Şcoala în Secuime: literatura, da, româna practică, ba. Cum vede un englez predarea limbii române pentru unguri


Romania_detaliu

UDAPTE 17 ianuarie: Acum puteti citi si pe acest blog textul englezului din Secuime

Ne plângem despre cum (nu) vorbesc limba română ungurii din Secuime. Dar chiar ne interesează DE CE e aşa? Pentru cei mai dispuşi să cunoască decât să judece, uite cum vede un englez din Miercurea Ciuc, părinte de copil secui şi fost profesor, situaţia predării limbii române printre micii maghiari. Textul a fost publicat în engleză de Andy Hockley, pe blogul său, şi tradus de MaghiaRomânia#.

Fata lui Andy Hockley încearcă să înveţe româneşte şi reuşeşte. Dar, punctează mai jos tatăl ei, asta în ciuda sistemului de învăţământ.

Intertitlurile şi sublinierile (bold&italice), când nu sunt încadrate de asteriscuri, îmi aparţin (Sever Miu), în caz contrar, sunt ale autorului.

„Toţi cetăţenii români ar trebui să poată vorbi româna”

Cea de-a treia problemă pe care o văd la sistemul de învăţământ românesc afectează doar o mică parte a populaţiei ţării. Dar naşte dezbateri uriaşe aici.

Problema e legată de predarea limbii române în şcoli. Mai precis, predarea românei pentru cei care nu o vorbesc ca limbă maternă. E cazul majorităţii copiilor din Miercurea Ciuc, printre care propria mea fiică. Acum, înainte să bat câmpii, vreau să mă fac bine înţeles: cred că toţi cetăţenii români ar trebui să fie capabili să vorbească româna. Mi se pare un lucru mai mult sau mai puţin de netăgăduit.

Mai întâi, să lămurim o chestiune semantică, pe de-o parte pentru că mă irită, şi pe de altă parte pentru că mă va ajuta să scriu restul postului. Faptul că acei copii care, să zicem, vorbesc maghiara ca limbă maternă, trebuie să înveţe Româna ca Limba a Doua (RoLD). Clar, nu învaţă româna ca pe o limbă străină (pentru că, evident, nu este o limbă străină). A doua, în acest context, nu implică noţiunea de mâna a doua sau de rang inferior, ci pur şi simplu e un indicator al ordinii în care au fost învăţate limbile.

Copiii din Marea Britanie sau SUA care nu vorbesc limba engleză ca limbă maternă învaţă limba engleză ca limba a doua şi nimeni nu se stresează cu această terminologie. Deci, pentru propriul echilibru mintal, o să numesc româna, aici, “limba a doua”, în locul expresiei întortocheate adesea folosite pentru a evita această sintagmă, adică ceva de tipul “româna pentru copiii români care nu vorbesc româna ca primă limbă”.

„E printre cei mai buni, dar mi se rupe inima”

Mult timp din viaţa mea de adult am fost profesor de limbi străine. Chiar şi acum, uneori, mai predau engleza. Ştiu ceva despre cum funcţionează predarea unei limbi şi învăţarea acesteia, deci, spre deosebire de postările precedente, majoritatea prost informate, acest articol provine dintr-un domeniu în care posed ceva cunoştinţe.S-ar putea să fie ultima dată când se întâmplă, dar vom vedea.

La ora actuala, toţi copiii din sistemul de invatamant public românesc invata aceleasi materii dupa acelaşi curriculum (asta în general vorbind; sunt câteva variatii minore în materiile studiate, mai ales la limbi străine). Adică toţi copiii învaţă Limba Română după aceeaşi programă: şi nativii şi cei nevoiţi s-o înveţe ca a doua limbă. Tactica struţului naţionalist: ar trebui să închidem ochii în faţa faptului că aceste două grupuri de copii au nevoi diferite şi încep învăţarea limbii de pe poziţii diferite. Logica ar fi că dacă îi tratăm la fel, atunci vor deveni cu toţii “buni copii români”.

De fapt, se întâmplâ contrariul. Copiii care chiar ar trebui să înveţe RoLD se trezesc complet pierduţi într-o curriculă complet nepotrivită pentru ei. De la fiica mea (sistemul n.m.) se aşteaptă să citească literatură, care, în cele mai multe cazuri, nu este scrisă nici măcar în româna modernă, ci într-o variantă arhaică a limbii. Gramatica pe care o învaţă e încărcată cu meta-limbaj, dar săracă în practică. Pe scurt, limba română nu i se predă ca o unealtă de comunicare, ci ca pe o limbă literară pe care trebuie sa o analizeze.

Ceea ce, evident, are sens pentru majoritatea copiilor români (deşi personal nu sunt deplin convins de valoarea citirii operei lui Creangă la vârsta de 12 ani, dar asta e o altă poveste). Am şi uitat de câte ori am surprins-o plângând ca nu înţelege ce i se cere, fiecare pagină citită de roman îi ia ore şi se învinovăţeşte că nu poate să facă ceea ce *n-ar trebui să se aştepte de la ea*. Şi este printre cei mai buni din clasă, e motivată, îi umblă mintea şi se descurcă bine la română, *în ciuda* sistemului. Sunt extrem de mândru de ea şi de abilităţile ei lingvistice, dar uneori mi se rupe inima să o văd.

Şi uite aşa ajung copiii care au nevoie de RoLD să nu înveţe cum trebuie româneşte. Pentru că, în loc să înveţe limba, ei învaţă de fapt să se lupte cu sistemul de examinare pentru un rezultat decent. Şi culmea, ţelul sistemului e ca aceşti copii să vorbească româna corect la terminarea şcolii, ca să fie complet integrabili în societate. Asta ar mulţumi pe toată lumea (doar dacă nu cumva scopul sistemului e să-i dezavantajeze voit pe copiii ăştia – că atunci o face cu succes, dacă ne gândim la greutăţile pe care le întâmpină la probele de română de la Bacalaureat, care le afectează şi mediile finale şi abilitatea de a-şi însuşi principala deprindere de care au nevoie : limba română).

Mai adaug aici că nu mă apuc să ţes conspiraţii naţionaliste făcute să-i dea pe unguri şi pe alţii ca ei la o parte şi să le amărască vieţile. Sincer, cred că la originea situaţiei stau doar idioţenia şi prostia crasă.

Efect colateral: creşte şovinismul

Alt exemplu: nişte prieteni de aici, dar care se mutaseră în Ungaria, s-au intors cu ce doi copii de 11, respectiv 13 ani. Evident, cum au fost crescuţi in Ungaria, băieţii nu vorbeau deloc româneşte, dar mergând la şcoală aici, în Transilvania, învaţă limba română. La o petrecere, la câteva luni după întoarcere (am fost de faţă), mama i-a cerut celui mic să ne arate ce-a învăţat la şcoală în săptămâna respectivă. Acesta a recitat în întregime o poezie destul de lungă a lui Octavian Goga. A putut să recite cuvânt cu cuvânt, destul de bine, mi s-a spus, dar abia înţelegea o boabă. E clar, sper acum, că nu aşa se învaţă o limbă.

Evident, mai sunt şi alte efecte colaterale. Nu numai că învăţarea limbii române de către copiii RoLD este un eşec (ceea ce le face viaţa mai grea şi eşuează în dezvoltarea potenţialului tuturor), dar duce la o aversiune pentru română în general (până la urmă este materia care le dă cele mai multe bătăi de cap). Această situaţie este – în unele cazuri – exacerbată de sentimentele naţionaliste, ce le-ar putea fi insuflate de către părinţi sau colegi, şi care, la rândul lor, îi radicalizeaza pe copii. Şi uite aşa se întind efectele dincolo de succesul academic al copilului respectiv, putând să producă rupturi şi mai mari în societate.

Nu e vorba că sistemul românesc de învăţământ nu este în stare să predea limbile – în ziua de azi mulţi tineri vorbesc, de pildă, o engleză foarte bună, şi mulţi vorbesc şi franceza, germana, italiana sau alte limbi. Problema e că sistemul nu permite ca abordarea şi metodologia utilizate la predarea limbilor străine să fie folosite în predarea Românei ca Limba a Doua.

Nevoia de schimbare pare la mintea cocoşului, încât cineva s-ar putea intreba de ce nu s-a intâmplat până acum. E, într-adevar, atât de la mintea cocoşului, încât şi Băsescu, (…)##, a menţionat că (metoda de învăţare a limbii române de către maghiari –n.m.) ar trebui schimbată. Totuşi, în fiecare an este la fel. Te şi întrebi ce fac ăia de la UDMR de când participă la guvernare###, daca nu pot nici măcar să influenţeze o politică atât de evidentă şi în aşa hal de f… în aripă.

Traducere după „The Romanian Education System (3)” de  Călin Bretea, Lămâiţa Calistrache şi Mihai Cotea. Editare de Olahus (Sever Ioan Miu). Un efort colectiv marca MaghiaRomânia.

Publicat prima dată pe 15 ianuarie 2013, pe blogul  lui Olahus/Sever de pe Adevarul. Postarea a inspirat un articol exclusiv, intrat, in noaptea de 16-17 ianuarie, pe „prima pagină” a ediţiei online: „Limba română, coşmarul copiilor maghiari din secuime

succes MaghiaRomania pe Adevarul.ro

Andy Hockley locuieşte în Miercurea Ciuc (Harghita) de cel puţin nouă ani. Este căsătorit cu Erika şi are o fată, Bogi. Plus un blog (cine are vreo problemă cu numele, să citească aici) A locuit până acum în 10 ţări.

_________________________

Note:
#Inainte sa copiez textul de pe Adevarul aici, acesta era continutul postarii de faţă :

„Ieri a început şcoala şi mai toţi părinţi îşi fac griji pentru o materie sau alta. Dar ca grijile multor secui pentru performanţele la limba română ale odraslelor lor, mai rar. Printre secuii aceştia îngrijoraţi se numără şi un britanic.

Mai exact, un englez. Fost profesor de limbi şi tată de unguroaică. Şi stă de cel puţin 9 ani la Miercurea Ciuc. Ce crede el despre predarea limbii române faţă de micii secui? Aflaţi aici, pe blogul meu Adevărul (şi, peste cel puţin 48 de ore, pe MaghiaRomânia)”

##Textul original includea apoziţia „a noted no-brainer himself”, cu referire la Băsescu. Cum autorul nu îi apreciază mai mult nici pe USL-işti („a bunch of corrupt socially illiberal populists” şi cum acest aspect este secundar faţă de mesajul postării, am hotarât, la sugestia autorului, să îl omit din textul tradus.

###Postarea lui Andy Hockley este din 9 februarie 2012
___________________

În loc de încheiere, vă anunţ că am rugat-o să scrie despre acest subiect pe o româncă, fostă profesoară de  română în Secuime. Unde a predat româna 10 ani. Voi reveni cu impresiile ei, din interiorul sistemului, la început pe MaghiaRomânia, apoi pe blogul Adevărul.

Dar mai întâi, mă interesează părerile voastre – români şi maghiari, din Secuime sau din afara ei – despre opinia lui Andy

Anunțuri

36 de gânduri despre “Şcoala în Secuime: literatura, da, româna practică, ba. Cum vede un englez predarea limbii române pentru unguri

  1. „Problema e că sistemul nu permite ca abordarea şi metodologia utilizate la predarea limbilor străine să fie folosite în predarea Românei ca Limba a Doua…Nevoia de schimbare pare la mintea cocoşului, încât cineva s-ar putea intreba de ce nu s-a intâmplat până acum..”

    Legea invatamintului 84/1995

    Art. 120. –
    (1) Limba si literatura romana se predau in invatamantul primar dupa programe de invatamant si manuale scolare elaborate in mod special pentru minoritatea respectiva.

    Legea educatiei nationale 1/2011

    Art. 46

    (2) Disciplina Limba şi literatura română se predă pe tot parcursul
    învăţământului preuniversitar după programe şcolare şi manuale elaborate în
    mod special pentru minoritatea respectivă.

    • Draga Ovidius. Legea este pe hartie. Incepand cu clasa a V-a copiii nu mai invata din manuale speciale. Invata din acelasi manual,ca si copilul a carui limba materna este romana,are aceleasi subiecte de examen. Copilul meu e in clasa a V-a,este printre cei mai buni din clasa,dar la romana nu poate invata fara ajutor. Vreau sa-ti spun, cautam epitete in poezii de Bacovia, de Macedonski …in calsa a V-a !?De-abia a invatat sa leaga cuvintele in propozitii corecte,fara greseli de inversare a subiectului cu predicatul! Deci, dragul meu Ovidius, atat am vrut sa spun despre legile din Romania. Iar UDMR, sta pe c.r si se uita-mprejur,pe unde ar mai putea prinde vreun post de conducere…r.hat.

  2. Alba-neagra cu predarea limbii române

    Cu toţii am aşteptat aplicarea noii legi a învăţământului, am aşteptat apariţia metodologiei, indicatorii privind articolele 45 şi 46, care ar reglementa învăţământul în limba maternă. Din păcate, acestea nu au fost realizate. Ne-am înşelat din cauza faptului că realizările nu au fost conform aşteptărilor noastre – a declarat Kiss Imre, vicepreşedintele organizaţiei de pe Pământul Secuiesc a Uniunii Pedagogilor Maghiari din România (UPMR), pe care l-am întrebat care este poziţia pedagogilor maghiari în legătură cu faptul că deşi au trecut doi ani de la intrarea în vigoare a legii, limba română nu poate fi predată în şcoală ca limbă străină

    Părinţii, profesorii şi reprezentanţii ministerului au opinii diferite în legătură cu aplicarea articolului de lege care prevede predarea, în baza unor manuale şi a unei programe specifice, a limbii şi literaturii române, a limbii şi literaturii maghiare, a istoriei şi a muzicii.
    Cei implicaţi în această problemă aşteaptă cu nerăbdare elaborarea unei programe pentru predarea limbii române, a unui manual şi a unei metodologii de lucru care să fie la fel de fructuoase ca în cazul limbilor engleză, germană, franceză şi rusă. Szocs Domokos, directorul ministerului, responsabil cu învăţământul minorităţilor, a declarat că în clasele pregătitoare, elevii vor învăţa din acest an în baza unei programe şcolare specifice.

    În clasele elementare, limba statului a fost predată şi până acum în baza unor programe şcolare specifice. Scopul noului program este reformarea programelor şcolare.

    De la Kiss Imre am mai aflat că în privinţa predării limbii şi literature române în baza unei programe specifice, asociaţia pedagogilor a oferit cel mai mare sprijin în vederea înfiinţării grupurilor profesionale. În prima săptămână a lunii octombrie, cu sprijinul uniunii pedagogilor, la Miercurea Ciuc vor fi finalizate programele elaborate de grupul ministerial de specialitate, condus de Murvai Laszlo. Va urma apoi aprobarea ministerială, elaborarea manualelor, tipărirea şi utilizarea lor.

    Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6697 din 19.09.2012, autor Fekete Reka

  3. „Raţionalizarea predării limbii române a fost calificată de profesorul universitar Balazs
    Lajos drept o luptă cu morile de vânt, purtată de decenii întregi, în cadrul conferinţei de la Miercurea Ciuc, dedicate situaţiei lingvistice a minorităţilor din ţară şi din Bazinul Carpatic.

    Această calificare este argumentată oarecum prin faptul că în cadrul Universităţii Maghiare de Ştiinţe din Transilvania Sapienta (EMTE), a fost elaborată, cu doi ani în urmă, o programă specială pentru predarea limbii române în clasele cu predare în limba maghiară. Programa i-a fost înaintată ministerului, acesta nu i-a acordat atenţie, şi de ani de zile, manualele existente nu primesc altceva în afară de critici. …[..]

    Planul celei mai complexe lucrări de metodică a fost prezentat de Pentek Janos. Profesorul din Cluj a precizat, printre altele, că din punctul de vedere al tipologiei există diferenţe între minorităţile din ţară, ca urmare revendicările lor nu pot fi puse în aceeaşi oală, educaţia lor trebuie să urmeze căi diferite. In ceea ce priveşte predarea limbii române, Pentek Janos a susţinut importanţa utilizării unor manuale speciale şi a reflectat asupra paradoxului de a fi bilingve doar comunităţile minoritare, deşi, în Transilvania, de exemplu, în mai multe regiuni, şi maghiara este o limbă de mediu.
    Profesorul ne-a atenţionat că scopul urmărit de noi nu poate fi altul decât susţinerea bilingvismului cu dominaţia limbii materne, altfel acesta duce la asimilare.

    B. Kovacs Andras, Minorităţile pentru limba maternă – Consfătuire la Sapienta, în „Haromszek”, nr. 6021 din 01.07.2010

  4. Nepszabadsag, 5 martie 2010

    El crede insa ca este nevoie si de o schimbare a mentalitatii si anume parintii nu mai trebuie sa le spuna copiilor ca nu este importanta invatarea limbii romane, pe motiv ca nici ei nu au invatat-o si totusi uite ca se descurca. E. a avut noroc ca, inainte de a merge la universitate, la Cluj, a invatat romaneste la liceu, la Iasi, fiind nevoit acolo sa-si insuseasca limba, ceea ce i-a fost acum de mare folos.

    in opinia caruia mediul din secuime induce in mod spontan tinerilor ideea ca necunoasterea limbii romane este ceva natural. „Ne complacem in comoditate: acasa ne multumim sa avem un nivel de cunostinte lingvistice de taraba si sa-i putem intreba sambata seara pe politisti, ametiti fiind, de ce ne legitimeaza”, spunea H.-I, adaugand ca generatia parintilor lor a invatat romaneste in doua moduri: femeile de la televizor iar barbatii in armata.

    Generatiile actuale insa pot alege din oferta nelimitata de canale TV iar ei aleg canale TV in limba maghiara, pe deasupra disparand si armata obligatorie. In acest fel, tinerii de azi invata romaneste inca si mai greu decat parintii lor.

    La scoala, chiar si limba romana este predata de un profesor maghiar, care de multe ori nici el nu o vorbeste perfect. Nu este deci de mirare ca elevii trebui sa cumpere examenele, afirma H.-I. „Nu vrem romani in orasele si satele noastre. Ne opunem romanizarii si nu dorim sa vorbim in romaneste despre acea mostenire pe care stramosii nostri ne-au transmis-o in graiul unguresc. Dorim autonomie, dar suntem slabi in a crede in ea. Stim ca trebuie obligatoriu sa invatam romaneste, insa ne lipseste dispozitia. Generatia noastra slab dotata lingvistic inculca generatiei urmatoare importanta limbii, insa noi invatam romaneste doar daca vrem sa ne facem un rost in zone romanesti iar altfel deloc”, incheia H.-I, rezumand situatia existenta.

    http://ziarero.antena3.ro/articol.php?id=1267793824

  5. Ovidiu: merci de explicatii. Aseara am aminat sa-ti raspund la comentariul cu legea ca „una e legea si alta e aplicarea ei”, si intre timp ai raspuns tu cu mult mai multe detalii decit planuiam eu. Bravo.
    De acord: legea inca nu e aplicata, dar si mentalitatea in unele cazuri este o piedica.

    Vorbind cu prieteni si rude cu copii scolari care traiesc in zona mesajul este la unison: „a roman nehezen megy, kinlodunk” (=romana merge greu, ne chinuim). Pluralul vine de la „invatarea impreuna” de dupamasa/seara. Si unde e chin, apare eventual si respingerea…

    Nu va fi o placere inca o buna bucata de vreme, dar cu o programa speciala poate vom ajunge sa poata vorbi mai bine, eventual cu UNELE lacune la literatura = adica sa nu le cerem sa ajunga nici in clasa a XII sa aiba aceleasi cunostiinte de literatura ca si elevi romani (sa nu renuntam la literatura, dar sa acceptam ca nu se darima lumea daca vor cunoaste mai putin elevii maghiari, in schimbul unei cunostiinte verbale si scrise mai bune decit au azi).

  6. – legea inca nu e aplicata, dar si mentalitatea in unele cazuri este o piedica.

    Legea, cadrul legal si manuale speciale (ca limba a doua, ca limba straina) pentru invatamantul primar, exista din 1995.
    Au trecut 17 ani de atunci, perioada cand UDMR a fost non-stop la guvernare si la conducerea inspectoratelor scoalare judetene in Harghita si Covasna.

    Nu se vrea, asta e mentalitatea locala. Sunt si motive obiective („inutila, ma descurc doar cu maghiara”), si motive etno-identitare („duce la asimilare”, „mai bine sa se chinuie cand o invata pentru ca astfel sa ajunga sa urasca limba romana”), si educationale (nici profesorii/invatatorii nu o stiu, ce sa mai vorbim de metodologii didactice speciale de predare).

    Nu cred ca se va rezolva prea curand, „e o lupta cu morile de vant” cum zice Balazs
    Lajos.
    O sa o invete cei carora le foloseste, cei care se folosesc zilnic de ea, asa cum sunt maghiarii care traiesc in orase majoritar romanesti si astfel, vrand nevrand, interactioneaza cu romanii mai des (cam 1/3 din maghiarii din Romania).
    Iar astia o invata conversational, n-au nevoie nici de scoli nici de metodologii (sau au nevoie tot atat cat au etnicii romani, si Vanghelie ). Iar restul (2/3) o sa o cunoasca doar rudimentar.

      • Nu sint sigur, scrie ca traieste in HR de 9 ani, dar vad Creanga la 12 ani, prieteni cu copii de 11 si 13 ani… Se poate sa gresesc, am recitit fugitiv pe telefon.

      • Probabil ai dreptate. Am recitit blogul lui si pare (din poze) sa aiba doua fete.
        Una nascuta in Romania in decembrie 2005 (deci ~7 ani, clasa I-a) si celalata mai in varsta (?).

        Ar trebui sa fie mai clar la ce se refera fiindca clasele I-IV se fac dupa programa speciala pentru minoritati.

      • Ovidiu: nu cunosc in detalii situatia, dar practic nu stiu ce programa diferita poti avea in clasele I-IV, daca trebuie sa atinga la finele clasei a IV-ra nivelul copiiilor romani ca sa continue clasa a V-a dupa aceeasi programa ca ei…

        Da si in clasele primare apar ciudetenii, uita exemple din manualul de clasa a III-a:
        ” Zarea toată-i tuciurie,
        Soarele abia îi vezi.
        Iar aci-n gospodărie
        Stau şirag parazăpezi.
        (Mălina Cajal)[7]

        Cocostârculs-a sculat cu noaptea-n cap. A intra în baltă. (…) …Încordează gâtul şi priveşte. Pe frunza uni nufăr, o broscuţă se bucură şi ea de frumuseţea şi răcoarea dimineţii. Când l-a văzut biata broscuţă a încremenit pe picioruşele de dinapoi; cu ochii mari deschişi cată la cumplitul duşman. În spaima ei , îl vede uriaş, cu capul atingând cerul, cu pliscul lung, larg să soarbădintr-o dată balta şi dimpreună cu balta, pe ea.
        (Emil Gârleanu: Mărinimie)”

        Nici eu nu am stiut ce e cocostarc, si am ghicit (nu am stiut!) tuciurie, si parazapezi.
        Alte exemple din clasa a IV-a:
        ” Fir de ghiocel plăpând,
        Cântec îngânat în gând.

        Zumzetviu pezarzări. Oare
        Cântă florile la soare?[9]
        (Otilia Cazmir)”

        ” Mergeam la umbra dudului din grădină. Ea torcea. Eu stăteam pe spate şi lăsam alene capul în poala ei. Priveam cerul printre frunzele dudului. Fusul îmi sfârâia pe la urechi.[10]
        (B. Şt. Delevrancea)

        http://www.hargitakiado.ro/cikk.php?a=MTYyOQ==

      • @lorand–practic nu stiu ce programa diferita poti avea in clasele I-IV, daca trebuie sa atinga la finele clasei a IV-ra nivelul copiiilor romani ca sa continue clasa a V-a dupa aceeasi programa ca ei…..

        Una probabil suficienta in alte parti ale tarii (ne-secuime, ale minoritati) unde copiii au o mai mare expunere informala la limba romana (colegi de joaca, media, parinti ce stapanesc bine si lb.romana) si o alta mentalitate.
        Acolo un pic de ajutor in clasele I-IV e tot ce e nevoie ca sa ii ajunga din urma pe vorbitorii nativi.

        In secuime e diferit. Pleaca chiar de la zero, parintii nu stiu nici ei, invatatorii la fel. Si nu au nici un sprijin extra-scolar in prieteni de familie, de joaca romani.
        Nici-un manual/programa scolara nu v-a rezolva problema de baza dar o programa mai „adaptata” lor ii va ajuta ca la sfarsitul clasei a XII-a sa stie cam cu 20% mai mult decat stiu acum.
        Nu va fi suficient sa faca o diferenta semnificativa in viata lor dar, desigur, va fi un castig chiar si atat.

        Mai cu consecinte practice ar fi o schimbare a mentalitatii dar asta depinde de parinti, politica comunitara, etc. si nu vad sa se schimbe ceva aici in viitorul apropiat.

      • Ovidiu: cu „cocostarc” si „Zumzetviu pezarzări.” ma pierd si pe mine autorii manualelor, cu tot ca vin din regiune mixta, cu destule contacte romane (joaca, antrenamente, strada, …). Si nu cred ca am probleme de mentalitate.

      • –Si nu cred ca am probleme de mentalitate…

        Cel mai probabil asta cu ‘cocostrac’ e acolo cu buna stiinta ca sa ii oblige sa pronunte pe silabe, asa cum faci cand inveti un cuvant mai dificil.

        Dar ai si tu probleme de mentalitate. In cazul asta, in discutia noastra, esti obsedat sa demonstrezi ca e ceva in neregula cu manualul special si ca asta e ce explica situatia.
        Te imbeti cu apa rece daca chiar crezi ca manualul e problema.

      • Merci de categorizare ca obsedat cind vorbesc despre ce aud de la prieteni si rude, cea ce coincide cu ce spune Hockley si Beno Attila: regionalisme, arhaisme, etc.
        Parerea mea (daca te intereseaza) ca aici este un fel de chicken-egg.

      • „aici este un fel de chicken-egg”

        Este un chicken-egg (dublu-feedback) dar el este intre „formal” si „informal”. Cele doua aspecte se ajuta si intaresc/amplifica reciproc.
        Insa in secuime partea de educatie/interactiune „informala” si de interes pentru ea lipseste, din multe motive.

        Asta nu inseamna ca programa scolara in clasele V-XII nu trebuie schimbata si ea dupa teoria manualelor special, ca in clasele I-IV.
        Doar ca nu trebuie sa te astepti apoi la vre-o minune. Schimbarea inseamna doar recunoasterea unei realitati, a faptului ca in cazul secuilor pretentiile/asteptarile sunt ne-realiste.

  7. Vorbiți de atitudine.Da,este adevărat că există și problema asta.Mai tot timpul zic secuilor mei că limba,cultura nu poate să fie vinovată pentru întâmplările istorice din trecut.Dar vă zic ,din propria experiență,(am băiat de 13 ani)și cu o atitudine pro-românească,tot e greu pt. copiii româna în secuime.Exemplele lui OLorand sunt foarte bune .
    Schimbarea atitudinii nu afectează metodologia predării,nici nu face copilul mai inteligent.
    Trebuie acceptată părerea dl.lui Hockley .Mai ales că nu-i maghiar,român,legat de propria nație,deci subiectiv. E un englez,un”autsider”,neafectat de dușmăniile noastre seculare.(sau nu?,doamna Erika e de vină?:)
    P.S. Bravo Olahus,mă bucur pentru tine.(numai să nu cumpere Adevărul tot blogul:))

  8. Veste buna: dupa cum spune in Adevarul Kiraly Andras programele pentru clasele urmatoare vor intre in vigoare la inceputul noului an scolar 2013/2014.

    Ovidiu, ai partial dreptate cu „asteptarea de minuni” si „mentalitate”. Hai sa mergem inapoi vreo 25 de ani (cind parintii copiiilor sub 10 ani au fost la scoala), ce experiente au avut si sa mergem de acolo spre viitor, adica sa nu vorbim doar de unele simptome, ci sa intelegem cauzele:
    1. parintii lor (bunicii actualilor elevi) nu prea au avut nevoie de a invata romana bine, exceptind cei care au facut facultate, se descurcau cu o limba de „bucatarie” cu administratia, cu politistul, in privat/pe strada/in magazine foloseau exclusiv limba maghiara.
    Viata era mai restrinsa in jurul domiciliului, o calatorie de 50 de km cu masina in alt oras/judet era ceva deosebit.
    Bunicul meu, preot reformat, nu prea a avut nevoia de a cunoaste limba romana, dar o cunostea la nivel de folosire zi cu zi, drept, avea el un accent secuiesc de zimbea lumea.

    2. majoritatea parintilor actuali au fost nevoiti sa mearga in scoli/clase romane: la finele anilor 80 se aprobau mult mai putine locuri cu predare maghiara decit romane. Asta a ridicat o aversiune destul de mare. Nu a existat nici o programa speciala, erau „fortati”, si aveau sanse mari sa intilneasca si profesori/directori numiti politic cu „misiune”, cum al meu de istorie (secretar de partid, si responsabil de UTC), care stia perfect maghiara, dar nu te ajuta cind stateai in fata catedrei si cautai un cuvint, ci tacea si astepta…
    Parintii lor (aka bunicii) nu-i puteau ajuta, si stresul ridica aversiunea si mai tare.

    3. Parintii actuali insa au nevoie mai mare de limba romana, ca slujba lor o necesita: colaborarea intre judete este incomparabil mai mare ca in anii 80, calatoriile in afara judetului sint mult mai frecvente. Invata limba romana folosind-o, dar cu un lexic practic de zi cu zi.

    4. Vine acasa copilul ca tre’ sa invete o poezie cu „crocostarc”, cu „Zumzetviu pe zarzări.” (nota: mai erau acolo si alte exemple de regionalisme si arhaisme), si vede „ce timpenii tre sa invete saracu'” si aversiunea nu scade deloc, si copilul aluneca si el pe acest drum, ca are o scuza din partea parintelui (scoala, profesoarea e timpita)..

    5. Insa daca se schimba programa din clasele V+, se poate schimba si cea din I-IV intr-una SI MAI dedicata, si va fi mai usor, chiar si mama/tatal va intelege ce invata copilul. Copilul va „INTELEGE” mai bine un text scris in romana de azi („szovegertes”), lucru ce-l va ajuta in anii urmatori enorm, va putea dialoga mai bine decit azi, mama/tatal nu-i va mai acorda scuze de „profa e timpita”, aversiunea copilului va fi mai mica decit a parintelui!

    6. SI AICI bine lucrul crucial: generatia URMATOARE va avea parinti care inteleg/vorbesc cit de cit bine, si vor intilni din start ore de romane mai putin stresante.

    Nu este este noapte, drept, dar mergem in directia buna, si asta este important.

    Iar de mentalitatea elitei: de 23 de ani spune ca trebe programa separata, adica au INTENTIA de a imbunatatii cunostiintele de romana in rindul populatiei maghiare.

  9. @lorand..

    –Parintii actuali insa au nevoie mai mare de limba romana, ca slujba lor o necesita: colaborarea intre judete este incomparabil mai mare ca in anii 80, calatoriile in afara judetului sint mult mai frecvente. Invata limba romana folosind-o, dar cu un lexic practic de zi cu zi…..

    Nu-mi dau seama cat/daca e adevarat ce spui dar daca „da” asta e ceva semnificativ.
    Apare aici interactiunea informala/conversationala, familia/parintii care mai stiu cate ceva si considera asta un lucru pozitiv (iar copiii ‘abosorb’ atitudinea), apare utilitatea social-practica a cunoasterii limbii.
    Iar unde exista un interes se descopera apoi repede si o metoda, chiar si una didactico-pedagogica.

    • Alt optimist, Ovidius: pe cat ca nu se descopera repede nici o metoda? Ea a fost descoperita de ceva vreme. Da’ nu se implementeaza, nene, nu se implementeaza (nu scrie dex-ul, da cuvantul cu pricina a fost implementat de onor premierul de prin alte vremuri, unu numit Petre Roman).

      • –pe cat ca nu se descopera repede nici o metoda ?

        eram ironic

        –Da’ nu se implementeaza, nene, nu se implementeaza

        Abia suntem in 2013, avem tot secolul inainte, unde te grabesti ?

        Oricum faza asta cu limba romana e depasita. Ar fost utila intradevar in sec. 20 dar acum engleza ar trebui sa fie cea pe care sa se puna accent in secuime daca vor pe viitor sa se inteleaga si cu romanii.
        .

        Mimicry can also be used. For example, when explaining ‘beautiful’ the teacher picks up a pretty girl, takes her in front of the classroom, and pretending to be in an ecstasy, he exclaims: „What a beautiful girl!”, pointing to her eyes, hair, nose, cheeks and asking: „Isn’t she beautiful?”

        http://www.lingref.com/isb/4/084ISB4.PDF

  10. Ovidius, ai castigat pariul. O bere de la mine. Timisoareana vrei, de patriot loval ce esti sau gresec ? Cu berea si cu locul ei, al berii.

  11. „r example, when explaining ‘beautiful’ the teacher picks up a pretty girl, takes her in front of the classroom, and pretending to be in an ecstasy, he exclaims: “What a beautiful girl!”, pointing to her eyes, hair, nose, cheeks and asking: “Isn’t she beautiful?””

    Si cum se vor simti celelalte fete, care nu au fost alese ca exemplu pentru frumo(a)s(a)?

    Si scuze, nu stiu daca exemplul e serios sau chiar la misto, nu mi se deschide documentul ca lumea. 🙂

Comentariile nu sunt permise.