Indicatoare intr-o limba, in doua sau intr-o mie


Primarul din Sfantu Gheorghe, Antal Arpad, a fost obligat de instanta sa foloseasca romana deasupra maghiarei in inscriptii publice. Un pretext pentru mine sa vorbesc despre alte inscriptii, cele de pe sosele si autrostrazi. Si cat de [in]util e sa fie in doua limbi.

Discutam cu un olandez despre acest lucru zilele trecute. Parerea lui s-ar putea rezuma astfel (nu este citat exact, reproduc din memorie):

„Este periculos si derutant, din doua motive:
1. Este mult text, deci ingreuneaza lizibilitatea. Pe autostrada, la 130 km/h, sau pe un drum principal, la 90 km/h, unde in ciuda vitezei mai mici sunt pericole mai mari ca pe autostrada, citirea si intelegerea unui astfel de indicator trebuie sa se faca in fractiuni de secunda. Orice informatie superflua ia prea mult timp, si poate duce uneori la incadrarea pe banda gresita sau atentie prea lunga acordata indicatorului si nu conditiilor de trafic, deci accidente.
2. Pe harti apare in aproape toate cazurile doar un singur nume. Pentru nelocalnic (deci cel care are nevoie de indicator) este greu sa isi dea seama ca, de exemplu, Fortezza si Franzenfeste
(Tirolul de Sud, Italia – nota kiwi) sunt de fapt una si aceeasi localitate, folosindu-se doar de o harta rutiera obisnuita sau de un GPS.
3. Pe soferul de tir aflat in tranzit, pe turistul care vrea sa viziteze locul, sau pe cineva aflat intamplator acolo, indiferent de motiv, nu il intereseaza orgoliile si sensibilitatile lingvistice ale localnicilor. Tot ce vrea este sa ajunga din punctul A in punctul B usor si in siguranta, folosindu-se de indicatoare, harti, GPS.”

Parerea mea: In principiu are dreptate, insa totul depinde de lizibilitatea si inteligibilitatea acelor indicatoare. Voi ilustra mai jos. Si, in plus, un indicator bilingv ofera mai putina informatie utila, fiindca mai mult spatiu este ocupat pentru a satisface bilingvismul. De exemplu, la intersectia DN13 cu DN13A la Balauseri, un indicator de directie „Piatra Neamt / Miercurea Ciuc / Sovata” ofera clar toate informatiile de care are nevoie un sofer. Prin adaugarea a doua linii de text suplimentare („Szovata”, respectiv „Csikszereda”), timpul de procesare al panoului, si implicit timpul de reactie al soferului, creste semnificativ. Sau, pe de alta parte, trebuie renuntat la una dintre destinatii, ceea ce ar reduce calitatea informatiei transmise.

Asa da Asa nu
Indicarea destinatiilor din strainatate in limba destinatiei
Germania, Austria, indicatoarele noi din Olanda
„Praha” „Bratislava” „Warszawa”
Estonia: „Riia”, „Peterburg”
Ungaria: „Arad – Arad”
„BesztercebanyaBanska Bystrica”
„Munkács – Мукачево”
Folosirea consecventa a toponimiei
Spania: „Girona” „Vitoria – Gasteiz” „Ourense”
indiferent de limba vorbita in zona unde se afla panoul
Tirolul de Sud, Italia
Pe autostrada: „Fortezza – Franzenfeste”
Pe drumul local: „Franzenfeste – Fortezza”
Belgia, autostrada A3
In Valonia, indicatoarele indica directia „Liege”
In Flandra indicatoarele indica directia „Luik”
Finlanda
intr-o localitate majoritar vorbitoare de finlandeza „Helsinki – Helsingfors”
majoritate suedeza „Helsingfors – Helsinki”
monolingv finlandeza „Helsinki”

Pe scurt: Gyuri bacsi nu are nevoie de indicator cu „Sepsiszentgyorgy la stanga” fiindca el e de-al locului si stie. Insa pe GPS-ul sau harta unuia care nu este de acolo nu exista acel „Sepsiszentgyorgy”, deci este derutat, pierde timp (pentru un sofer profesionist time=money), si din cauza derutei risca sa faca manevre periculoase care pun viata lui si a altora in pericol.

Voi ce parere aveti?

Kiwi, noul membru MaghiaRomânia

17 gânduri despre “Indicatoare intr-o limba, in doua sau intr-o mie

  1. Dar de ce sa nu fie doar Sepsiszentgyorgy, in loc de Sfantu Gheorghe, e un nume mult mai vechi. Pentru ca traim in Romania? Pai si atunci unde e pragmatismul steril al opiniei de mai sus? De ce nu numerotam orasele? E mult mai usor de retinut.

  2. Pe semne ca la un moment dat, fata de atata energie investita in probleme de supravietuire, se va ajunge la numerotare, esperanto sau bar code reader inglobat in masina, care vrei nu vrei te ghideaza singur 🙂 Problema are ceva din natura cuadraturii cercului: cineva trebuie sa dea o demonstratie irefutabila ca nu se poate rezolva spre satisfactia tuturor gusturilor, la modul in care este pusa. Argumentul fluiditatii traficului mi se pare greu de neglijat – chit ca in Romania sunt inca sensibil mai putini calatori straini decat in Tirol sau Belgia.

  3. Hai sa nu „legyünk pápábbak a pápánál” (mai papa ca papa).
    „Peste tot” sint inscriptii rutiere multilingve, si nu cred ca cineva are o statistica cum ca in Franta ar fi mai putine accidente din cauza lipsei inscriptiilor multilingve, dar in Corsica deodata ar fi mai multe, ca acolo sint.

    Iar cu GPS-ul nici nu prea te mai uiti la ele: turn right, left, go ahead…

    Si as putea duce destule exemple si cind cele minoritare sint deasupra (nu ca asta ar fi norma).

    • Eu sunt de acord cu indicatoarele bilingve, cu conditia sa fie consecvente si sa respecte anumite standarde de ergonomie si lizibilitate. Pot exista evident si indicatoare unilingve execrabil facute. De aia am si dat lista de „asa da” vs. „asa nu”. Daca se decide ca limba mioritara sa fie sus, ok, dar sa fie in toate indicatoarele catre acel loc, si nu (revenind la exemplul de mai sus) unele sa fie catre Fortezza – Franzenfeste, altele catre Franzenfeste – Fortezza. In Catalunia de exemplu, apare doar toponimia locala peste tot, nu exista bilingvism pe indicatoare. Nu zic ca e bine sau rau din punct de vedere ale drepturilor de limba; insa este bine in Spania ca, din punct de vedere al orientarii, fiindca o localitate va fi tot timpul „referred to” oficial cu aceeasi denumire si nu altfel. Girona este Girona, Lleida este Lleida, Donostia – San Sebastian este Donostia – San Sebastian, etc.

      • Nu prea inteleg. Donostia este numele basc al orasului San Sebastian. Sau invers, San Sebastian este denumirea spaniola a orasului Donostia. Denumirea este deci bilingva, nu ?

    • In GPS-ul original la Audi poti selecta atat Sepsiszentgyorgy cat si Sfintu Gheorghe. La fel in Google Maps.
      Dar pe indicatoarele nou montate de catre CNADNR pe DN12 rar gasesti inscriptii bilingve (pana acum am vazut numai la cateva poduri sau podete, dar nu la toate). 😦
      Sunt atatea indicatoare pe starzi, atatea inscriptii, ca nu cred ca un indicator bilingv va cauza accidente. Evident trebuie sa fie proiectat intr-un fel in care este lizibil usor si nu prea aglomerat.
      Numele localitatilor e diferit in limbi diferite, iar localnicii nu spun ca merg la Baraolt, ci ca merg la Barot. Nu ar fi normal ca indicatoarele sa scrie si numele cum e folosit de majoritatea locala? E la fel ca si cu indicatoarele la intrarea localitatilor. Pacat ca indicatoarele rutiere nu au fost incluse in legea care prevede obligativitatea folosirii inscriptiilor bilingve unde majoritatea e peste 20%.

      Care limba e scris deasupra, nu prea ma intereseaza, daca apar ambele limbi.

  4. Ce vroiam sa spun este ca
    a) este probabil ca deindata ce EU are iar timp, vor reglementa si aceasta chestiune cum este reglementata care chimie in mancare te poate inbolnavi mai incet decat alta chimie, si este permisa in alimentatie, ce nuanta de alb este indicata pentru mulgerea fericita a vacilor, etc.
    b) vor fi pesemne indicatoare ISO produse in China, cu lcd ca indicatoarele in gari si statii de autobuz, alimentate cu celule fotovoltaice, si care se pot programa la distanta prin radio. Iar doar la instalatie, pentru a le activa va trebui trimis un semnal pt ca GPS Systemul sa le inregistreze.

    Dupa aceea vei putea citi sau auzi directiile in limba dorintei tale, nu mai este nevoie sa fie totul inscris pe indicatoare. Iar ce se inscrie fizic pe ele, atunci se poate vota impreuna cu primarii (asta este adaosul meu, restul vom avea foarte probabil de-aci in 5-10 ani).

    Cu atat mai mult nu inteleg incapatanarea romanilor sa refuze cu indarjire placerea sarmanilor maghiari. Ar putea sa le permita pausal peste 80% populatia localitatii – plancarta monolingva, ce mai! Si pe urma mai pot negocia, coboara la 75%, samd – intr-o zi devine jocul desuet, si pana atunci de ce sa creezi sange rau? Nu inteleg.

  5. @E. Ferencz Judit – denumirea este bilingva, dar este folosita consecvent. Adica peste tot unde este vorba despre acel oras, pe toate indicatoarele, in toate actele, asta este denumirea oficiala. Nu este voie sa figureze doar ca Donostia, doar ca San Sebastian, sau ca San Sebastian – Donostia. La asta ma refeream, asta e un exemplu BUN de bilingvism, a se observa ca e pe coloana „asa da”.

    @Andras: Primul indicator este in oras, unde oricum viteza de rulare este mult mai mica decat in afara. Si in alte locuri am putut sa reactionez indicatoare bilingve incarcate in oras, la viteze de 40-50 km/h, in regim de trafic de oras (diferit de cel de autostrada). Al doilea e intr-adevar execrabil!

    • Pe Google nu apare, fiindca imaginile sunt vechi, dar din pacate indicatoarele montate de CNADR nici in oras nu sunt bilingve. Inca un lucur: daca eu merg undeva si folosesc indicatoarele (cum am facut de multe ori in strainatate cand n-am avut GPS), nu citesc tot ce este scris, fiindca pur si simplu nu e posibil. Oricum trebuie sa stii unde vrei sa te duci. Daca vine un roman din Bucuresti si merge la Miercurea Ciuc si stie ca trebuie sa treaca prin Sfintu Gheorghe, atunci va fi atent la inscriptiile Sfintu Gheorghe si Miercurea Ciuc. Dupa experienta mea mintea omului nici nu se ocupa cu numele care incep cu Cs (Csikszereda), sau C(luj) sau K(olozsvar) pe acele indicatoare. La fel, daca vine un maghiar care vrea sa mearga la Sepsiszentgyorgy, va cauta cu ochiul acel cuvant. Nu vad o problema care poate cauza confuzie.
      O alta solutie (nu mai tin minte in ce tara am vazut) este sa scrie in maghiara in mod diferit (litere inclinate de exemplu), si atunci e clar ce linie trebuie sa citesti.
      Deci eu cred ca solutia normala e inscriptia bilingva, iar pentru a evita confuzia sunt alte solutii technice.

      • Tocmai de aia, maghiarul care intra in tara la Oradea, sa zicem, trebuie sa urmeze directiile Cluj – Tg. Mures – M. Ciuc. Dar in Targu Mures nu exista indicatoare catre „Miercurea Ciuc – Csikszereda”. Eu de aceea, unde este cazul de bilingvism, sustin modelul spaniol (pe care l-am descris mai sus). Adica si din Onesti, si dinspre Brasov, si dinspre Ciuc, pe indicatoare sa apara „Sf. Gheorghe – Sepsiszentgyorgy”. Cu un pic de lucru la ergonomie (sa nu avem haloimas ca in Tirolul de Sud); sa le fie clar si celor care-s de pe te miri unde ca este vorba de numele bilingv al aceleiasi localitati.

    • Eu nu spuneam ca e un exemplu prost. Oricum, chestia asta cu indicatoarele bilingve nerecomandate din motive de siguranta… ma rog, o alta gaselnita. Apropo, la cca. o suta de km de Donostia-San Sebastian se afla un oras numit Vitoria-Gasteiz. Evident, cea din urma fiind denumirea basca. Regula fiind, probabil, ca din suta-n suta de km se schimba regula.

  6. Andras @ „O alta solutie (nu mai tin minte in ce tara am vazut) este sa scrie in maghiara in mod diferit (litere inclinate de exemplu), si atunci e clar ce linie trebuie sa citesti.” – nu mai tin minte in Elvetia cum o faceau, dar am trait zeci de ani cu inscriptii multilingve si erau suportabile – nu apareau decat in apropierea zonelor de trecere lingvistica, care sunt foarte inguste, sau uneori pe autostrada. S-ar putea sa foloseasca si ei litere inclinate sau de grosime diferita, poate chiar culori diferite pentru background, chiar nu mai tin minte. Dar mai ales multilingvismul este tinut „sleak”, acolo unde intr-adevar locuiesc in comune in mod traditional multiple etnii, si asta in Elvetia este un fenomen mult mai rar decat in Transilvania … Eu astept sa vina indicatoarele care se incarca prin radio si se pot citi prin GSM, nu mai dureaza mult, pacat de timpul de discutii 🙂

  7. PS – Ah, si inca un lucru. NU, indicatoarele depind de zona in Elvetia. Cand vii din Elvetia germana spre Chur/Coira – doar Chur citesti, dinspre est sau sud te indrepti spre Coira, si pe autostrada si spre Chur. La fel cu Biel/Bienne – mergi la Biel si te intorci catre Bienne, depinde de directie. Cum sunt totusi minutiosi si legalisti elvetienii, chiar ma intreb dupa ce algoritm decid ei cand sa scrie bilingv si cand nu?

  8. Ok, si presupunand ca tu nu mi-ai fi zis de asta acum, si eu ma urc in masina si ma plimb prin Elvetia, de unde Sfantu’ se asteapta aia sa stiu de Chur/Coira (apropo, in finlandeza koira inseamna caine) ca-s unul si acelasi lucru?

    Fonturi diferite sunt in Irlanda: italic mixed-case limba irlandeza sus, bold upper-case limba engleza dedesubt. Evident ca textul in engleza e mult mai uspr lizibil decat cel in engleza. Nu stiu cum e in Gaeltacht.

    Si poze:

    Irlanda drum national (prea multe destinatii pe panou): http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/44/IMG_1656w.JPG
    Irlanda autostrada (semn corect): http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/ee/ADS_Toll_signage.JPG

    Hong Kong (semn corect): http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/80/TrafficSigns_HK_cropped.jpg

    Tirolul de Sud italiana-germana (autostrada): http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/5d/Segnaletica_bilingue_AltoAdige.jpg
    Tirolul de Sud germana-italiana (undeva local): http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/ad/Señalizacion_bilingue_glorenza.jpg

    Slovenia slovena/italiana, pe autostrada. Asta e un exemplu de cum NU trebuie sa fie un indicator, este prea incarcat si greoi. In plus, semnalizeaza o destinatie din strainatate altfel decat in limba oficiala acolo: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/97/Trilingual_traffic_sign_on_A1_near_Koper.jpg

    Italia, Friulia, italiana-slovena (tabla bilingva de intrare in localitate este corecta, panoul verde de deasupra este neclar): http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b6/Blilinguismo_italosloveno.jpg

    Italia, valea Aosta, italiana-franceza (indicator corect – greseala e inconsecventa. pe unele drumuri locale apare fr-it, pe altele it-fr): http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/26/Panneaux_Sortie_Aoste_est.JPG

    Finlanda, finlandeza/sami (indicator corect): http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/63/Utsjoki_road_sign.jpg

    • Kiwi @ „de unde Sfantu’ se asteapta aia sa stiu de Chur/Coira (apropo, in finlandeza koira inseamna caine) ca-s unul si acelasi lucru” – pesemne pentru ca atunci cand conduci te intereseaza sa ajungi, atunci cand esti pe blog te intereseaza teoria 🙂 Nu stiu, dar nu am auzit vreodata de probleme. Orasele bilingve sunt relativ putin numeroase, orientarea geografica mai ajuta … merge.

  9. „Gyuri bacsi nu are nevoie de indicator cu “Sepsiszentgyorgy la stanga” fiindca el e de-al locului si stie.”

    Problema este că deşi el ştie, fără un monument scris, cu timpul acest nume se va uita. De exemplu eu trăiesc în Timişoara şi forate puţini maghiari de aici ştiu că numele unguresc al Ghirodei (un sat vecin) este Győröd. Se foloseşte numele Ghiroda chiar şi în discursul unguresc, deoarece generaţiile tinere nu au avut contact cu numele unguresc al localităţii. Cred că acest fenomen este general în rândul tinerilor maghiari care au crescut în localităţi majoritar româneşti.

Comentariile nu sunt permise.