Deputat „penal”: „Dumnezeu nu e tigan”. Cum comentati?


Intrebat daca politicienii cu condamnare, cum este el, ar mai trebui sa candideze, proaspat alesul Verginel Gireada a raspuns, printre altele, ca „Dumnezeu nu e tigan”.

Mai jos, intrebarea si tot raspunsul deputatului:

Gândul: De principiu, pentru politicienii care au dosare sau sunt condamnaţi credeţi că ar trebui să mai activeze în viaţa publică să candideze?

Verginel Gireadă: Să meargă toţi în faţa instanţei. Eu nu fug de instanţă. Să meargă şi să-şi demonstreze nevinovăţia.

Gândul: Chiar dacă sunt, aşa ca dumneavoastră, condamnaţi, fie şi cu suspendare?

Verginel Gireadă: Fiecare cu problemuţa lui, să răspundă în direcţia lui. Să meargă fiecare în direcţia lui şi cu viaţa lui. Cel mai urât în viaţa unui om este ca cineva să intervină şi să te acuze că ai făcut ceva ce nu ai făcut. Este cel mai dureros lucru. Eu sunt sigur de un singur lucru: Dumnezeu nu e ţigan (s.m.) şi viaţa merge înainte. Dumnezeu ne va da la fiecare după măsura sufletului.

Verginel Gireadă a fost trimis in judecata in 2010, de catre Parchetul de pe langa Tribunalul Botosani, pe cand era inca primar al comunei Mihai Eminescu din acelasi judet. El a fost acuzat de abuz in serviciu: potrivit rechizitoriului, Verginel Gireada ar fi modificat, alaturi de un secretar din primarie, mai multe titluri de proprietate. Cei doi ar fi falsificat documente, dupa care ar fi realizat o serie de tranzactii cu suprafete de teren. Terenurile au ajuns in proprietatea unor rude ale primarului Gireada. In aprilie 2012 Verginel Gireada a fost condamnat definitiv de catre Curtea de Apel Cluj la trei ani cu suspendare. 

Verginel Gireada este in prezent consilier local in comuna Mihai Eminescu si vicepresedinte PNL Botosani.

sursa

Acestea fiind zise, cum comentati afirmatiile deputatului?

31 de gânduri despre “Deputat „penal”: „Dumnezeu nu e tigan”. Cum comentati?

  1. asta spune multe și despre modul lui de gândire, că doar nu avea să fie un îngeraș cu idei de aur prins din greșeală cu mâna-n borcanul cu miere. Problema e că acesta este un ”proaspăt ales”, deci, până la urmă, acțiunile lui au avut o reacțiune benefică asupra-i. Știu sigur că măcar asupra etniei amintite de el, nu se va omorî prea mult să îi ajute. Fraza lui alambicată de justificare a scos la iveală ceea ce ar fi dorit probabil să ascundă, ori a fost o reacție incontrolabilă în care stereotipiile sub care a fost influențat au alunecat la vedere. Josnic pentru un deputat… Nu e de mirare, de la deputați și până la președinte, asemenea cuvinte fac un circuit nebun în sfera politică. Încă o dovadă de ”toleranță specifică poporului român care a fost mereu blând cu ceilalți” :)) Mi-a venit în minte fraza, e stas pentru justificatorii naționaliști… și vor apărea destui.

    • Daca taceai asta cu „Încă o dovadă de ”toleranță specifică poporului român care a fost mereu blând cu ceilalți” intelept ramaneai! Dumneata si controlul closetelor publice, cunoasteti locurile neplacut mirositoare si trageti concluzii generale, zau asa, nu ajunge miselia care o cultiva unii in tara – mai e nevoie de desptepti care sa jubileze si sa arate cu degetul? Ca sa vina altii si sa arate cu degetul spre alte latrine publice europene – si sa se incaiere! Ia mai aduna-ti-va mintile in cap, ca nu este de joaca!

      • Stimate domn Preda, hai să nu ne ascundem după deget, dacă tot vorbim de degete. O întrebare: ai citit ultima propoziție a mea? Cred că s-a rupt firul pe atunci din cauza ”extremei mele sincerități” probabil… am spus că naționaliștii ce vor găsi o justificare deputatului cu pricina au fraza respectivă păstrată la inimă, nu am atacat poporul din care fac parte, ci ideea naționaliștilor de a trece cu vederea această supratoleranță a vorbelor spuse de demnitari ”aleși” în sprijinul țării. Totuși interesantă comparație dintre mine și ”controlul closetelor publice”, n-am ce zice… no comment, vorba tot a dumitale de mai sus. Domnule Preda, nu e de joacă, într-adevăr, dar permiteți-mi să vă spun ceva: nici dacă făceam spume la gură nu rezolvam mai frumos situația asta jenantă și probabil umorul sănătos a fost prea prost interpretat aici.

  2. Olahus – no comment. „Toleranta specifica POPORULUI ROMAN” este atac la … ce? Daca „aduna-ti mintile in cap” spus unui om care vorbeste asa este atac, atunci avem o problema majora de perspectiva!

  3. Preda,afirmația e în ghilimele și e cu smiley.Dar ,dacă considerăm că nu e,tot are un pic de adevăr.Da,poporul român e tolerant ,față de ceilalți!Vezi și Tu ,relația Ungaria-Slovacia,accentuarea discursului de extremă dreapta în Ungaria ,față de faptul că singurul partid naționalist (român)din România nu a atins pragul electoral.(http://www.becparlamentare2012.ro/A-DOCUMENTE/Rezultate%20intermediare/anexa%204.pdf)
    La fel, partidul ppmt,tot de,extremă-dreapta,(adversarul udmr-lui) a reușit 0,6 %.
    Deci ,cred că merem înainte.(spre socialismul multilateral dezvoltat,(a la PSD):)

    • Kalaci @ Mai Kalaci, tu stii ca mi-esti drag si eu stiu ca tu stii ca pot sa discut ore in sir cu argumente pro si contra, caci neam de sfinti nu s-a nascut inca. Dar din astia care se cred smecheri si cred ca blandul este prost, si au ei logica sa te invarte pe degete, dau de ei de nu se vad, Kalaci, caci este pacat de atatia oameni de buna-credinta, sa nu ii demasti pe catei drept ce sunt.

      Hai sa-ti povestesc cea mai frumoasa isprava cu un copilas gingas din acesta, adevarata rupta din viata: in 88 faceam o demonstratie la Zürich, impotriva daramarii bisrecilor si a dictaturii (formule, ca aveam familie in tara), cu Solidarnosc, reprezentantul comunitatii maghiare toti cu noi, televiziunea organizata si politia. Si vine un flacaias cultural din acesta, cu o pancarta pentru care nu ceruse nici voie desigur – pe ea scria „democratie in Romania prin alipirea Transilvaniei la Ungaria democratica”, asa vroia el sa demonstreze intr-un spirit comun cu noi romanii. Si ala se credea destept ca si culturalul anonim. Cand i-am spus bland ca nu se potriveste, a incercat sa argumenteze, se credea chiar destept. Asa ca l-am lasat in coltul baietilor mai de mahala, sa imi vad de treaba. Dupa cinci minute cand vin cu Csaba sa il goneasca de-acolo, era cu botul deja pe labe: ce se intamplase? A vazut niste romani mai solizi si mai simpluti, si i-a tot atatat cu pretinsa lui logica, aia chiar ca nu aveau rabdare de minciunile lui si l-ar fi batut de mama focului. Exact de vroia el, dorea sa fie batut in fata televiziunii, sa dovedeasca el, pe banii si organizatia mea, ca romanii sunt primitivi. Vroia sa fie erou! Doar ca nu e nimeni prost, si lasasem un baiat din Giulesti mai muschiulos sa il apere ca pe feciorul sau – si asa a si facut. Drept care nu a devenit de fel erou, ceilalti stateau la un metru de el, caci Dinu stia cum sa le vorbeasca. Iar cearta domnul meu cultural si-a mancat-o pe limba lui, de la Csaba, nu ma murdaresc eu pe maini.

      Nu stiu ce sa cred, dar cand sunt nebuni, sunt altfel decat romanii – nebuni sunt de toate partile. Asta este. Ce mai faci tu Kalaci draga? Ti-am spus ultimul meu dor? Sa facem asa un mare lant de oameni, dela Budapesta pana la Bucuresti care sa strige „Noi suntem Europa” si „Borfasii care ne atata, se ingrasa din banii nostri”. Frumos ar fi, si cu toate diferentele, ma tem ca vorbele se potrivesc de amandoua partile!

      Hai, iti urez Sarbatori Fericite si numai bine!

    • Kalaci @ „Deci ,cred că merem înainte.(spre socialismul multilateral dezvoltat,(a la PSD):)”.
      LASA-I! Ca se frig ei de o sa-i usture, nici o teama. Doar atata, tare as dori sa stiu si eu cum o sa se friga, caci inca imi scapa semnele🙂

  4. coltulcultural @ Asculta copilash [ATAC LA PERSOANA] si fara nume. Fetita mea are in curand zece ani. Dar in jocuri de genul asta a intrat la sapte si a iesit la noua. Nu ea este precoce! Ce iti inchipui dumneata? Vii si psihanalizezi un jegmanitor de parnaie, care nu mai are nici teama de Dumnezeu de vorbeste cum vorbeste, si pe baza aceasta tragi concluzia logica despre „poporul roman”. Si mai arunci si plasa copiilor de sapte ani, la modul proorociei: cine nu va fi de acord, este nationalist, adica hua.

    Pai mai fecior, daca ai avea inima si demnitate, si daca te zgandare sa vorbesti de rau pe acest popor, fa-o mai flacau din proprii convingeri, ca doar nu crezi ca obraznicia este mai mica atunci cand se bizuie pe un borfas, in chip de substituit pentru un neam intreg!? Doar nu te asteptai ca eu sa vin si sa intru in dezbatere cu tine, ca si cand ai fi spus un lucru cugetat, si poate chiar sa ma cobor la nivel tau – poate sa iti preiau textul, sa inlocuiesc cuvintele borfasului cu stiri despre un partid intreg care a incitat la batai poate si la omor, in tara vecina, si sa inlocuiesc in toate concluziile tale numele poporului din care sunt cu intregul popor vecin – asa ca sa iasa fulgii? Asta doreai?

    Uite iti refuz placerea si iti spun atata: cine stie sa citeasca te-a citit deja, despre asta era vorba. Si iarta-ma daca nu am alte vorbe decat marsh de-aici, pentru dumneata! Iar daca iti inchipui ca Olahus va incerca sa te consoleze, nu sunt chiar sigur – este mai rabdator si bland decta mine, dar poti sa fii sigur: prost nu este!

    Nota admin: prost nu e Olahus, nici atat de rabdator incat sa tolereze atacurile la persoana. Ti l-am cenzurat.

    • „Asculta copilash-lash si fara nume” Preda, asta chiar e atac la persoana, cred ca esti de acord. Apreciez insa scuzele reciproce si indemn pe toata lumea la mai mult calm si luat lucrurile in context.

      • Stiu, si asa a fost conceput. Si motivele au fost expuse: „De aceea limba se cade sa poata sa distinga. Altfel azi joaca, maine radere si ajunge ziua in care istorie devine ce se propavaduia sub ceasca, neam este ce minte Ponta, si prosti cei care cred ca aceste vorbe au de fapt alt inteles!”

        Acum gata, ajunge. Noapte buna!

    • Dragul meu Olahus, Daca este cu invatatura, hai sa invatam din experienta!

      1. Titlul si tema era o blasfemie, in care accentul firesc cade pe primul termen si nici de fel pe al doilea. Daca individul avea prezenta de spirit sa spune „dumnezeu nu este maimuta”, atunci ce faceam, ne refeream la WWF? Si tot blasfemie ramanea, in context.

      2. Fraza cu „toleranta spefica a poporului roman”, nu cunosc roman care sa nu o fi remarcat-o si folosit-o vreodata. Diferenta personala poate interveni in comentar, dar este una si aceeasi constatare. Iar legatura intre blasfemia unuia si deraderea acestei fraze are, la o lectura netrecuta print filtrul electoral, ceva ce apare tendentios sau fortat. Fiind o fraza folosita si interpretata de zeci de ora, nu este totusi deplasat sa reactionez la modul in care a fost pusa in legatura cu blasfemia unui infractor. Hai sa mai lasam lucrurile sa insemne si ce inseamna, nu ce combatem in modul cum le-au denaturat nu stiu cine! In plus a urmat si „plasa” de a trage concluzia de genul cine gaseste neavenita aceasta legatura, este insusi un nationalist (intr-un inteles se vede, spurcat). O plasa de care numai cineva care s-a convins de identificarea intre sarlatanii la putere, si fraza pe care tot romanul o foloseste, poate sa o puna. Aici este buba!

      3. Am dreptul sa imi ies din sarite la asemenea corelatii – poate fi deformatie profesionala, dar in obiceiul meu, discutia este pentru intelegere si adevar, egourile se fac mititele, si se retrag intr-un colt, revendicandu-si poate la sfarsit drepturile, cand faptele sunt asigurate. Altfel este doar lalaiala.

      4. Am inteles ca gasca kleptocomunistilor se pare ca a abuzat de aceasta fraza a tuturor romanilor, in ultimile saptamani, si ironia in acea directie se indrepta. Deci adevarul se pare ca si-a gasit drumul (partea de blasfemie si modul cum ar fi interpretata de niste tigani adevarati – care se pare ca sunt singurii pusi in cauza – sunt singurul om care am comentat-o mai jos, se pare ca nu a preocupat multi oameni tema). Adevarul este ca s-a asociat un abuz al kleptocomunistilor cu un abuz al unui infractor eliberat de ei. Nu era clar.

      Pe aceste intelegeri a posteriori mi-am cerut scuze fata de dl. Coltulcultural (scuze, imi este greu sa ma refer cu Dl. la un asemenea alias, dar se vede ca se obisnuieste. Am trait faza cu MitarbeiterInnen, voi trai si pe aceasta) pentru violenta pe care mi-a produs-o lectura ad literam a contributiei sale. Si am precizat ca am ales sa dau glas acestei violente, caci resimteam ceva care se banalizeaza prea usor. Cred ca dansul a inteles si mi-a acceptat formal scuzele. Egourile si-au recapat pozitia si satisfactia, si ar fi loc sa se inteleaga ceva in plus. Asa se face pentru a lasa spatiu invatamintii care reiese din intamplare. Si chiar mi se pare ca dansul incearca sa traga si el o invatatura.

      5. Si pentru ca am aceasta impresie, revin si te rog sa imi scrii si mie in litere grase fraza repetata mai sus, caci tu poti si eu nu, este inegal🙂 „De aceea limba se cade sa poata sa distinga. Altfel azi joaca, maine radere si ajunge ziua in care istorie devine ce se propavaduia sub ceasca, neam este ce minte Ponta, si prosti cei care cred ca aceste vorbe au de fapt alt inteles!”. Si as adauga: daca aceeasi indivizi ar repeta „Apa curge la vale si painea hraneste pe om”, si asta ar deveni subiect deplorabil, si cine ar afirma aceste lucruri in buna credinta devine suspect. Pare exagerat ce spun – dar nu este. Si insist asupra lui, si pentru coltulcultural, caci intelegand acum din ce context si-a scos jocul, realizez ca el poate sa devina mai precaut, dar la mijloc este un proces mai grav al denaturarii limbajului, de care nu poate el singur sa se debaraseze. Uita-te numai la dacomania de sub ceasca, pare ca a ramas o jena pana astazi ca oamenii sa isi faca ganduri despre trecutul legat de daci, caci este marcat de manie. Dar in acelas timp orasul Cluj se mai numeste in continuare Cluj-Napoca, desi inca de la inceput radeau si curcile de acest nume. Acuma vedem ca referinta la blandetea romanilor devine apanajul lui Ponta, deci daca nu stii exact ce debiteaza niste sarlatani la putere, infruptandu-se din fondul comun al traditiei limbii, risti ca oamenii sa iti puna pecete – reducand pas cu pas posibilitatea comunicarii.

      Concluzia mea este simpla – ce trebuie mai degraba este, pe langa umorul care usureaza trecator, este si rezistenta de a nu ceda tot ce este de valoare comuna, de indata ce a intins cate un mitoman politruc mana si foloseste aceste repere comune pentru interesul sau, denaturandu-le. Raul curge in continuare la vale, chiar daca Stalin Hitler si chiar Ponta sunt de acord cu acest lucru, sau poate chiar l-ar folosi in scopurile propagandei lor! Blandetea romanilor – cu toate laturile de virtute si de lene pe care le ascunde, este perfect perpendiculara pe propaganda unor trecatori sarlatani. Si de aceea cuvintele trebuiesc aparate cum se apara si drepturile – nu se lasa denaturate dupa impulsurile sarlatnilor orei.

      Cam asta. Evident, aceasta discutia a fost nascuta din intamplare, si desi fenomenul risca sa fie repetitiv, nu are rost sa fie dusa de fiecare data. Insa poate nu este rau ca odata sa fi fost pusa pe tapet, caci poate scapa vederii uneori. Sa nu ne lasam limba cucerita de sarlatani!

    • Kalaci @ Esti tare Kalaci – pai asta este viata, inghiti una doua lasand sa treaca, la cifra trei, numar de rascruce, te infurii rau. Trebuie sa te infurii rau, sa lasi asa tot ce este indreptatit sa iasa, ca peste un sfert de ora sa iti poata trece. Altfel face rau la digestie si naste indoieli de oameni prosti. Cum spunea o buna prietena a mea evreica – mie imi place asa, daca este neintelegere, ma cert ca la usa satrei sa sara fulgii, si pe urma ne-impacam, ce atata frecangeal? Oare era political incorrect, oare a folosit cuvantul satra in mod tendentios? Desigur, este Bucuresteanca, a invatat de la romani🙂 Ay ay ay – PALOMA!

      Noapte buna, Kalaci.

  5. Pentru a incheia tema tiganeasca pe un ton omenesc, iata o constatare foarte interesanta. M-a vizitat de curand un prieten care a petrecut cateva luni in Pakistanul de nord. A fost impersionat sa vada in alamurile si vasele pe care le faceau oamenii acolo, formele din copilarie. El a crescut langa Oltenita pe langa tigani – chiar si intelege putin limba – si mi-a spus cum deoadata i-au trecut prin cap numele tuturor meseriilor traditionale legate de MESTESUGARI tigani. Olari, lingurari, fusari, argintari, caramidari, ca sa nu mai vorbim de lautari, etc. El mai apucase acestea pe stingere, pentru mine sunt amintiri din bunici. Dar intr-adevar ei erau specialistii in toate aceste obiecte, si aveau increderea oamenilor si le faceau bine – dupa mestesug milenar adus din India. Constatarea este dubla: in primul rand, departe sa fi fost robii cei mai multi, tiganii erau si mestesugari (au fost si robi, neindoielnic, dar departe sa fi constituit acestia majoritatea). Si, inca mai interesant: industrializarea a facut toate aceste meserii in timp foarte scurt superflue – si atunci caracterul nomad a devenit o povara, este deci desocializariea romilor cel putin in parte si o consecinta a industrializarii cu care este mult mai greu de tinut pasul pentru oameni legati de obiceiurile nomade. O tema de reflectie pentru toti.

    Cat despre lautari, este aici unul Fane care vine in fiecare Decembrie, cred ca are peste 70 de ani si este scund, dar cand canta pe scripca lui parca este indragostit doar de vioara si are ochii veseli si jucausi. L-am intrebat odata: mai omule, unde stai nu trec oameni, nu vrei sa mergi pe o strada mai frecventata – nu, ca mie imi place sa canta, nu cant pentru bani. Si in acel moment nu mintea, desi vine de pe la Suceava, doar sa cante pe strazi in Germania. Cand ma vede ii trage cate o sarba doar pentru unul care intelege, si parca il vezi cu o nunta in ochii mintii, imbiind mirii la joc. Vorba lui Ovidiu, poporul Duma sau Dumba, care-a plecat si nu s-a mai intors. Ca noi, atatia.

  6. Si in final pentru domnul cultural, daca cumva vorbind de „nationalisti” si de „toleranta poporului roman” v-ati gandit doar la niste zemuri de post-securisti fara neam, atunci va rog data viitoare sa faceti aceasta distinctie mai clara. Pentru ca nu vom inventa o noua limba de fiecare data cand apar niste maimute care isi bat joc de toate cele bune si omenesti, tragandu-le in namolul lor.

    De aceea limba se cade sa poate sa distinga. Altfel azi joaca, maine radere si ajunge ziua in care istorie devine ce se propavaduia sub ceasca, neam este ce minte Ponta, si prosti cei care cred ca aceste vorbe au de fapt alt inteles! Cam asta.

  7. Vedeți,dl.Preda M.(prima și ultima dată) noi suntem răspunzători,pentru gândirea copiilor noștrii. Dacă reușim,generația următoare,nu o aibă fixații naționaliste,Poate, atunci o să ajungem la ideea Dv. utopică Ungaromania sau Roungaria. Prea mult rău am făcut de-a lungul istoriei,unul altuia,ca să putem uita într-o generație.Sper, că o să ajungă ,generațiile următoare, să uite umbrele din istoria comună.Sper ,dar nu cred .Dumnezeu să ne ajute.
    Crăciun fericit și la mulți ani dl.Preda!

    • Kalaci @ Nu inteleg rosult lui „prima si ultima data”?! De sigur ambianta in care creste urmatoarea generatie este o bucata de raspundere comuna – din acest punct de vedere pot intelege si am mentionat mai sus „reducem istoria la propaganda lui ceasca”, etc etc. Motive pentru tensiuni cunoastem suficiente – si avem fantezia sa mai inventam si perpetuu unele noi, dupa cum se vede uneori – nu asta este problema.

      Cuvantul cheie este cred „fixatie”, aceea este nociva. Si ce lipseste este dezvoltarea unei intelegeri a ‘raului’, raul cu formele sale multiple de manifestare – il problema del male, cum canta Gianna Nanini. Este un lucru foarte concret, caci multi dintre acesti copii par sa creasca si in convingerea ca sunt singuri pe pamant, ca numai lor li se intampla anumite lurcuri, si aceasta doar pentru ca sunt asa si nu altfel. Ei, in 80% din cazuri aceasta este fals – si tot problema de perceptie. Da, sa invatam copii sa perceapa raul, sa se apere de el, dar sa nu aiba fixatii – ca spre exemplu fixatia pe manifestarile etnice ale raului.

      Cat despre problema „uitarii” – eu nu cred in uitare. Altceva se petrece. Omul trebuie se inteleaga ca este o farama de raspundere intre trecut si viitor, si doar astfel poate MODIFICA AMINTIREA. Pentru ca este vorba mai putin ce ceea ce s-a petrecut cat de modul in care se percepe de-a lungul generatiilor. Poarta impacarii poate fiecare sa o deschida, prin impacare si intelegere nu dispare ceva in uitare, ci intra intr-o alta amintire si alta perceptie. Si ca sa fim sinceri, se mai accepta si, prin empatie, realitatea altor oameni si a perceptiiei lor a realitatii – aici mi se pare ca lipseste foarte mult, in cel mai bun caz intalnirea are loc la nivel rational, dar pare ca foarte putini merg mai departe de aceasta.
      Aici cuvantul fixatie este central – caci de fapt a intelege inseamna a te deschide adevarului altuia. Nu cu ratiunea, ci cu fiinta. Este un proces sanatos si purificator, iar fixatia este opusul sau.

      La multi Kalaci si Sarbatori fericite.

  8. Kakaci @ Cam neclar raspunsul meu. Mai simplu:

    1. Ideea cu unirea este o „nebuie rationala” – cu totii suntem PROGRAMATI sa credem ca este absurda si imposibila. Luata la bani marunti insa iti dai seama ca este foarte rationala. De aceea poate folosi ca mijloc de „deprogramare” de catre cei care se gandesc. En passant, la unirea din 1859, existasera suficiente razboaie fratricide, mici tradari si alte neintelegeri in familie intre Moldoveni si Munteni. Trecutul cuprinde adesea suficiente de motive ascunse de posibila discordie, dar in egala masura prezentul si viitor pot fi motive de intelegere. Oricum, eu am acceptat aceasta idee care rationala, o folosesc mai degraba ca semn de intrebare pentru oameni: oare de ce nu? De deprogramat oricum trebuie sa o faca, cum spui si tu.

    2. In ceea ce priveste fixatia, singura mare problema – vroiam sa spun ca nu trecutul se schimba ci perceptia lui, prin dialog. Este necesara mai multa departare in ceea ce priveste raul din trecut, raul care il aduce viata – si este necesara mai multa apropiere de ceilalti, in ceea ce priveste intelegerea lor cu suferintele lor specifice.
    a) apropiere: cati romani sunt constienti de luptele maghiarilor cu habsburgii si impactul pe care acestea le-au avut asupra atitudinii lor in istorie si si fata de noi? Cati maghiari realizeaza cum au fost romanii stransi intre Rusi, Turci si AU? Sau ce a insemnat cotropirea de catre rusi. Cati de ambele parti sunt dispusi sa priveasca pe ceilalti in destinul lor, neconditionat de relatiile reciproce, sau de problema de vina sau nevina? Cati romani realizeaza ca maghiarii au venit nu de undeva din Asia, ci din Kazaria, cu o cultura dezvoltata, si nu intamplator acele prime sute de ani pana la aparitia cruciatilor au fost lipsite de mari incaierari? etc, etc.
    b) prin departare inteleg la ce ma refeream cu problema raului mai sus. Cand din Ungaria s-a decis sa se reduca valahii la iobagi fara drepturi, impactul pe care aceasta l-a avut asupra celor din urma a venit prin maghiari – dar putem spune ca nu in mod absolut „din cauza” acelora. Caci era un corolar local al marii disensiuni intre biserica de apus si de rasarit, sub presiuni de la Roma poate, etc. Aceeasi tema se poate revedea in variatele momente tensionate ale istoriei la care tu te referi spunand ca s-a facut mai mult rau decat poate o generatie uita. Si unii si altii au actionat din proprie alegere, insa in valurile raului din lume care ii atingeau. Spun aceste lucruri deoarece flagerarea nationalista tinda sa creeze din „ceilalti” un fel de substitut cauzal pentru soarta proprie. Pe cand adevarul este ca peste 80% din apasarile sortii, cel putin de la o vreme, se poarta cam in egala masura, si sunt datorate unor maree mult mai puternice decat deciziile unor mici statulete: comunism, piata globala – amandoua, adevaruri si pretexte deopotriva. Am putea deci sa ne reducem la cele 20% care raman intr-adevar ca diversiuni si diversitati de vindecat (procentele sunt destul de intamplatoare desigur, cum sa masor?).

    Putem aici sa aducem martori pe Francezi si cu Germani, n uau uitat, dar au depasit destul de bine trecutul. Mai sunt si alte exemple. Nu este chiar o intreprindere disperata, cel mult la inceput incomoda!

  9. domnului coltcultural @ Doi oameni pentru care am un respect deosebit mi-au semnalat ca au fost capabili sa gaseasca umor in remarcile dvoastra. In dubito pro reo, daca sunteti in continuare convins de acest lucru, imi cer scuze pentru lectura mea ad literam a paradoxalei logici de care v-ati folosit. Se prea poate ca febra propagandei electorale pentru niste infractori sa fi deplasat simtul umorului intr-o directie greu de perceput in limba as it is. Numai bine!

    • Îmi pare rău, asemenea, dacă prin comentariile mele v-am jignit în vreun fel sau altul. Recunosc că uneori am un mod alambicat de exprimare, mai greu de cuprins in esenta lui, e o povară pe care încerc să o remediez. N-am avut niciun moment intenția să atac poporul român în ansamblu, am pretenția că am învățat deosebirea dintre stereotip și exprimare clișeistică sau stereotipică. Nici eu nu am ieșit prea bine după sesiunea de propaganda electorală, vă înțeleg, totuși umorul (nu batjocura!) e deseori benefic pentru sănătate:) Scuzele sunt acceptate. Numai bine vă doresc!

      • Atunci este bine – si poate intr-adevar in aceasta campanie electorala au curs atatea scursori, incat ajungeai poate sa doresti sa glumesti si despre „mama”, caci fusese folosita mama in propaganda – ca sa zicem asa. Poate a fost bun un dus rece, caci violenta revoltei este o forta care, ca oricare alta forta ce ne-o da natura, se cere controlata si directionata. Daca telul sunt anumite ipocrizii ale unei caste, care abuzeaza de „bunul comun” al calitatilor colective, pentru propriile minciuni – atunci asta se poate delimita pentru ca lovitura sa nu ricoseze tocmai in bunurile comune, deja cotropite de politruci.

        Sunt fara de indoiala de acord ca umorul este benefic pentru sanatate. Concluzia mea, cand am realizat ca linia de gandire pe care ati imptrimat-o pornind de la un corupt fara dumnezeu, la toleranta unui neam fata de altul, pe mine ma ducea la amenintarile fizice la adresa aceluiasi neam, dincolo de granita, a fost in mod spontan: Morala istoriei, nu recomand nimanui care poate alege, sa fie astazi tigan, poate dauna sanatatii. Unii romi ar putea insa intelege gresit acest umor! Sa speram ca va veni o vreme cand alegerilor nu vor mai cere superdoze de umor pentru a se elibera oamenii de dezgust! Numai bine.

  10. la tema@ Dupa atatea divagatii, poate este timpul sa spun si o vorba despre tema insasi. Sunt convins ca cel putinii tiganii pe care ii am prieteni, ar fi reactionat ca si mine la citirea constructiei „dumnezeu nu este tigan” – adica le-ar fi tresarit inima in primul rand la blasfemie, si li s-ar fi facut pe loc mila de acel om. Nici un moment nu si-ar fi pus identitatea lor inainte, caci ar fi simtit bine ca un om care ajunge sa vorbeasca asa se distruge pe sine, caci isi inchide singur portile de scapare. Si cred ca s-ar fi rugat pentru el, bisericosi fiind. In limba romana exista vorba bine intocmita „Dumnezeu nu bate cu bata” – ea este facuta ca sa fie rostita in acest fel, caci este extraordinar de discreta, permite sa fie rostita in egala masura de cel care se socoteste nedreptatit cat si de cel dornic de pocainta, dand totusi glas dorintei de mantuire. Blasfemia distruge tocmai aceasta speranta in om. De aceea, in perfecta pace cu „tiganul din mine” am citit in acest fel, poate din aceeasi cauza am simtit, fara sa pot spune exact ce, ca ceva nu este in ordine cand discursul o ia in alta directie, spre ipocrizii si alte ipostaze ale viciului.

    Cat despre „nationalism”, trebuie un lucru totusi sa ne fie clar – ca orice forma de adevarata dragoste, dragostea de neamul caruia ii apartine un om, este o forta care poate mantui sau distruge, care cunoaste perversiuni – si niciodata perversiunile dragostei nu s-au vindecat prin ponegrirea dragostei. Ar trebui sa ne serveasca de lectie, ca nu se pot depasi incercarile de denaturare decat pe drumul de pasi dincolo de familie, neam si identitate spre a fi pur si simplu om. Si cred ca tiganii de care vorbesc, ca oameni ar fi reactionat si nici nu s-ar fi aplecat o clipa asupra incidentului colateral, care vrea ca individul a folosti numele neamului lor in blasfemia sa.

  11. Concluzii @ Am o intrebare la lectori – cu mine fie cum o fi, dar nu am inteles ce ati avut cu Kalaci sarmanul de l-ati penalizat, cand el incerca doar sa linisteasca spiritele?

    La capitolul „blandetea romanilor”, poate este indicat un pas activ pentru a-l „smulge din uzurparea sarlatanilor”. Imi vine in minte urmatorul exemplu care mi se pare destul de graitor. Din relatarile unui ofiter batran care a facut toata campania pana la Stalingrad, in armata calari. Imi povestea cum prindeau prizonieri partizani rusi; cand nemtii ii lasau pe romani sa ii lichideze, se indepartau de trupe si trageau niste salve in aer, spunand rusilor sa fuga cat ii tin calcaiele si sa nu se mai lase prinji, caci dau de bucluc. De la ofiteri la ultimul soldat erau in acord ca asa se face – si probabil ca in acea iarna si nemtii erau inmuiati rau, caci altfel s-ar fi prins si si-ar fi pierdut pielea niste romani. Consemnez ca acelas ofiter povestea mai departe: la Stalingrad s-au dat batuti nemtii, dar noi am mai bantuit o luna doua in rusi, pana ne-o obligat sa ne retragem. Aveau tot motivul sa nu ii iubeasca pe rusii sovietici, si sa lupte impotriva lor, dar pe prizonieri ii lasau sa fuga. Un lucru facut pentru simpla pace sufleteasca, caci cat de multi cunosc asemenea amintiri? Aici si cealalta latura a acestei blandeti, care poate uneori trece de tembelism. Poate in alte locuri, s-ar fi cules amintiri, s-ar fi adus dovezi de atitudini umane, etc. Sa stie lumea! Este perfect adevarat la capitolul acesta ca, in termeni occidentali, romanul nu stie sa se vanda, si se mai si fuduleste cu asta.

    Cam la exemple de genul acesta se gandeste tot omul (care nu i-a ascultat pe Ponta et co) in legatura cu aceasta tema. Si asta nu inseamna sa treaca cu vederea legionarii de la abator, minerii si cate si mai cate iesiri de barbarie! Ce e bine, ce e rau, te intreaba si socoate !🙂

  12. @Preda@Kalaci – Concluzii @ Am o intrebare la lectori – cu mine fie cum o fi, dar nu am inteles ce ati avut cu Kalaci sarmanul de l-ati penalizat, cand el incerca doar sa linisteasca spiritele?
    Nu stiu ceilalti dar eu pentru asta:
    „Prea mult rău am făcut de-a lungul istoriei,unul altuia,ca să putem uita într-o generație.Sper, că o să ajungă ,generațiile următoare, să uite umbrele din istoria comună.” WTF Laci ? Cine o facut rau cui ? Eu?Tu ? Taica-meu ?Taica tau ? Mosu’meu ?Bunu’tau ? Si nu cred ca trebuie uitate faptele intunecate din istoria Transilvaniei fiindca riscam sa le repetam ! Da ,trebuie sa ne amintim de Ip si Aita seaca ,Treznea si Zlatna,Tarcaia etc. dar trebuie sa INVATAM SA IERTAM !
    PS – @Preda- My God Preda ! Nu inteleg cum nu ti-o picat fisa cu „Coltulcultural” ! Mie mi-a placut ironia lui ! Thumbs up „Coltul cultural ” !😉

    • Gelu @ „My God Preda ! Nu inteleg cum nu ti-o picat fisa” – nici eu nu stiu, dar totul are un rost, zic oamenii. Concret stiu cum nu mi-a picat: habar nu am ce indruga gasca infractorilor, deci corelatia mea a fost cea a „limbii naturale”. Asta este, dar poate rostul este ca din acest schimb de fulgere, sa ne gandim cu totii cat vor mai uzurpa acesti indivizi ? Umorul usureaza, dar parca este nevoie si de altceva pentru aceasta nerusinare.

      De acord cu restul, nici eu nu stiu ce era in mintea lui Kalaci in acel moment, ca nu ii seamana, cel putin cum il cunosc – poate l-a iritat discutia imprejmuitoare?

    • Mersi fain, Gelu! Poate săpuneala domnului Preda mi-a prins bine pe viitor. Am terminat istoria anul acesta, știu și despre Ip și Treznea și despre alte evenimente asemănătoare, dar poziția mea mă obligă să fiu rece și obiectiv, altfel denaturez totul și istorici care au denaturat istoria știm bine că au făcut carieră îndelungată și au fost și plătiți gras. Numele meu e Mihai, nu mă ascund după un pseudonim, ”coltulcultural” e doar numele ales pentru a comenta pe bloguri cu intenția de a-mi face publicitate la propriul blog, e o tehnică de marketing, dacă vreți, dar repet- Toate informațiile legate de mine se găsesc, așa cum a menționat și Olahus, la http://coltulcultural.wordpress.com/tag/coltul-cultural/, rubrica DESPRE MINE. Faptul că ironizez intră în felul meu de a fi oarecum, e o deprindere, cât despre blândețea românilor, articolul acesta- http://www.acum.tv/articol/61791/ explică mai bine poziția mea de atunci, care a fost răsexplicată și pusă-n ghilimele + smiley CU MENȚIUNEA că subscriu la ceea ce ai spus, Gelu, mai devreme-trebuie sa invatam sa iertam, dar sa nu uitam adevărul istoric, e vital!!! Să nu-i lăsăm pe alții să ne pună mâna la gură și să ia cuvântul când spun baliverne, dintre cei la putere și nu numai. Sunt apolitic, acest blog e apolitic, deci relax cu politica și politrucii. Îi cunoaștem. Alta e ideea aici.
      Nu noi, cei de acum suntem vinovații direcți de ceea ce a fost atunci, noi putem fi vinovați în măsura în care nu luăm aminte și nu distingem dintre cei de azi și cei de ieri și repetăm istoria (ce oricum e repetitivă, mama ei). Vin sărbătorile, hai să fim mai buni unii cu ceilalți. Și de ce numai de Sărbători? Mereu!!

  13. ColtulCultural @ „Sapuneala domnului Preda …” sa fie intr-un ceas bun! Uite, eu mi-am investit un sfert de ora in presa actuala, in chip de ispasire, si intr-adevar m-a apucat ameteala, daca incercam sa dialoghez in minte direct cu ceea ce citeam acolo

    Recunosc ca am crescut intr-o familie in care s-a refuzat in toate copilaria mea (si pana la sfarsit, dupa ce eu plecasem), sa se foloseasca cuvantul „tovaras” ca termen de adresare sociala. Si a functionat, fara excesive penalizari. Iar atentia la uzurparea limbajului era sporita. Reactia mea a fost fara de indoiala marcata de aceasta intelegere.

    Cand niste kleptocrati, cultivatori de mineri si de moburi sunt cei care abuzeaza pana la instrainare de referintele la „blandetea romanilor”, inteleg fara indoiala mai bine mesajul care m-a revoltat la prima lectura. Si in acelas timp ma gandesc ca ar trebui folosite noi ‘cuvinte potrivite’, vorba lui Arghezi: Astia sunt niste „dezblanziti”: In aceeasi masura, daca astia sunt „nationalisti”, atunci curcanul este condor! Nu sunt nationalisti niste distrugatori de neam. Se pot numi „desnationalisti”, distrugatori de neam, si atunci intelegerea in limba romana ramane intacta si amortizeaza socul acestei perioade, prea lungi.

    Daca aceasta atentie sporita la limba pare cumva maniaca; iata, dupa razboi, in Germania, a existat un curent literar care a dainuit cam un deceniu, se numea „Kahlschlag” – adica, cumva, „tuns la chelie”. Reduceau vocabularul la un numar minim de 2-300 de cuvinte, in asa masura fusese denaturata limba sub nazisti, si cele mai firesti vorbe isi primisera o conotatie de care simteau nevoia sa se purifice.

    In ceea ce priveste istoria, sunt intr-adevar momente care nu se vor uita, si nici nu trebuiesc uitate cu forta, precum Ip, si multe altele. In egala masura insa trebuie sa fim constienti ca si pentru maghiari exista momente pe care nu le vor uita, mult discutatul Avram Iancu, sau garzile lui Maniu (care trebuie insa amintit si clarificat, ca au folosit numele lui Maniu in mod abuziv, iar Maniu a fost primul care a combatut barbaria lor razbunatoare). Suntem obisnuiti sa intelegem acestea ca niste fapte reactive, „lantul cauzal” fiind cumva o indreptatire. Oricum ar fi insa, trebuie sa avem deschiderea de a intelege ca lantul cauzal va fi privit de ceilalti in alta perspectiva, si in orice caz trebuie sa ne distantam si sa asumam crime ce s-au petrecut in acest fel. Importanta este reculegerea, impacarea si iertarea reciproca – spre demnitatea celor care au fost victime, de o parte si cealalta. Eu asa inteleg emanciparea, si nu prin „uitare” – cred de asemeni ca nici Kalaci nu va avea probleme cu acest punct de vedere, cuvantul uitare cazand poate prea repede.

    In acest context pot sa clarific poate referinta mea cam dura la „cautat in latrine”. Ma refeream acolo la o tendinta de a cauta elemente semnificative in faptele unor indivizi extremisti – izolati sau chiar mai numerosi – de o parte si de cealalta, tendinta care duce de obste la niste incercari scremute de a relativa, de a masura sau compensa faptele. Impotriva acestei tendinte ma revoltam eu. Parerea mea este ca nu trebuiesc trecute cu vederea, intr-adevar, dar daca devin obiect de dezbateri de genul „jegosii si barbarii cui sunt mai nespalati si mai criminali?”, atunci aceia au castigat coborand atentia la nivelul lor.

    Si asta s-a intamplat des aici, nu este figura de stil! Solutia este totusi simpla – in principiu, cei care discuta aici sunt manati de acelas reflex de a se distanta de extreme. Acest lucru trebuie sa fie radical: in principiu trebuie sa intelegem in liniste, ca un punct de plecare, ca oameni fiind, diferenta care ne distinge ca etnii este mult MAI MICA decat distanta fata de extreme si mancurtizarea relatiilor biciuite de niste Barna, Jobbik, Vadim sau Antonescu. Period. Si astfel nu mai este loc de cautat atunci al cui nebun este mai periculos, in increderea ca de o parte si de cealalta se ia in serios pericolul pe care acestia il reprezinta.

    Cam asta din punctul meu de vedere, pentru a incheia CU FOLOS capitolul „sapunelii”, pentru care, odata asumat limbajul ales dur, si oferite si acceptate scuzele de rigoare, nu am de ce sa spun ca l-as regreta. Sper ca aceste vorbe sa fie si in asentimentul d-voastra! Daca poate fi intors in bine, halal sa fie🙂

    Mai ramane poate aspectul maturat sub covor al blasfmiei – zau, punctul de plecare nu era nici nationalist, nici zaharisit, era o blasfemie infama, pe care un tigan cu frica de Dumnezeu l-ar fi privit si el in primul rand ca atare trecand neatins de incidenteul „colateral” ca pacatosul a folosit etnia lui in blestem. Lucru care situeaza fara indoiala, pe acei tigani pe care ii am in minte cand spun acest lucru, mile deasupra infractorului roman in cauza. Si aceasta fara necesitatea de a pune in joc natiuni si calitatile sau defectele lor de ordin general. Asta ca o posibila iesire din contingentul agresiv al propagandelor acestor zile.

  14. Pingback: Boldog Crăciun-t Kívánunk /Vă urăm Karácsony Fericit! Plus: De ce etnie e Dumnezeu? « MaghiaRomania

Comentariile nu sunt permise.