Isi are locul lozinca „Sa piara Trianonul” la un miting pro-autonomie? Raspund „ungurii” blogului [Joia MaghiaRomania]


„Isi au locul mesaje anti-Trianon, fie si scandate doar de catre manifestanti, la un miting pentru autonomia Tinutului Secuiesc?”

Cum promiteam sambata, am pus pe mai multi maghiari sa raspunda la intrebarea de mai sus. Intelectuali activi in diferite domenii si cu pregatiri diverse, de la Drept la Arhitectura si Istorie, „ungurii” de fata au cel putin doua lucruri incomun: o minte deschisa si participarea la MaghiaRomania!
Szilárd FERENCZI: Reactiile nationaliste, intre satisfactie si penibil

Categoric nu, n-au ce căuta acolo lozinci împotriva Trianonului! Erodează moral însuşi scopul manifestării, ce (probabil) se dorea a fii nobil, cinstit şi la obiect.

În acest caz – ca în multe asemănătoare, de ambele părţi – avem de-a face iarăşi cu (in)conştienţa individuală şi colectivă tipică naţionalismelor est-europene, cu irascibilitate extrem de ridicată. Noi, actorii peisajului românesc, în loc să conştientizăm punctele sensibile în propriul naţionalism – care astfel ar putea deveni o stare mai degrabă mentală, stabilizată din punct de vedere cultural-istoric, în locul unui sentiment în mare parte pustiu şi confuz – obişnuim să atacăm iraţional aceleaşi sensibilităţi uşor de identificat în naţionalismul altora. Acest atac ne dă un sentiment de satisfacţie deosebită, în contrast cu penibilul în care ne punem.

Însă, dacă am observa cât de identici suntem în sensibilităţi, poate am refuza să luăm parte la jocul orgoliilor naţionalist-infantile. Din punct de vedere al psihologiei maselor, ştim cu toţii, individul este mult mai îndrăzneţ în grup, iar grupul se radicalizează cu mare uşurinţă, fie de la sine, fie manipulat. Mai ales într-o campanie electorală, ocazie extraordinară de infantilizare în masă, pe tot cuprinsul societăţii.

Szilárd Ferenczi este absolvent al facultății de Istorie de la UBB. Pe MaghiaRomania ajută cu proiecte punctuale, cum ar fi Sâmbăta Muzicală</em>

OLORAND: Despre limitele libertatii de exprimare. Si despre tembeli

Cred că libertatea exprimării are limite:
– limitele statului de drept:

aici cred că toți tembelii au fost cu puțin în limitele „free speech”, nu au spus direct nimic rău despre români, nu au incitat direct la ură. Reacția (aproape naturală) însă la acestea nu este diminuarea tensiunilor, ca să folosesc un understatement.

– limitele  „normalității” și cele ce răspund la întrebarea „ne este sau nu util?”:
aici toți tembelii au depășit cu mult limita. Unii poate nu-și dau seama că prin acestea îngreunează orice discuție despre folosirea limbii, despre școli, șamd, nu doar tema autonomiei! Alții din păcate sunt destul de deștepți să-și dea seama (Csibi?), dar  vor să dea cu bâta în baltă de fiecare dată.

Adică organizatorii puteau să-l roagă pe Csibi să stea mai departe singur cu pancarta sa, și să liniștească oamenii care strigau „Vesszen Trianon” cu mesajul „Azi ne-am adunat pentru demonstra pentru autonomie, nu împotriva unui tratat”…

OLorand este moderatorul MaghiaRomania (omul care se ocupă de comentarii pe blog) și inginer informatician.

RECCSMAN: Masonii, Trianonul si vrajitoarele

 Își are locul lozinca? Daaa, normal!

 Da’ voi chiar nu știați de ce trebuie să piară Trianonul că să putem avea noi autonomie?? Va spun eu atunci: în 1920, masonii români au încheiat un contract de sânge acolo și au pus o vrajă pe palatul din Versailles (cu ajutorul vrăjitoarelor sârbe). În sensul că abia când se va dărâma toată clădirea, abia atunci vor avea secuii autonomie.

Gata, acuma știți adevărul adevărat!

reccsman ajuta la organizarea proiectului MaghiaRomania si este „Juristul Blogului” 🙂

Tamás SISAK: „Lumea s-a schimbat mult prea mult ca sa revenim la mirajul Dublei Monarhii”

Personal cred că din 1918 lumea s-a schimbat mult prea mult ca să revenim la mirajul biedermeier al „perioadei de aur” al Monarhiei. Ceea ce s-a întâmplat atunci, de fapt istoria în general, nu este ceva bun sau rău. Doar este. La fel cum şi alegerile parlamentare de peste o săptămână nu vor fi bune sau rele, cu toate că garantat nu vor aduce un rezultat convenabil mie. Dar supravieţuirea unei perioade defavorabile este cu atât mai valoroasă şi are propriile învăţături. După comunism ar trebui să ştim cel mai bine asta.

Tamás Sisak traduce din maghiară pentru MaghiaRomania. Este cel mai nou voluntar în echipa permanentă a blogului și, în afară internetului, arhitect.

Anunțuri