniu, să zicem, IPS Ioan Selejan. Apoi, când trei jurnalişti –printre care o localnică- mi-au confirmat că există astfel de firme, am zis că trebuie sa le văd şi eu. Iar realitatea e mult mai complexă decat părea din discuţii.

Da, există firme şi vitrine doar în maghiara în Miercurea Ciuc.

"Shrek shop, magazin de haine"-indicator monolingv maghiar 
alături de o reclamă bilingvă:

DSCF0965

Vitrină bilingvă pe strada Petőfi:

DSCF0966

Pe altă parte, există şi firme/vitrine doar în română.

Magazinul Leonardo, vitrina, vedere detaliu:

DSCF0971

DSCF0972

Magazin computere&xerox, vedere ansamblu:

DSCF0973

Există însă foarte multe situaţii mixte, în care, dacă numele magazinului sau principala inscripţie e într-o limbă, alte inscripţii mai mici sunt bilingve sau exclusiv în cealaltă limbă. E o diversitate foarte mare şi, din păcate, nu am apucat să fotografiez decât un pic din centru, dar ne puteţi trimite oricând fotografii ilustrative pe adesa maghiaromania@gmail.com

Magazin computere&xerox, detaliu: orar bilingv:

DSCF0974

Detaliu la acelaşi magazin: calendar în maghiară şi anunţ privind documente pentru obţinerea cetăţeniei ungare:

DSCF0979

Ce limbă vorbeşti într-o librărie ungurească?

Apoi, faptul că o firmă sau vitrină e doar într-o limbă, nu înseamnă obligatoriu că vânzătorul e monolingv. Să luăm cazul unei librării, unde – aveam sa aflu mai tarziu – până şi orarul era exclusiv în maghiară (deşi am zărit şi cărţi româneşti).

Librărie, ansamblu:

DSCF0967_detaliu

Intrând, am îndrăznit să mă port ca de obicei când ajung în Secuime: încep într-o limbă şi continui într-alta. Pentru că, uitai să vă spun, învăţ de ceva vreme ungureşte şi încerc să o practic cât pot, oriunde pot. Iar când „mi-au secat toate cuvintele”, trec pe română.

În cazul librăriei de faţă, am vrut să trec mai repede la română, după salutul în maghiară. Aveam nevoie să întreb de o reeditare, cuvânt necunoscut mie pe ungureşte. Pregătindu-mă să întreb în româneşte, am început cu un „păi…„. Dacă nu s-a prins din accentul meu dambovicai, acum era clar: sunt român.

Şi ce s-a întâmplat?

DSCF0970_detaliu

Oare mi-a răspuns că nem tudom? Mi-a dat cu cartea (obligatoriu maghiară)-n cap? Sau a refuzat să-mi dea pâine?

Nimic din toate astea! A zâmbit larg şi a trecut pe română. Apoi graiurile s-au amestecat din nou, din iniţiativa mea, până am ieşit, mulţumit, cu cartea în mână.

Ce se intamplă când cumperi în română?

Ok, aşa e când începi în maghiară, veţi zice. Dar când începi şi continui în română? Am făcut-o, ca să văd ce se întamplă cu un turist român care nu ştie în ungureşte altceva decât mulţumescul final şi la revedere. Şi alea cu accent de baltă şi doar dacă vânzătorul le merită :P! Aşadar, am plătit produse la casa unui supermarket, salutând în româneşte. Şi am chemat un taxi, răspunzând în româneşte la salutul standard al dispecerei, în maghiară.

Ce s-a întâmplat la casa supermarketului? Oare casieriţa mi-a răspuns cu „Nem tudom”? A refuzat leii, cerându-mi forinţi? Sau mi-a încărcat factura, adăugându-mi la cheltuială Ardealul (pateul, nu regiunea)?

Nu, mi-a încasat produsele, ca tuturor românilor dinaintea mea (intrasem cu grupul de bucureşteni cu care am venit*).

DSCF0969

Dar cu dispecera de la firma de Taxi cum a fost?

Oare m-a anunţat că nu sunt taxiuri disponibile? M-a ameninţat că-i va cere şoferului să calce la mine? Mi-a zis că mai au loc doar în portbagaj?

Nu x 3. A făcut trecerea la română pe un ton de surpriză voioasă, după care taxiul a venit la timp.

"Játéksarok/Jucării" (corect: "colţul cu ~") 

DSCF0987

Ookay. Dar pâine, pâine ai cumparat?


restaurant Restaurant. Mai jos, două detalii de la acelaşi local.

Nu, nu am putut sa cumpăr pâine!

DSCF0970_detaliu_suc

Nu din cauza secuilor. Ci din pricina creierului meu. Care, oricat de distrat, ştia că am deja câteva felii la mine. De pâine bună, secuiască, dată la pachet de un localnic.

Probabil ca sa am la mine, în caz ca nu pot cumpara. Pâine. La Bucureşti.

meniufataverso

[Notă: Excursia mea în judeţul Harghita a început ca o vizită pentru mass-media, la invitaţia Consiliului Judeţean, de pe 8 până pe 10 februarie. Am rămas apoi din proprie iniţiativă la Miercurea Ciuc, până 13 februarie.

Puteţi să ne trimiteţi alte fotografii cu firme&vitrine din Miercurea Ciuc sau Secuime, la adresa maghiaromania@gmail.com.]

Postat iniţial pe blogul meu de la Adevărul.

Anunțuri

75 de gânduri despre “În spatele steagului secuiesc (1): Am cumpărat în Secuime, în româneşte. Şi pâine? [Cu FOTO]

    • Laci @ „Traditia la secui le obliga sa respecte straini, dar si straini trebuie sa-i respecte.” – un lucru deosebit de frumos, de fiecare data cand este respectat.

      Si, intre noi – cred ca secuii in punctul acesta nu sunt tocmai originali, daca ne gandim ca de acum 4000 de ani si mai bine cand s-a insemnat vestita fraza „do upon the other what you want him do upon you”, a fost digerata si integrata (daca mai era nevoie) mai in toate culturile. Si fiind un lucru fundamental, nu originalitatea conteaza, ci practica.

  1. Acum, hai sa privim si alta fata a monedei (cred ca mai degraba putem vorbi de un obiect cu mai multe fete, de ex. un zar).
    Plecand din secuime, traversand romanimea de vest si intrand in ungurime, ce vedem in apropierea granitei, prin magazine? O multime de inscriptii in limba romana! Primeaza, desigur interesul comercial al patronului magazinului, dincolo de orice interese politruce.
    Poate voi avea vreme sa postez imagini de la un popas, pe marginea autostrazii, in inima Ungariei, cu restaurant, WC-uri, etc. Nu numai ca toate inscriptiile erau trilingve, dar pana si tariful la buda era exprimat atat in forinti, cat si in lei si in eurocenti!
    Repet, vorbim de un interes comercial, dincolo de orice aspect politic!

    • Se pare că la noi interesele politice sunt mult mai importante decât cele comerciale. Altfel îmi este greu să explic de ce în orașe cu o minoritate maghiară semnificativă (cum ar fi Târgu Mureș sau Satu Mare) trebuie să cauți cu lupa inscripții în limba maghiară. În același spirit, afișele multilingve din Cluj destinate turiștilor nu conțin texte în maghiară, deși statisticile spun că 80% din turiștii care vizitează Clujul vin din Ungaria.

  2. Doua lectii simple despre „cum sa cumperi in Secuime”:
    1) Daca te afli intr-un oras mai mare, te duci la market. Acolo n-ai nevoie sa vorbesti cu nimeni. Iti pui in cos ce vrei, platesti si pleci.
    2) Daca te afli intr-un sat si vanzatoarea nu intelege sau se face ca nu intelege romaneste, ii arati painea, berea, kurtos-ul; cu siguranta va intelege ce vrei. Va pot garanta ca nu muriti de foame in Secuime. Macar din motive financiare si tot va vor servi…
    Si inca ceva: m-am cam saturat sa aud placa asta cu „am cerut o paine si n-am fost servit”. Eu am fost in magazine din Bucuresti si din alte orase din sud si va pot asigura ca in multe cazuri vanzatorii te trateaza cu un siktir de-ti vine sa-i iei la bataie. Ca sa nu mai spun ca unii vorbesc la celulare si se enerveaza fiindca indraznesti sa-i intrerupi…

    • Ma intreb in aceste cazuri doua lucruri:
      – o limba se poate invata, cum o si invata romanii de acolo, chiar si faimosul blogger a invatat, asta nu e ca culoarea pielii
      – cum se materializeaza atunci dreptul unui maghiar de a inainta o cerere in limba maghiara spre aprobare sa zicem arhitectului sef? Si cum se materializeaza obligatia acestuia de a raspunde si in maghiara?

      • Nu cunosc atributiile unui arhitect-sef de oras, cred ca nici tu nu le cunosti, dar nu cred ca se ocupa cu relatiile cu cetatenii si nu raspunde el direct ci semneaza/avizeaza ceva ce trebuie oricum sa fie si in limba romana.

      • Uite o fisa de post de arhitect sef:
        http://www.ppl.ro/sites/ppl.ro/files/atributii/atrb_arh_sef.pdf

        Primeşte şi repartizează corespondenţa şi urmăreşte soluţionarea acesteia în termenul legal.

        Analizeaza sesizarile cetatenilor, agentilor economici si institutiilor privind problemele legate de dezvoltarea urbanistica a localitatii.

        Propune modalităţi de rezolvare la sesizările cetăţenilor referitoare la problemele de urbanism şi amenajarea teritoriului.

        Asigură informarea cetăţenilor şi dă relaţii acestora cu privire la problemele de urbanism şi amenajarea teritoriului.

        Rezolvă sesizările cetăţenilor referitore la probleme de autorizări şi disciplină în construcţii.

      • –In unitatile administrativ-teritoriale in care persoanele apartinand unei minoritati nationale detin o pondere de peste 20% unii functionari publici din serviciile care au contacte direct cu cetatenii vor cunoaste si limba minoritatii nationale respective.

        Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici

        serviciile care au contacte directe cu cetatenii sunt de doua tipuri a)cele de investigatii si b)cele de caserie…

        –cred ca ar trebui clarificata legea, altfel o sa fie procese peste procese

    • Ce mi se pare interesant, că maghiara este singura limbă care dacă apare ca cerință pentru ocuparea unui post stârnește proteste din partea românilor. Dacă ar fi fost vorba de limba engleză, germană sau franceză, nu l-ar fi deranjat pe nimeni.

      De exemplu postul meu necesită cunoașterea avansată a limbii engleze deoarece comunic zilnic cu persoane din alte țări. În aceeași manieră, mi se pare normal să se cere cunoașterea unei limbi vorbite de 85% din populația orașului a cărui arhitect șef aspiri să devii.

  3. steagul lui Lorand a fost ridicat

    http://jurnalul.ro/stiri/observator/steag-secuiesc-miercurea-ciuc-637665.html

    „Ziua de azi este importantă pentru noi (…) este ziua în care trebuie să spunem clar că cunoaşterea limbii maghiare este obligatorie, nu discriminativă, ci obligatorie. Începând de la prefect, corespondenţii televiziunilor şi ai radiourilor româneşti, toată lumea care trăieşte din impozite, din impozitele secuilor, trebuie să ne cunoască limba, limba noastră maternă”, a declarat Raduly Robert.

    La rândul său, preşedintele PPMT Miercurea Ciuc, Toke Erwin, a afirmat într-o declaraţie de presă, că steagul secuiesc şi autonomia nu sunt împotriva nimănui, iar românii trebuie să înţeleagă acest lucru.

    –––-

    • Ceea ce spune Raduly Robert e stupid si periculos. Individul – se vede clar – e un extremist. Nu poti obliga un cetatean roman sa invete maghiara.
      Pe de alta parte insa, mi s-ar parea logic ca limba maghiara sa devina co-oficiala in administratia si justitia celor doua judete. Cu alte cuvinte, cetatenii sa se poata adresa autoritatilor si justitiei in oricare din cele doua limbi, iar autoritatile sa fie obligate sa aiba (si) personal bilingv.
      Cat despre steag, repet; nu ma deranjeaza deloc, cu conditia ca impreuna cu acesta, pe institutiile publice, sa fie arborat si drapelul Romaniei.

      • Individul – se vede clar – e un extremist. …

        pai ai uitat ca la Miercurea Ciuc l-au sarbatorit pe Horthy in 2010 ?

      • @Ovidiu: Nu stiam, insa nici nu ma mira. Extremistii, xenofobii, radicalii au mai mereu castig de cauza in situatii de criza de orice fel (economico-sociala, politica, etnica). De aceea sustin mereu ca trebuie reinnodate puntile intre romani si secui. daca vii si spui cu aroganta „Nu ma intereseaza ca voi, secuii, sunteti aici de 800 de ani, dava nu faceti ce spunem noi, majoritarii, dracu’ va ia!” e logic sa nu fii tratat ca prieten, nici macar ca partener de dialog. Cine se ascunde in spatele unor legi strambe si facute „pe genunchi” nu e nici intelept, nici onest. sa luam drept exemplu cazul bisericii romanesti din Serbia, ridicata de un preot ortodox roman exasperat de nedreptatea din legislatia sarbeasca… Evident, cele doua cazuri nu sunt identice, insa au in comun un lucru: faptul ca majoritarii se ascund in spatele unor legi nedrepte, facute „de sus in jos”, pentru a-si justifica actiunile si a-i acuza pe ceilalti de extremism.
        Ca si concluzie: ceea ce sustin eu este un dialog intre romani si secui, un dialog sincer, nepolitizat, relaxat, bazat pe respect reciproc. Sa incetam sa ne mai consideram in mod reciproc drept dusmani si sa discutam despre ceea ce dorim, despre ceea ce ne deranjeaza, despre cum vedem viitorul relatiilor dintre cele doua etnii, practic orice subiect cu exceptia secesiunii.

    • In programa Partidului National Roman din 1881 era:

      „în ținuturile locuite de români aplicarea de funcționari români, iar dintre neromâni numai din aceia, care știu vorbi și scrie românește și care cunosc moravurile poporului român; și delăturarea usului de astăzi de a se aplica ca funcționari indivizi necunoscuți și necunoscători de popor..

      Extremism?

      • @Olorand: Evident ca nu, insa la acea vreme vorbim de alt context politic. Nu uita ca in Transleithania (partea maghiara a regatului dualist austro-ungar) au fost instituite legi discriminatorii fata de etniile ne-maghiare. Cam asta spuneam si eu: a te ascunde in spatele unor legi strambe si a acuza din spatele lor nu e nici onest, nici intelept. Asa a facut statul maghiar component al monarhiei dualiste, asa fac (la un alt nivel, evident) si guvernantii romani: refuzul de a accepta ca intr-un spatiu etnogeografic exista o comunitate veche, cu cultura, limba si traditii diferite, care doreste sa vietuiasca si sa munceasca in limba proprie.
        Totusi, as avea ceva retineri fata de celebrul articol din Rezolutia Marii Adunari nationale de la Alba-Iulia, cel mereu amintit de politicienii maghiari: „Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.” Intre timp au trecut aproape 100 de ani, popoarele Europei au invatat sa convietuiasca, sa se respecte, sa traiasca impreuna, nu in „bantustane”. Intre timp a aparut Uniunea Europeana, a aparut Declaratia Universala a Drepturilor Omului, iar recrutarea personalului din justitie si administratie se face in primul rand pe criterii de competenta. Eu unul doresc ca majoritatea secuiasca sa-si poata exercita dreptul de a trai, a studia, a se judeca in limba proprie, insa criteriul recrutarii personalului pe baza de etnie in locul celui de competenta mi se pare total depasit pentru secolul XXI…:)

      • Draga Radu! Imi place ce scrii, si merci ca devii mai activ.
        O singura corectie din partea mea: nu e vorba de etnie, ci de cunoasterea unei limbi! Limba o poate invata oricine!

        Exact cum a spus PNR in 1881: neromanii sa cunoasca limba romana. Adica poa’ sa fie maghiar, german, da’ sa o cunoasca.

      • Lorand @ Cred ca Radu ti-a raspuns mai bine. Cunoscandu-te mai de mult, eu am regasit in mesajul tau acelas strigat „Ce vrem noi ce nu ati vrut si voi, ce am facut noi de trebuie sa fim atat de … nu stiu ce”, o strigare retorica cu care nu prea stie omul cu ce s-o apuce!? Adica Radu, Ovidiu, eu sau altul, ce putem sa iti raspundem: caci vibreaza in acelas timp doua coarde cu doua muzici. Una care spune „in mod evident, trebuie ca secuii, maghiarii, sa se poata simti la ei acasa, respectati si neingraditi in limba si identitatea lor”. Cealalta care spune insa: „cu ce ne aduce mai departe _aceasta_ comparatie”, unde sunt zece lucruri strambe: deoarece lumea a evoluat, deoarece oricat ai spune ce aveau romanii majoritari in Ardeal acum 100 de ani, nu le lipseste secuilor majoritari in niste zone, in ziua de astazi, ba pesemne ca au mai mult”. Dar tocmai aceasta targuiala a masurii si a exemplelor este cea care nu duce nicaieri. Iar pentru realitatea politica atat de la Bucuresti cat la Budapesta, ar fi bine sa cadem de acord cam cat poate fiecare sa raspunda?! Ca sa se deruleze discutiile pe un teren mai constructiv a ceea ce poate cu adevarat o discutie ca cea de aici sa aduca mia departe, sa zicem pe taramul constiintei colective, cam unicul unde putem avea un oarecare impact. My two cents, vorba lui Maghera!

      • olorand
        Tupeu romanesc:
        Romanii au cerut ceva drepturi pe la 1791 – 1792 dar unii i-au refuzat. Au cerut si mai devreme prin Inochentie Micu-Klein care era membru in Dieta si tot aceiasi au zis ,,pas” Au primit ceva drepturi prin reformele iosefine dar l-au fost anulate si culmea aceiasi au zis nem. Au mai obtinut ceva drepturi prin Dieta de la Sibiu dar pe la 1867 si tot aceiasi au zis ca sunt aberatii juridice. Au mai cerut pe la 1892 ceva drepturi si au fost condamnati de aceiasi. Au mai fost intre timp ceva legi ce priveau invatamantul, oaresce colonizari si alte chestii mai marunte de genul asta,dar neesentiale.

        Dar culmea tupeului a fost dupa 1920, cad romanii au decretat ca au dreptul sa nu invete limba maghiara si si-au declarat statul ca fiind national.
        Iar in zilele nostre si mai mult tupeu : adica carevasazica sa se angajeze ei in localitati din judetul Sala si sa nu stie maghiara? Dar cine dracu se cred romanii astia? Oare nu stiu cine sunt stapanii? Desigur ca Tinutul Secuiesc nu este Roamnia si carevasazica nu au ce cauta acolo.

        Toata discutia este lunga si inutila , realitatea din ,,teren” este cu totul alta.

        P.S.
        Tocmai urmaresc o emisiune pe GIGA TV despre diplomatia de dupa razboi. Un invitat al lui Hurezeanu spunea ca in 1954 cand s-a angajat la Ministerul de Externe pe culoare se vorbea maghiara. Ceilalti invitati percum si Hureazeanu au incercat sa treca peste afirmatie spunand ca e bine ca diplomatii stiau si o limba strina , inclusiv maghiara ( chestie tipic romaneasca de a fugi de anumite adevaruri). A trecut ceva timp pana cand omul a putut preciza faptul ca problema nu era ca vorbeau maghiara ci faptul ca nu se vorbea romaneste si ca doar dupa 1959 se poate vorbi de o romanizare a ministerului.
        Curat murdar , coane Iancule!!

      • Atol, ai toata compasiunea mea cind vorbesti de anii pre 1918.
        Dar nu vezi ca doresti aplicarea acelorasi proceduri viceversa?
        Cit priveste ministerul de externe:
        Pina in 1952 era Ana Pauker ministru, de origine evreiasca nascuta la Vaslui.
        Intre 1952-1955 era Simion Bughici cu origini evreiesti, nascut in Basarabia http://ro.m.wikipedia.org/wiki/Simion_Bughici
        Intre 1955-1957 era Grigore Preoteasa nascut la Bucuresti.
        Putin probabil ca iei sa fi instaurat limba maghiara in minister. Asa e daca te iei dupa tembelizor! Mi-a luat un
        singur minut sa caut pe net lista ministrilor de externe…

  4. Olorand.

    1. Cred ca obligativitatea aceasta, accentuez cuvantul obligativitate, de a impune ca toti sa cunoasca limba maghiara este o cerinta absurda. Nu cred ca in prezent, un secui care vorbeste si romaneste, nu o sa mai stie sa vorbeasca ungureste sau devine roman daca vorbeste si limba romana.
    Personal daca am vorbit cu un francez sau un ungur care nu cunoaste limba romana, cu toate lipsurile care le am in cunoasterea acestor limbi, m-am straduit sa vorbesc cu persoanele respective in limba franceza sau in limba maghiara si nu m-am considerat mai putin patriot ca am vorbit in aceste limbi sau ca mi-am pierdut romanitatea.

    2. N-am intalnit nici un secui sa nu cunoasca limba romana sau sa nu ma pot intelege cu el in limba romana, prin urmare cred ca se pune prea mare accent ca daca un functionar din Secuime cunoaste numai limba romana, populatia secuiasca nu se poate intelege cu acesta. Dupa mine, este un lucru fals.

    3. Conceptul care a existat in Europa a fost ca minoritatea dintr-un stat sa invete limba majoritatii si nu invers. Unii, chiar si dintre minoritari, au vazut-o si ca un lucru benefic pentru minoritate, dar subiectul acesta l-ati mai dezbatut si nu mai vreau sa intru in amanunte.
    Probabil si francezii si germanii ar reactiona extrem de dur, daca cineva ar propune ca, in anumite zone din Franta sau Germania, functionarii sa invete limba araba sau turca. Cred ca primarul din Miercurea Ciuc a inceput sa-si vada Secuimea, ca un stat in care minoritatea trebuie sa invete limba majoritatii. Probabil a mai castigat niste voturi facand pe patriotul, enuntand un lucru care irita orice majoritate.
    Oamenii se pot intelege intre ei si fara sa impuna un primar ca toti functionarii sa cunoasca limba maghiara. In satul meu existau romani, care atunci cand ii intrau un maghiar in curte sau se intalnea cu un maghiar, vorbeau cu el ungureste si au fost momente cand maghiarul ii vorbea acestuia in romaneste si romanul ii raspundea in ungureste si nimeni nu i-a obligat pe roman sa vorbeasca neaparat in ungureste sau pe ungur sa vorbeasca numai in romaneste. Lucrurile acestea aveau firescul lor…

    4.Pentru ca ai amintit de anul 1881, nu vreau sa fac prea multe comparatii cu ce exista la sfarsitul secolului al XIX – lea si inceputul secolului urmator in Ungaria si cea ce exista acum in Romania, dar cred ca romanii au avut atunci mai multe argumente de a se teme de maghiarizare decat au secui acum de romanizare. Prin urmare, a pune semnul egalitatii intre anul 1881 cu anul 2013 mi se pare fortata.
    Un singur exemplu in privinta administratiei. Nationalitatea alesilor locali din Secuime, respecta ponderea etnica a populatiei existenta in aceasta zona, cea ce nu se intampla in tinuturile locuite de romani in timpul Ungariei dinainte anul 1918, Ponderea etnica a populatiei Romaniei de astazi se reflecta si in Parlamentul Romaniei,
    Votul cenzitar a dus ca din aproape 20 milioane de locuitori ai Ungariei de la inceputul secolului trecut, alegatori sa fie numai un milion. Din acesti alegatori, romani trebuiau sa fie 17 – 18 %, in realitate fiind numai 10 – 11% si acestia imprastiati prin circumscriptii unde majoritatea alegatorilor erau maghiari, germani sau evrei (evreii erau considerati in recensamintele oficiale de la inceputul secolului trecut ca maghiari de religie mozaica). La alegerile parlamentare din anul 1905 pentru Dieta Ungariei au fost alesi opt romani din peste 400 deputati, iar conform procentului romanilor din populatia tarii trebuiau sa fie aproximativ 70 deputati romani.
    Romanii au militat pentru introducerea votului universal (pentru barbati de la varsta de 20 ani sau de la 24 ani), dar politicienii maghiari au refuzat introducerea acestui sistem electoral, pe motivatia ca Ungaria trebuie sa fie condusa de maghiari. Daca se ajungea la acest vot universal, probabil ca jumatate din Dieta Ungariei era formata din nemaghiari.

    In concluzie, cred ca secuii si romanii din Covasna si Harghita se pot intelege intre ei si administratia poate functiona si fara ca cineva sa mai impuna fel de fel de obligatii.

    • „N-am intalnit nici un secui sa nu cunoasca limba romana sau sa nu ma pot intelege cu el in limba romana, prin urmare cred ca se pune prea mare accent ca daca un functionar din Secuime cunoaste numai limba romana, populatia secuiasca nu se poate intelege cu acesta. Dupa mine, este un lucru fals.”

      Cred că abordezi problema dintr-un unghi greșit. Nu este vorba de necunoașterea limbii române de către secui (deși chiar este și acesta o problemă, mai ales în mediul rural), ci vorbim de dreptul de a ne folosi limba maternă în dialogul cu autoritățile și locale și instituțiile din zonă, drept care nu poate fi condiționat de necunoașterea altor limbi. Eu personal vorbesc atât româna cât și engleza, dar acesta nu mă împiedică să îmi utilizez limba maternă oriunde este posibil.

      Deși drepturile lingvistice ne sunt garantate pe hârtie, în practică se pun tot felul de piedici, cum s-a întâmplat și în cazul sus citat. Precum am mai scris, cred cu tărie că dacă ar fi fost vorba de orice altă limbă impusă ca și cerință, nu s-ar fi isterizat nimeni. Fiind însă vorba de limba maghiară, unii români din zonă reacționează după reflexele hungarofobe bine imprimate în subconștientul colectiv.

      • Aron @ „Deși drepturile lingvistice ne sunt garantate pe hârtie, în practică se pun tot felul de piedici, cum s-a întâmplat și în cazul sus citat. ” – Sunt ABSOLUT de acord cu acest lucru, si este o meschinarie penibila a unui politruci meschini. Dar solutia unica, care consista in a realiza ca romanul mediu cu bun simt – daca imi permiti sa folosesc aceasta categorie la vel de vaga, dar totusi reala, ca cea a secuilui cu bunsimt si neprovocator – este la randul sau din multiple motive existentiale, de natura neetnica in conflict cu puterea tarii, si in acelas timp este omul cu care IMPREUNA se pot schimba problemele generale ale tarii, si cu aceasta si rezolva omeneste cele particulare, etnice. Aceasta idee este refuzata cu indarjire pe aici – cu toata intelegerea pentru senzatia subiectiva de „amanare”, regret dar nu vad alt drum!

    • Ovidiu, Atol, Tirmineanu @ ” A trecut ceva timp pana cand omul a putut preciza faptul ca problema nu era ca vorbeau maghiara ci faptul ca nu se vorbea romaneste si ca doar dupa 1959 se poate vorbi de o romanizare a ministerului.” – lucru intr-adevar surprinzator. In anii 50 nu se stia nici sub forma de zvon ce face cu adevarat „Partidul”. Zvonuri si adevaruri din acea vreme mai cunosc, dar ca ministerul de externe sa fi fost in majoritate sau totalitate condus de maghiari nu am auzit. Stie cineva din voi mai multe la acest subiect?

      • Preda: hai sa nu luam imediat ca adevaruri divine ce se spune la tembelizor.
        Vezi raspunsul dat lui atol: https://maghiaromania.wordpress.com/2013/02/22/paine_secuime_/#comment-11533

        Care iarasi aduce exemplul cu Salaj, unde un catindat pica cu mult sub barem (scrie la examenul in limba romana 47 puncte la un barem de 70), si se plinge ca a fost discriminat de o cerinta ne-mandatorie (se dadea doar 10 puncte) Si presa il ia ca un martir, si multi cred asta automat, fara discernamint, si neclintiti de datele prezentate…

  5. Preda si Tirimineanu: am adus exemplul din 1881 doar pentru a demonstra ca nu este extremism sa ceri asa ceva.

    Repet, aici nu este vorba de etnie, de frica de asimilare, ci de un concept al administratiei: administratia este pentru cetatean si cetateanul NU este subordonatul administratiei. Si mai mult in cazul administratiei locale: primarie, consiliu judetean! Civil/public servant!

    Eu cred in necesitatea ca lucratorii acestor administratii locale sa cunoasca limba populatiei (AMBELE!), sa comunice cu ei in limba lor. De exemplu: un arhitect sef la o dezbatere publica despre planul urbanistic, despre noul centru, despre pietonale, despre parcari, etc sa raspunda in limba in care a fost intrebat: maghiara daca un maghiar l-a intrebat, in romana daca l-a intrebat cineva in limba romana.

    • Lorand @ „Preda si Tirimineanu: am adus exemplul din 1881 doar pentru a demonstra ca nu este extremism sa ceri asa ceva.” – mai omule, dar cine crezi tu ca, aici, considera drept extremism sa ceri anumite legi si structuri care sa protejeze practicarea limbii in viata civila si administrativa? Chiar crezi ca aceasta este problema? Nu ai inteles inca faptul ca problema este altundeva – si anume in dificultatea de a vedea o limita intre abordarea segregativa a chestiunii, si abordarea ei ca una din – regretabil, numeroasele – probleme civile ale statului roman, cu care este timpul sa se lupte TOTI cei care doresc o Romanie mai viabila? Hai sa ne ascultam reciproc, caci altfel ne invartim in jurul cozii, zau asa!

  6. @Preda: N-am reușit să înțeleg exact care este soluția propusă de tine, dar hai să nici nu mergem așa de departe încât să încercăm să rezolvăm problemele țării. Dacă rămânem la problematica drepturilor lingvistice, cred că o normalizare a situației se poate aștepta doar de la însușirea mentalității europene conform căreia cunoașterea unei limbi în plus este în sine o valoare, iar însușirea limbii comunității cu care conviețuim este un act firesc. Dacă s-ar ajunge la asimilarea acestei mentalități, nimic nu ar fi mai normal decât să ne învățăm reciproc limba. Pentru asta însă trebuie pusă deoparte preconcepția paleolitică care spune că ești mai puțin român dacă înveți două fraze în maghiară și viceversa. În plus trebuie uitată și argumentația (exprimată și pe acest forum) care spune că dacă un maghiar vorbește românește nu mai are rost să se angajeze funcționari care să vorbească și limba maghiară. Trebuie înțeles faptul că drepturile lingvistice ale unei comunități nu pot fi condiționate de cunoașterea sau necunoașterea altei limbi decât cea maternă. În plus trebuie înțeles că oricât de bine însușești o limbă străină, mereu te vei exprima mai ușor în limba maternă, astfel bilingvismul local este și un motor al eficienței, problemele maghiarilor se vor rezolva mai ușor dacă comunicația se realizează în maghiară.

    • Aron @ „însușirea mentalității europene conform căreia cunoașterea unei limbi în plus este în sine o valoare” – da. Aici vin cu Einstein: care este adresatul? Asa a raspuns Einstein, cand o grupa de mari premii Nobel l-au rugat sa semneze un „Apel” impotriva bombei atomice. De acord cu continutul a zis, dar cui ne adresam? Lumea nu este un adresat! Asa si eu „Cine sa exercite acea insusire a mentalitatii europene?” Eu si oamenii intre care am crescut, am crescut cu ea. De Ponta si altii pigmei nu pot raspunde – deci vezi ca ajungem la intebarea mea: ce probleme putem adresa in mod constructiv AICI? E o problema importanta, caci totusi niste oameni peste medie poate, fiecare cu cate ceva peste medie, cu siguranta, isi investesc energii – si se vede cum multe discutii se invart in gol.

      Eu sunt foarte de acord ca sa existe o administratie locala in limba maghiare, formulare elastice, care sa nu faca excese de birocratie, dar cand ceva este scris in maghiara si functioneaza, sa nu se escaleze pana la Bucuresti daca era sau nu cosher sa fie asa. Dar si in sens invers, daca un roman necunoscator de maghiara se impotmoleste in necunoasterea limbii, sa poata fi linistit ca isi rezolva problema la fata locului, fara sa fie intrebat unde sunt ingrompati bunicii sau alte chestii. Total firesc. HOW TO GET FROM HERE TO THERE?

  7. Olorand.
    Raman totusi la convingerea ca daca as fi un primar sau alt sef mare in administratie si as dori sa fac performanta in postul pe care-l ocup, singurele criterii care m-ar interesa sunt competenta si moralitatea omului pe care-l angajez sau a celui care-mi este subordonat. In rest poate sa cunoasca o suta de limbi straine, sa fie ortodox sau baptist, alb sau de culoare, ungur, roman sau evreu nu ma intereseaza.
    Unele evenimente din trecut m-au convins ca atunci cand s-a deschis cutia Pandorei si s-au introdus si alte criterii in afara de competenta si moraitate, s-a ajuns la situatii absurde. De exemplu, Antonescu a dat un ordin prin care in armata numai aveau ce cauta ofiterii care au burta (cu toate ca generalului Mosoiu, unul din marii comandanti ai armatei romane in razboiului din anul 1919 cu Ungaria, era un om cu o greutate apreciabila si i se spunea Grasu, prin urmare competenta si inteligenta omului nu statea in functie de cat esti de gras sau de slab), episcopul Nicolae Ivan al Clujului a impus ca fiecare preot sa aiba barba de minim trei cm, altfel va fi eliminat din randurile clerului, un feldmaresal Gyulai, care a condus armata austriaca in batalia de la Solferino din anul 1859, a ordonat ca toti ofiterii sa poarte mustata neagra, altfel vor parasi armata (cei care aveau mustata blonda erau nevoiti sa-si vopseasca mustata in negru cu crema de ghete, iar cand ploua, hainele lor albe deveneau sure) si exemplele pot continua.
    Administratia din Harghita si Covasna nu este mai rea si nici mai buna ca alte administratii din tara, indiferent daca toti functionarii cunosc limba maghiara sau numai o parte dintre acestia. Nu cred ca neintelegerile mari dintre functionarime si public se datoreaza faptului ca se vorbeste romaneste. Aceste neintelegeri, ca pretutindeni in tara, sunt mai mult urmarea comportamentului functionarului, nu daca este roman sau ungur, alb sau negru sau daca spune Poftiti sau Tesek (scuze daca nu am scris corect cuvantul).
    Nu vreau sa ma dau ca exemplu, dar am mai evaluat si eu oamenii si atunci am mai incercat sa-i dau calificativul numai in functie de cum si-a indeplinit atributiile functionale. Altceva nu m-a interesat, nici cata engleza cunoaste, nici cum stie sa lucreze pe calculator, nici daca este capabil sa alerge 1.000 m in baremul stabilit, etc., cum mai erau unele indicatii.
    Vad o absurditate ca primarul din Miercurea Ciuc sau din Alba Iulia, sa fie in postura sa angajeze un foarte bun specialist in calculatoare sau un foarte bun contabil, arhitect, etc. si sa nu-l angajeze pentru ca nu cunoaste limba maghiara sau cunoaste rau limba romana..

    • Cunoștințele lingvistice sunt și ele competențe, mai ales în contextul globalizării. Eu de exemplu lucrez pentru o firmă norvegiană, unde fără cunoștințe avansate de engleză nu aș fost angajat oricât de bun specialist aș fi în domeniul meu. Necunoașterea limbii ar m-ar împiedica să îmi efectuez sarcinile. Ce vreau să subliniez este că în din ce în ce mai multe cazuri cunoașterea unei anumite limbi este esențială pentru a putea face față la un loc de muncă. Iar în Secuime este firesc că limba maghiară este o necesitate pentru îndeplinirea unui număr mare de sarcini.

      Consider că am putea vorbi de discriminare dacă cerința ar fi fost, ca potențialul candidat să fie maghiar, catolic, blond sau înalt. A cere cunoașterea unei anumite limbi sau a unui anumit software specific domeniului de expertiză nu numai că nu este discriminare, ci stă la baza unei selecții corecte, bazate pe competențe.

      • Aron @ Sunt principial de acord cu tine. Lipseste ceva transparenta! Pentru ca in conditiile actuale, din pacate criteriile naturale au tendinta sa fie manipulate de parte si de alta – se poate oare oferi in mod legal o garantie ca nu se vor face abuzuri? Eu traiesc in Germania – si nu cred totusi. Legea multiplica paragrafele, maturizarea mentalitatilor insa nu o poate impune in scris. Ceea ce nu inseamna ca nu este buna la nimic legea. Eu sper ca in timp chestiunile astea sa se decentralizeze, sa paraseasca Bucurestiul, lasand insa niste autoritati direct interesate – o regie a Ardealului pentru chestiuni maghiar-romane, spre exemplu, care sa arbitreze bunul mers al unei pronuntate autonomii locale. Efective, cat mai putin fas si tamtam si cat mai multa realitate! Este nevoie de arbitraj, caci altfel excesele unor le vor plati altii.

    • Tirimineanu: hai sa nu ne batem joc cu mustati si burta mare comparat cu cunoasterea limbii maghiare intr-un mediu majoritar maghiar…

      Sint de acord cu Aron in asta :-), nu poate fi discriminare ca se cere cunoasterea unei LIMBI pe care toti o pot invata, si o si invata.

      Si repet: problema mea este una conceptuala relativ la public servant: cine e pentru cine?
      Primaria si CJ pentru cetatean in conceptia mea, adica sa faca bine sa vorbeasca domnul arhitect sef la dezbaterile publice si in limba maghiara. Spun SI!

      • Lorand @ Ai tu dreptate pana la Dumnezeu. Ma intreb cati arhitecti francezi din Strasbourg vorbesc Germana? Eu mergeam des la Strasbourg, nu prea am intalnit francezi care sa vorbeasca aceasta limba! Pentru ca se tot repeta ideea „mentalitatii europene”, ca si cand noi suntem ultimii oameni si nu facem ceea ce in restul europei este basca! Fals, o mare minciuna. In Elvetia federala se vorbeste engleza la intalniri federale, pentru a nu leza nu stiu ce. Nu legi lipsesc nici de o parte nici de alta. Asta pentru a aduce picioarele pe pamant. Si nu vreau sa intru iar intr-o lupta de exemple. Eu sunt de acord cu tine ca principiu, si nu numai atat, sunt convins ca un profesionist bun va avea si o atitudine corecta fata de limba, iar unul lenes chiar si cu sapte legi, va avea poticneli. Si sunt de acord ca este bine sa se mearga in aceasta directie – ce nu este bine, este sa astepti mare lucru, avand in vedere realitatea de aici si aiurea. Oamenii raman oameni. Dar o oarecare consistenta de principiu nu strica de loc!

  8. http://www.romanialibera.ro/actualitate/locale/harghita-prefectul-a-deschis-o-sedinta-vorbind-in-maghiara-si-i-a-cerut-lui-raduly-sa-respecte-legea-294525.html

    Prefectul judeţului Harghita, Jean-Adrian Andrei, a deschis, marţi, şedinţa lunară a Colegiului prefectural adresându-se participanţilor în limba maghiară, mesajul fiind pentru primarul din Miercurea Ciuc :

    „Intenţionat am deschis şedinţa Colegiului Prefectural de astăzi (marţi – n.r.) în limba maghiară, ca să îi transmit primarului Raduly, în limba sa maternă, că trebuie să respecte legile ţării şi mai ales Constituţia pe care a jurat atunci când a fost învestit în funcţie.
    În ceea ce-l priveşte pe prefect şi cunoaşterea de către acesta a limbii maghiare, vă spun că prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local, este o instituţie unipersonală. Prefectul nu este obligat să cunoască limba maghiară, dar, spre surprinderea primarului Raduly Robert, îl înştiinţez că eu chiar ştiu limba maghiară şi îi transmit că şi el trebuie să respecte, în calitate de ales local, legile României”, a declarat prefectul judeţului.

    http://www.romanialibera.ro/actualitate/locale/harghita-prefectul-a-deschis-o-sedinta-vorbind-in-maghiara-si-i-a-cerut-lui-raduly-sa-respecte-legea-294525.html

  9. Prefectul judeţului Harghita, Jean-Adrian Andrei, a deschis, marţi, şedinţa lunară a Colegiului prefectural adresându-se participanţilor în limba maghiară, mesajul fiind pentru primarul din Miercurea Ciuc :

    “Intenţionat am deschis şedinţa Colegiului Prefectural de astăzi (marţi – n.r.) în limba maghiară, ca să îi transmit primarului Raduly, în limba sa maternă, că trebuie să respecte legile ţării şi mai ales Constituţia pe care a jurat atunci când a fost învestit în funcţie.
    În ceea ce-l priveşte pe prefect şi cunoaşterea de către acesta a limbii maghiare, vă spun că prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local, este o instituţie unipersonală. Prefectul nu este obligat să cunoască limba maghiară, dar, spre surprinderea primarului Raduly Robert, îl înştiinţez că eu chiar ştiu limba maghiară şi îi transmit că şi el trebuie să respecte, în calitate de ales local, legile României”, a declarat prefectul judeţului.

    http://www.romanialibera.ro/actualitate/locale/harghita-prefectul-a-deschis-o-sedinta-vorbind-in-maghiara-si-i-a-cerut-lui-raduly-sa-respecte-legea-294525.html

    • Sa nu uitam ca marele Midszenty era la randul lui Svab! Iar ceea ce articolul uita este faptul ca existau doua minoritati masive nu numai una: svabii si evreii!

      • nu uita, discuta cazul germanilor nu al evreilor..asta odata, iar apoi evreii nu au fost niciodata (nici in sec.19 nici 20) o minoritate „nationalista”, ei s-au integrat in natiunea politica ungara fara probleme..adica e complet alt situatie si oricum nu de ei e vorba in articol

        iar mentionare lui Midszenty e si e irelevanta

        problema pe blogul asta Maghiaromania e ca nimeni nu interesat in discutii „high-level”, eu sunt singurul de-a lungul timpului care am dat astfel de link-uri si am propus astfel de discutii pentru ca ( cu una, maxim doua, exceptii) sa nu primesc decat raspunsuri, ca sa me exprim politicos, prostesti, irelevante, asa ca am renunat si m-am axat si eu pe discutii/replicii marunte..it takes two to dance

      • Ovidiu – Nu are mare importanta, dar corect este corect, articolul enumera minoritatile nationale, aceasta enumerare ii mentionez rapid pe slovaci, croati si romani, dar nici o vorba de evrei. Este drept ca ei la 1848 au acceptat integrarea masiva, in schimbul unui tratament mai bun decat spre exemplu in Galitia. Dar in 1938, la 15 ani dupa legile lui Teleki, nu stiu cat de „parte integranta” a poporului maghiar mai erau. Just for accuracy, irelevant.

        Iar mentiunea lui Midszenty este o asociatie de idei, nimic mai mult. Nu cauta semnificatii unde nu sunt. Dincolo de asta, nu stiu how many it takes to dance – unora le place hora – dar fii atent sa nu te molipsesti si tu in schimb cu un subton plangacios din afacerea aceasta:-)

    • Ovidiu: analiza si frapantele asemenari vind de la nivel high-level cum spune englezul „30.000 feet view”= de acolo, totul este asemanator.

      Chiar acum am citit o carte a istorianului Ungvary Krisztian despre epoca Horthy (nu, nu o sa fac recenzie 🙂 ). Germanii in acea perioada au fost deprivati de sistemul lor de invatamint („Shortly after the war, even these institutions came close to extinction.”), slujbele religioase au fost si ele schimbate treptat in limba maghiara, Ungvary spunea ca germanii aveau mai putine drepturi ca cele pe care le cerea Ungaria pentru minoritatile din tarile vecine. Pe linga interesul de a acapara averea/puterea economica a evreilor, erau si actiuni/discursuri parlamentare care au cerut includerea averilor svabilor in aceasta politica de „nationalizare”.
      Pe plan local chiar existau intimidari, existau restruingeri de posibilitati economice pentru svabii instariti. „In some areas, parents were threatened with economic and other forms of discrimination.”

      Pe linga nationalismul exacerbat de atunci a maghiarilor, exista si scopul economic: svabii detineau dupa evrei cea dea doua putere economica in Ungaria. Si de aici interesul de a restringe aceste putere economica.

      Si te miri ca svabii au devenit mai „activi”. Plus ca in Europa Germania a devenit foarte puternica, incomparabil mai puternica decit Ungaria de azi, daca asta ar fi asemanarea frapanta.
      Voksbund a devenit organizatia oficiala a germanilor, la noi partidele favorizate de Fidesz (PCM, PPMT) nu reusesc sa creasca timp de 2 alegeri. Iarasi asemanare frapanta.

      La noi aveam o perioada relativ calma de vreo 10 ani, care a inceput sa dispara dupa 2008 odata cu criza, cu intarirea USL-ului, si a erupt anul trecut cu USL. Ziceam cindva ca mergem in directia buna, acum insa am facut citiva pasi buni inapoi.

      • Esential in articol nu sunt scolile si averile. Puteau sa nu aiba nici-o scoala, sau sa aiba totul pana la invatamant superior ca maghiarii din RO, si nu s-ar fi schimbat ceva esential.

        Esentiale sunt vizunile, conceptiile si aspiratiile diferite, ortogonale, in privinta conceptelor de stat si natiune. Diferente ce duc la imposibiliatea unui acord-compromis, si asta in ciuda eforturilor si a dialogului deschis intre parti.
        Esentiala e si dinamica radicali/moderati ce se vede si la noi, precum rolul sprijinului extern in escaladare cerintelor (totul dus pana la transformarea Ungariei in stat, de facto, bi-national).

      • Desigur, Ovidiu, asa se vede de la 30,000 feet. Ca nu aveau scoli si averile erau atacate nu sint interesante.
        Nu este interesant nici ca Germania s-a folosit de germani sa-si securizeze „alianta” cu Ungaria. Asemanare frapanta, dar oare cu ce?

        Si mai poti gasi si altfel de exemple: ajutorul Austriei in atingerea autonomiei Sud-Tirolului. Poate o vei gasi mai frapanta 🙂

      • Lorand @ „Asemanare frapanta, dar oare cu ce?” – nu te mira draga Lorand, asa este cu paralele intr-o lume profund neeuclidiana (atat ca geometrie cat si ca logica 🙂 ) cum este lumea in care traim. Paralele sunt si vor ramane pline de shotii si surprize. Cum se spune pe romaneste, unde dai si unde crapa!

  10. Lorand, Ovidiu @ Sunt si eu de acord ca este o tema dificila, si m-am gandit ca si Lorand in primul la faptul ca nu tine in picioare comparatia intre Germania/Svabi si Ungaria/Ardeleno-maghiari. Pe de alta parte, daca tot este discutie „elevata”, ma imbie sa exprim un lucru care ma lasa de mult perplex: Se pare ca Magharii au capat de-a lungul secolelor, si poate parte din instinct, parte cu trial and error, o incredibila experienta in chestiunea „cat de departe poti sari peste cal, fara a trage mari ponoase”?

    Iata,
    1. La Trianon umbla cu harti in care toti evreii sunt asimilati natiunii maghiare, in mare dragoste. Trei ani mai tarziu, acelas Teleki da ceea ce unii numesc primele legi antisemite din Europa. In timpul razboiul, deportarile de care stim – totusi cunosc mai multi evrei Clujeni care s-au intors de la Auschwitz: tot pe maghiari ii iubeau!

    2. Mici maghiari ii pun la colt pe Svabi taman cand Germania isi aduna puterile sa invadeze lumea. Si doi-trei ani mai tarziu Horty este in mare dragoste cu mustacila si isi trage un Ardeal de Nord pe aceasta tema. Iar dupa razboi striga in gura mare: Romanii tradatorii, au schimbat de doua ori tabara, au schimbat de doua ori tabara – in timp ce ei negociau in paralel cu aliatii. Sa mori de invidie, cata tenacitate si nerusinare, daca imi este permis sa ma exprim in acest fel.

    3. Trece razboiul, Svabii iarasi sunt trasi la socoteala si raman la socoteala pana in ziua de azi – dar in 1989 Ungaria iar prinde momentul oportun si se situeaza ca mare prietena a Germaniei, pentru ca nu a repartriat cateva trenuri de DDR-isti. Si la Svabi iarasi nu se gandeste nimeni, pana in ziua azi – 200000 de oameni, dupa Herder – dar acele cateva vagoane de oameni care au ajuns in vest cu cateva luni inaintea celorlalti DDRisti, au devenit simbol.

    4. Ca sa dea in Ceausescu – dar de fapt in Romani – inventeaza termenul de „genocid cultural” pe care il atribuie la te miri ce. Pana atunci NIMENI nu cutezase sa foloseasca acest cuvant cu conotatii atat de macabre pentru ceea ce in mod evident, in comparatie nici macar bagatela nu se poate numi. Tarile Baltice au inceput miscarea lor cam in acelas timp, si aveau suferinte altfel grave de revendicat – s-au marginit la fapte, nicicand nu au recurs la escalada verbala. Ca sa nu vorbim de Germania – iaci cand foloseste un politician cuvantul „pogrom” si ii sar in cap germani de-ai lui, chipurile ca ar face o asemanare cu persecutia evreilor (inculti, nestiind ca pogroame au existat de pe vremea tatarilor, impotriva oricui!). Dar Maghiari au putut dilua termenul de genocid, si nimeni nu i-a tras la raspundere, a prins de minune – lumea chiar a crezut ca piere neamul maghiar in Romania.

    Si cate si mai cate. Uitandu-ma doar la aceasta enumerare, nu stiu nici eu unde este linia ce separa un oportunism genial si inteligent, de unul pur si simplu josnic. Dar cert sunt amandoua categoriile reprezentate, nu cred ca sunt eu invidios, si de fapt toate exemplele ar fi din categoria „sa ne urmarim interesul in mod inteligent”. Poate chiar intrebarea se potriveste aici, caci uneori ma intreb daca nu tocmai in jurul acestei fine linii de demarcatie se poarta 90% din discutii – ma intreb daca nu au pierdut si multi dintre maghiari linea care separa nucleul dur de adevar, privitor spre exemplu la drepturile lor incontestabile, de verbozitatea umflata, dezvoltata in scopul de a atinge aceste scopuri, in sine LEGITIME.

    Ma tem insa ca aceasta intrebarea va fi ca deseori luata ca un afront, si vor urma explicatii obositoare, ca de ce nu este asa, de ce poate romanii sunt si mai rai si de ce dracu nu are dinti de portelan. Dar, cu toata stima si regretul anticipat: NU este un afront, este expresia unei perplexitati cat se poate de sincere si non-judgemental, cum spune brazilianul in vilegiatura.

    • –totusi cunosc mai multi evrei Clujeni care s-au intors de la Auschwitz: tot pe maghiari ii iubeau!

      Eckstein-Kovacs, Rozalia Biro 🙂

      • Ei, la el ma gandeam zilele astea. Eckstein Kovacs, ce face? El personal nu prea avea ce cauta la Auschwitz, dar poate parintii. L-am intalnit pe omul asta odata in 1990, dar mi s-a parut atunci ca o adiere de vant racoros intre mii de capete supraincalzite.

      • –Eckstein Kovacs, ce face?

        Nu stiu, a disparut, a fost marginalizat. Si el si ceilalti „liberali” din jurul lui ca, de exemplu, Czika Tihamer.

      • Ovidiu: te-ai mira daca as spune ca unul dintre acesti liberali sustinea destul de ferm ieri cerinta „obligativititatii” limbii maghiare in joburile din secuime? Si nu vorbea frumos nici de constitutie (cei drept, nici de Raduly).

      • Lorand @ Te vad ca ai o mare frustrare cu obligativitatea limbii. Poti sa imi explici si mie, ca unui prost, sa inteleg: in ce exact consta ea? Adica cu ce nu este de acord rautaciosul de Ovidiu? Si cam cat de departe iti inchipui TU ca se poate practic, cu oameni in viata, impune aceasta obligativitate: repet, nici in Strasbourg, si banuiesc ca nici in Sud Tirol nu cred ca vorbesc multi germana, daca nu este limba lor mama. Iar in Elvetia traiesc elvetieni romanzi sau italieni mult si bine fara sa vorbeasca satisfacator germana, si viceversa mai ales: germani in Ticino isi vad linistiti de afaceri, si o rup pe italiana. Deci cum se tine in mintea ta balanta intre principiu si practica? Caci in principiu mi se pare ca eu cel putin sunt foarte de acord cu tine. Dar pacatul face ca impartim aceasta planeta si cu contemporani mai comozi, mai talambi, mai beligerosi. Si nu putem face abstractie de ei.

      • Ovidiu @ „Nu stiu, a disparut, a fost marginalizat.” – sau s-a autoemarginat, ca diversi oameni mai de calitate care si la Bucuresti la un anumit moment dat au incercat sa faca ceva in politica, si s-au retras repede inainte de a fi mancati de caini. Nu imi pot inchipui o discutie intre Eckstein si Tökes sau Borbely acesta dela 1241 incoace.

      • Preda: Ovidiu a ridicat problema ieri, si nu cred ca este fan al ideii.
        in Strassbourg evident ca nu ai,
        in Sud-Tirol pentru joburile din administratie trebuie sa dai examane de italiana si germana:
        „Public service jobs are only open to Italian citizens and citizens of other EU Member States. A Certification of Bilingualism and a Declaration of Language-Group Affiliation are both required. ”
        Declaratia de „language group affiliation” este necesara pentru a face statistica ca joburile sa fie proportional alocate cu etnia la recensamint, sa nu fie vreo discriminare. Precizie germana 🙂

        Eu cred ca este de bun simt, ca primaria si CJ „slujeste” localnicii in limba lor, arhitectul sef se adreseaza SI in maghiara oamenilor. Majoritatea romanilor din secuime vorbesc destul de bine maghiara.

      • Catalonia: „Article 11
        The linguistic ability of the staff in the service of the of Catalonia
        1. The staff in the service of the authorities, corporations or public institutions of Catalonia shall have a sufficient and appropriate command of the two official languages, both in verbal and written communication, so that they can adequately carry out the duties assigned to their post. „

      • Lorand @ Inteleg ca si prefectul vorbeste bine. Nici eu nu inteleg excitatia – in restul tarii ar fi vorba de nepotism, dam o lege cu care sa ne favorizam gasca. In Covasna si Mericurea Ciuc am impresia ca singurul argument ce se poate gasi este „tonul face muzica”. Adica nu te pui tu primar de urbe sa treci peste ierarhie – corect. Dar atunci ar trebui si ierarhie sa fie mai elastica, sa se statuteze niste antecedente prin care niste dorinte de acest gen sa poata fi discutate si de la caz la caz cu prefectul, si decise – sa se stranga ceva exeperienta, la inceput lumea este suspicioasa ca vor fi favoritisme, daca se dovedeste ca intr-adevar este vorba de posibilitatea de a comunica in mod cursiv cu populatia si nimic in plus, atunci se inmoaie baricadele. Ce sa spun? Spirte excitate de o parte si de alta. Acest prefect, care este oricum romano-maghiar, ar putea avea o initiativa in aceasta directie, daca este inteligent si daca cei de la Bucuresti nu sunt atat de tampiti incat sa ii ingradeasca spatiul de miscare.

        Chestiuni de genul acesta gasesc ca se rezolva mai bine discret, fara tamtam: nene am cutare candidati, pentru mine este important sa poata sa vorbeasca cu populatie, imi permiti sa prefer pe cei care vorbesc bine limba? NU INTELEG de ce a trebuit acel Raduly sa bata clopotele sa-l auda toata tara? Caci in fond ultima decizie tot la el era, si putea oricand daca ii era teama ca se va razbuna fun roman pe el, sa isi caute incuviintare pe linie ierarhica. Asa lasa impresia ca bate saua sa inteleaga iapa, si mesajul adevarat nu era de fel competenta lingvistica a unui arhitect comunal. Si poate este o impresie gresita!

      • Preda: nu primarul a inceput tam-tam-ul, primaria a fost penalizata mai intii pentru ca a indraznit sa ceara la concursul pe postul de arhitect sef cunoasterea limbii maghiare…

      • Lorand – inteleg, nu mai vreau sa stiu! Intrebarea fireasca urmatoare ar fi: aveau candidati cu pile care nu stiau maghiara, pe care doreau sa ii blocheze? Caci un post din asta de provincie banuiesc ca nu este asaltat de o suta de candidati, ca sa recurgi la legi de acest gen – sau poate ma insel eu? Dificil de deslusit in exicitatia creata, prea multe ipoteze posibile, cu putine sanse de a le verifica pana la capat, pentru a alege pe cea mai probabila.

  11. Lorand @ Cat despre Catalonia si Süd Tirol, cred ca dupa ce ne-am orientat, este bine sa o mai slabim cu paralelele, tu singur ai spus cat pot fi de derutante. Precizia germana merge unde sunt germani – cat sunt neexcitati. Si asta este bine, caci ei se excita mult mai rar, si atunci se stie ca trebuie sa fugi cat te tin calcaiele.

    In Romania, nu prea este stilul german, si nu inteleg de ce tocmai Maghiarii cu dragostea lor traditionala pentru Habsburgi, s-ar grabi sa pretinda un stil german? Exista si alte moduri de a aborda problema – eu cred ca tamtamul nu face un serviciu cauzei. Tu spui singur ca romanii din secuime oricum vorbesc in general bine maghiara – ce nevoie ai atunci sa faci provocari?

    Italienii din Süd-Tirol pana nu au pus si Austriecii piciorul in prag, nu vorbeau boaba de germana. Si nici nu erau de-ai locului, si nici nu are Süd-Tirolul rost in Italia, in afara pozitiei strategice si a unei feude ramase de pe vremea carbonarilor.

    Iar cu Catalonia nu inteleg nimic – am un doctorand catalan, de familie care a luptat in razboiul civil cu anarhistii, refugiati in Franta, oameni dintr-o bucata. Are rude la Barcelona, iubeste tara, dar are o zeflemea implacabila fata de separatism – nu este o prioritate, iubeste Barcelona, dar independenta ii este relativ indiferenta, si vede si el in primul rand o distantare a bogatilor de saraci in aceasta, si mult mai putin chestii de mandrie etnica si mai stiu eu ce. Pare-mi-se ca este mult adevar in ce spune.

    Mi-a confirmat si ca Occitan, cel putin in zona sud-vestica a Frantei este intr-adevar o varianta de Catalana. O varianta moarta. Se cauta sa o reanimeze, dar nici un tanar nu se da in vant cand e sa aleaga intre engleza si o limba a strabunicilor, pe care in cel mai bun caz a auzit-o candva la vatra sobei. Alege engleza. Nici nu stiu daca trebuie considerat asta atat de trist – in ochii mei trist cu adevarat a fost macelul de acum 800 de ani, trecut sub tapet timp de 600 de ani.

  12. Preda. Sunt total de acord cu ideea de tam – tam pe care ai enuntat-o mai sus. Mi se pare ca intre unguri exista acum o intrecere socialista, care poate sa-i irite mai tare pe romani. Sa vezi numai cu ce vor iesi la inaintare cu ocazia zilei de 15 martie si cu ocazia meciului de fotbal cu Ungaria!
    Asta nu ma face sa cred in continuare ca si printre romani sunt multi cu o conduita asemanatoare. Extremismele se alimenteaza reciproc.

    • Tirimineanu @ „Asta nu ma face sa cred in continuare ca si printre romani sunt multi cu o conduita asemanatoare. Extremismele se alimenteaza reciproc.” – cam asta este problema, provocarea a fost o perioada lunga, acum cu Ponta si lipsa lui de viziune tare ma tem ca provocarile danseaza in dublu sens, si nauc esti de cauti sa le deslusesti in detaliu: spre exemplu, de ce exact a trebuit acel Raduly sa dea lege tocmai pentru arhitectul sef? Poate a existat o experienta negativa, un fapt real care cerea o contramasura. Pentru ca sincer vorbind nu este mare lucru sa ceri ca un angajat tehnic al judetului sa fie capabil sa vorbeasca cu majoritatea cetatenilor; pe de alta parte Lorand ne si asigura ca in Secuime mai toti romanii vorbesc maghiara. Deci vezi tu ca este bataie de torte, intrebarea centrala, cum s-a ajuns acolo, nu mai intereseaza pe nimeni – numai egouri nationale care bat toba.

      Eu nu stiu, nu inteleg, sa fie fericiti. Si sa fie si unii si altii constienti ca este o incercare grea cu un guvern ca cel care totusi a fost ales, si de cu totul altceva au nevoie si Romania si Ungaria, si Maghiarii din Ardeal, decat ceea ce isi gatesc reciproc.

  13. Atol @ Daca te mai necajeste vreun maghiar rautacios si infricosator, laudandu-se cu faptul ca pana in 59 in ministerul de externe se vorbea doar maghiara, poti sa ii povestesti si tu lucrul urmator: la intalnirile la nivel inalt intre cele cinci state balcanice, in anii 70, pentru ca Grecia nu era din lagarul comunist, deci nu se practica rusa, lipsea limba comuna de comunicare. Drept care au decis sa vorbeasca frumos cu totii in limba materna, caci numai unul din cinci nu era Aroman, si acela era Miron Constantinescu. Asa ca si cu oierii nu stii mereu la ce sa te astepti!

    Cat despre iritari si provocari – mai bine va ganditi cu totii ca la trei maghiari profesionisti si doctrinari, segregationisti, ca sa zicem asa, care stiu ca exista si pot fi maestri in a te enerva pastrandu-si calmul, exista 100 de oameni normali si de buna credinta, oameni care in ultima instanta ei sunt cei care culeg roadele a ceea ce cestialalti socotesc ca este „strategie”. Si ganditi-va ca oameni, daca merita cei 100 sa va uitati in gura celor trei? Asta nu inseamna a inghiti orice, dar haide sa ne uitam mai intai la cei care merita, nu la cei care atrag atentia!

  14. Preda.
    1.Reproduc un scurt fragment din Tribuna 103 / 1906 din Arad:
    „„Duceţi-vă în România,”
    (*) Aşa li-s’a strigat deputaţilor români pentrucă în şedinţa delà 5 Iunie ei protestau când baronul Bánffy zicea că aici, în statul ungar, toată suflarea trebue să fie —
    Ungur.
    De altminteri nu cred să fie Român căr­turar, ba chiar şi ţăran, cărui, trăind împreună
    ori in apropiere cu Ungurii, să nu i-se fi strigat astfel.
    Protestăm, de pildă în congregaţia comi­tatului pentrucă nu se respectează legea: numai de cât ni-se strigă: «Dacă nu vă place, duceţi-vă în România» !
    Mergem cu ponos Ia vicispán ori fibirău şi să arătăm nemulţumirea că nu ni se face dreptate : iute ni se strigă : « Dacă nu vă place,duceţi-vă în România*…
    Ba am auzit cum un slujbaş delà căile ferate — în ţinut curat românesc — tri­mitea în România pe un ţăran român pen­trucă el îndrăznise să ceară bilet — româ­neşte.
    « Menjen Olâhorszâgba» — a ajuns un fel de înfricare…”

    Recunosc ca am vazut fugitiv declaratiile publice ale primarului, probabil am sa le mai revad, n-as vrea sa exagerez, dar un gust amar mi-a lasat tonul imperativ care l-a folosit si care-mi aminteste de pancardele cu textul: „Romani plecati acasa!”, pe care le-am mai vazut pe la unele demonstratii din Secuime si de textul prezentat mai sus.
    Am convingerea ca multi unguri au auzit si ei afirmatii de genul „daca nu va place mergeti in Ungaria” si cred ca nu le-a facut placere, dar se pare ca pentru Raduly (numele nu provine de la Radu?!), nu exista zicala: „ce nu-ti place tie, altuia nu-i face.”

    2. Am impresia ca acest primar, prin respectiva iesire in public, a urmarit numai sa fie perceput de maghiarime ca un mare patriot maghiar si, de asemenea, sa tensioneze si mai mult situatia existenta, pentru ca problema arhitectului, nu putea sa constituie o problema.
    Afirm acest lucru pentru ca inca am certitudinea ca in patria noastra la un concurs pentru orice post de functionar public, poate sa candideze cine doreste, dar castiga numai cine trebuie. Prin urmare, nu-mi inchipui ca in urma acestui concurs alesul nu era omul primarului. Atunci ce rost mai avea sa iesi in public cu asemenea declaratii? Doreai ungur pe postul respectiv (sa zicem cunoscator al limbii maghiare), il obtineai fara probleme. Si astfel se intampla in toata Secuimea si nu numai, indiferent cate concursuri s-ar tine.

    3. Daca ai introdus reglementarea respectiva in conditiile de concurs si o consideri pe deplin legala, pentru ca-mi inchipui ca altfel nu o introduceai, iar prefectul nu a fost de acord, problema se rezolva la tribunal si nu in piata publica, punand astfel inca un lemn pe focul care ardea.

    4. Cel putin sa fi folosit expresii ca „ar fi bine”, „ar fi indicat”, „ar fi nevoie” ca toti functionarii sa cunoasca si limba maghiara si nu expresia: „trebuie”, ca altfel… (dupa traducerea care am vazut-o). Suna ca o declaratie de razboi si nu vine din partea lui Csibi Barna. Asta a si dorit-o oare?

    • Tirimineanu @ „Cel putin sa fi folosit expresii ca “ar fi bine”, “ar fi indicat”, “ar fi nevoie” ca toti functionarii sa cunoasca si limba maghiara si nu expresia: “trebuie”, ca altfel… ” – Senzatia asta o am si eu. Tonul face muzica. Iar maghiarii nostri cand au luat un ton gresit – nu stiu daca le lipseste urechea muzicala, caci Ligetti, Bartok … – dar nu vor recunoaste si o vor indulci din rasputeri.

      Iata Lorand este convins ca e vorba de o bagatela – ceea ce si este. Si ca evident, scrie el, e bine ca un angajat public precum arhitectul comunal sa vorbeasca si maghiara. Cand citesc asta, ma simt nebun daca as avea ceva impotriva. Pe de alta parte tot el spune ca vorbesc mai toti romanii de acolo maghiara. Atunci vii si te intrebi: ce-a avut nevoie acel Raduly sa dea o lege, incalcandu-si atributiile formale? VEZI TU CA NIMENI nu discuta aceasta simpla intrebare? Maghiarii se uita doar la rezultat si interpreteaza AUTOMATIC ca inseamna „ne desconsidera limba si identitatea”, draci baltati. Iar Romanii sunt si ei convinsi ca nu este fum fara foc si Raduly acela a facut o provocare deocheata pentru care si-a primit raspunsul. DAR OARE CUM A FOST DE FAPT?

      Acum, ca sa fim cinstiti, vin si eu si ma intreb cat de inteligenta este ierarhia in Romania in asemenea cazuri? Poate au si ei o anumita dreptate, poate sunt siliti pentru niste chitibusuri sa se ploconeasca pana la prefect si mai sus, si te simti cu bete in roate la fiecare pas. Caci de bete in roate se plange tot romanul care nu are probleme etnice – maghiarul profita si da acestui neajuns generalizat o culoare etnica. Cred ca este mult adevar in directia asta si mi-as dori intr-un sfarsit sa mute toata raspundere relatiilor etnice undeva la Cluj sau Brasov, si sa aiba Ardelenii cu experienta lor atentie sa tie balanta, si sa ii lase pe maghiari sa traiasca cu formele care si le doresc, si in limba lor, fara ierarhii exagerate – si folosind corectia in mod raspicat doar cand este nevoie.

      Iti recomand insa alta persectiva: uitat-te la Dl Bacsa, om cu inima deschisa si cu un simt al humorului foarte sprintar. Vezi mai recent cum mi-a facut o traducere din nu stiu de autor maghiar – descrierea unei escalari negative al carui apogeu, scrie autorul a facut ca „oamenii devenisera rai aproape ca niste romani”. Tonul face muzica! Bacsa are humor si am ras copios si fara retinere. Unu pentru ca il cunosc si nu are nimic ascuns mesajul, este rupt din viata cum se spune. Si doi pentru ca in mod evident am auzit si eu expresii de genul „rau ca un ungur” – si asa deodata te opresti si stai sa te gandesti, ce mare boroboata cand asta este un adevar, cum unii si altii au crescut vazand raul in ceilalti … si da-i si razi, ne trebuie cred mai multa transparenta de genul acesta. Eu o mai numesc si incredere. Face cat o mie de argumente, pentru cine este onest.

      Cat despre descrierile tale de 100 de ani: vezi, Banffy! Poate asta va fi solutia, cum un grof de ascendenta roman a ajuns sa fie cel mai zbir cu romanii, poate maghiari romani vor gasi ac de cojocul lor mai bine? (Aici pentru cititorii dispusi sa fie foarte suparati adaug remarca care strica tot gustul: ESTE O GLUMA! Dar vedeti bine cat de mult au avut de invatat romanii, si vedeti daca intr-un fel nu exista o defulare ancestrala care are loc, pentru atatea secole de „du-te la romanii tai” si „olah imputiti”. La multi asta inca le zace in sange, si provocarile pe care le vad nu le pot masura, si le readuc in memorie doar si numai ceste experiente. Ce sa-i faci, vorba lui Ovidiu, traba doi pantru un dants.

      • Preda si Tirimineanu: sint absolut de acord cu voi ca se poate SI TREBUIE 🙂 vorbit civilizat, ceva de genul „credem ca este de bun simt si legal ca functionarii din administratia locala sa poata discuta problemele cu localnicii in limba lor (AMBELE)”.
        „E bine, ar fi bine, ar fi nevoie, indicat” mi se par vagi: nu aprob ca „ar fi bine”, chiar consider ca un arhitect sef la o audienta la o dezbatere publica sa vorbesca limba maghiara intr-un oras cu 81% maghiari. 81%!

        Si cred ca cerintele trebuie sa fie transparente, sa le scriem in anunt. Da, majoritatea romanilor de acolo vorbesc maghiara, dar sint probabil si care nu. Raduly nu a incalcat nimic, in lege scrie clar ca in functiile care au si relatii cu publicul se angajeaza si personal care cunoaste limba. Inca o data: arhitectul sef tre sa tina audiente/dezbateri publice pe propuneri urbanistice!

      • Lorand – cerintele apar foarte acceptabile. Nu stim mai mult, sau Raduly a fost ales ca tap ispasitor, exemplu in aceasta perioada de declarate replesalii, si nu are personal mai nimic sa isi impute, sau in culise au mai circulat si alte miscari despre care nu se vorbeste. La suprafata apare ca o represalii cam piperata pentru Raduly – ramane tulbure, daca legea prevede cam tot ce este necesar, de ce a treuit el sa dea o lege in plus? Ca sa se simta asigurat cand la egalitate de pregatire profesionala, prefera pe unul care vorbeste maghiara? Pai asta face parte din atributiile lui de decizie, si nu cred ca legea ii poate imputa ceva. Mie mi se pare un exces de zel legalistic, care in tensiunea actuala a fost interpretat pentru „altceva” – whatever acel altceva. Cam asta-i problema conflictelor, cand oamenii vad in actele celorlalti un substitut pentru orice – dar nu le mai trece prin cap ca ar putea sa fie doar si numai ceea ce se spune ce este!

  15. aceste discutii sunt fara sens. oameni suntem toti iar oamenii vor cauta mereu motiv de cearta. sunt rare natiile care sa nu aiba ceva de impartit cu altele, politic, social, economic, sportiv…macar un motiv mai vechi si tot e. cred ca e conditia umana…
    un lucru e sigur: nu iese niciodata nimic bun din razboaie de acest gen. romanii nu vor accepta sa se dezbine iar tara lor.

  16. Lorand @ No ca sa-mi fie cu iertaciune, dar nu stii cine o cauta si cine o gaseste! O fi fost jurnalistul atat de tâmp sa intrebe „ne e teama ca anexati Transilvania, ce parere aveti”, or o fi spus altceva si domnul sa grabit sa raspunde la ceea ce este intr-adevar pentru orice om cu lobii cerebrali inca in comunicatie, o non-intrebare. Bine insa ca subliniaza importanta dialogului, este un minim lucru important.

  17. Sunt român naţionalist , dar nu xenofob, eu nu văd de ce ne intrigă că secuii îşi iubesc istoria şi sunt mândri de bunicii, strabunicii, stră-străbunicii sau de limba lor, probabil sunt intrigat de faptul că este arborat pe clădirile oficiale ale statului unitar şi suveran sub privirile îngăduitoare a cârmuitorilor ţăriii.( Daca acel streag erea arborat doar în locuinţele secuilor probabil nu se supăra nimeni).
    Aici se naşte întrebarea mea, dacă secui, maghiarii din Harghita, Covazna şi restul Transilvaniei, se identifică cu acel steag, oare de ce români nu le urmează modelul, să arboreze şi ei peste tot steagul României şi stindardul armatei dacilor „Draco (sau Dracon)”, în tot ţinutul dacilor Carpi ce populau acele locuri sau pe teritoriul întregii Daci, poate chiar si în inima Panoniei pe unde traiau şi halăduiau în voie ?

Comentariile nu sunt permise.