„Nem tudom!” In traducere…


Ştiţi poveştile cu „-Aveţi pâine?”-Nem tudok romanul”, da? Unele sunt destul de exacte, altele, simple basme. Eu însă profit că se încheie prima zi de şcoală pe 2013 şi vă spun ce poate însemna acel nem tudom. În dialogul de mai jos.

-Bună ziua. Aveţi pâine?
-Nem tudok románul!
-?
-Adicő: „La noi sunt codri verzi de brad/ Şi câmpuri de mătase/La noi atâţia fluturi sunt/Şi-atâta jale-n casă”
-Pardon?
-Pare röu, de asta tot ce önvöţat pe mine la şcoalő, la limbul román!!

Şi dacă nu credeţi că asta poate inseamna cu adevarat „nem tudok/tudom”, citiţi va rog ce scrie un părinte din zonă, britanic, despre modul în care sunt învăţaţi limba română copiii secui.

(publicat initial pe blogul Adevarul)

Anunțuri

4 gânduri despre “„Nem tudom!” In traducere…

  1. Într-o seară mai călduță, într-un sătuc din zona ciucului, șefu’ de post stă în față la postul local de poliție și discută în limba statului, cu subalternul. Și vine-o bătrânică, supărată rău, se vede din depărtare, înjură de toți dracii, în limba maghiară, și când ajunge lângă postul de poliție, șeful de post o întreabă :
    Da’ ce-ai maică, de ce ești așa de supărată ?
    Apöi dómnulé drághé, n-áț vézut un pórkulé ?
    Cât pe ce să se simtă jignit, șeful de post își dă repede seama de fapt ce a vrut să întrebe baba… și întreabă iar ?
    Da’ cum arăta, maică porcul ăla al dumitale ?
    La care femeia zice: Apöi dómnulé drághé, máré máré pékhétos, khind álb, khind negru 🙂

  2. Bestiaaaaal… m-am tavalit pe jos de ras…:)))
    Hai sa va zic si eu unul:
    Q: De ce romanii au dansuri atat de saltarete si rapide, cu piciorul sus?
    A: Cand romanii s-au stabilit in spatiul carpato-danubiano-pontic, scoarta terestra nu apucase sa se raceasca bine…

  3. Va spun si eu una adevarata. in urma cu niste ani ani, la un „workshop” cu cultura popoarelor, este invitat un shaman Mexican. Omul vine cu straie traditionale – un slip de piele cu pene, colorat pe brate si tot farafastacul. Dar altfel, fluent in cinci limbi, cu studii in America si Germania, explica el rolul lui ca Shaman al comunitatii, rolul dansurilor, etc. Si le spune: Europenii se gandesc tot timpul, aduna fierea in suflet si cand nu mai pot se duc la psihiatru. Noi pentru asta avem dansurile si shamanul – in dansurile infocate noi batem pamantul in picioare si ii dam inapoi toate tensiunile si incarcaturile sufletesti, si suntem usurati – iar Shamanul mai coordoneaza ritmul.

    Elvetienii cad pe ganduri, si se prind cu sarg cand le exemplifica un dans – bat si ei dusumeaua cat pot, dar tot li se pare ca le prinde bine si ii usureaza. Asta s-a vazut la televizor. Povestea spune ca a doua zi s-au simtit atat de liberi de orice ganduri negative, ca s-au dus si si-au dat averea la Crucea Rosie. Cand le-a trecut efectul dansului, Crucea Rosie era elvetiana si nu a acceptat ca ar fi fost o „stare deosebita”.

    Acuma va intreb eu pe voi – or fi invatat romanii batuta de la vulcane sau de la Zamolxe, dar cu un shaman ca ponta sau antonescu, ce te faci?

  4. Pingback: În spatele steagului secuiesc (1): Am cumpărat în Secuime, în româneşte. Şi pâine?

Comentariile nu sunt permise.