Despre „Manifestul catre romani” al lui Dinu C Giurescu: minciuni manipulatoare si „discriminare pozitiva”


 Un manifest  care ii indemna pe romani sa opreasca intrarea in parlament a UDMR a circulat recent in presa si pe listele de e-mail ale ministerelor din Guvern.  Daca Giurescu nu isi asuma indemnul boicotarii UDMR, el recunoaste ca textul contine si „diferite extrase din discuţiile sale„. Discutii in care sugera ca autonomia culturala pericliteaza granitele tarii si ca elevii minoritari sunt discriminati pozitiv. Niste minciuni, in opinia lui OLorand, care aduce si argumente in acest sens. Iar juristul blogului, reccsman, profita de ocazie pentru a aminti un aspect legal privind asa-numita „discriminare pozitiva„, in Romania si in alte parti.

De la regiuni de dezvoltare la Legea Educatiei: manipularile lui Giurescu

 

Cum a anuntat si Olahus, va invit sa vorbim de continutul manifestului. De minciunile atit de evidente ca nu le poti cataloga doar decit manipulatoare.
Mergem pe puncte, ca „distinsul” academician.

  • „*Primul: regiunile de dezvoltare*, acel faimos proiect, din păcate al UDMR-ului: 50.000 Km², taie Transilvania în două, pe linia trasată de arbitrajul de la Viena din ’40. Acesta este un fapt.” – f

Acum sunt trei regiuni de dezvoltare in Transilvania si nu doua (Nord-Vest, Centru, Vest).  Adica Transilvania impartita in trei si nu doua. Granitele acestor regiuni nici nu se aseamana cu cele in 1940. Acesta este un fapt, sa-l citam pe Giurescu.

Daca se referea insa la propunerea UDMR de regionalizare, aici gasim 6 regiuni in Transilvania. Sase nu doua. Granita lor iarasi nu corespunde cu cele din 1940. Acesta este iarasi un fapt, sa-l citam pe academician.

  • *Al doilea: statutul minorităţilor* care se pregăteşte. Dacă se adoptă, prin formulă magică a asumării răspunderii, vom crea zeci de autonomii teritoriale, sub pretextul autonomiilor culturale. Autonomii teritoriale în Transilvania care vor face tranziţia de judeţele secuieşti, şi până la graniţa cu Ungaria.”

– Cum se ajunge de la autonomia culturala a minoritatilor la autonomii teritoriale in Salaj, Bistrita sau Cluj, astfel incat sa faca tranzitie spre granita? In Salaj maghiarii sint 23%, in Cluj 18%, adica cei 80% de romani vor face tranzitie spre granita cu Ungaria?

  • „*Al treilea argument: legea arhivelor*, în speţă întoarcerea arhivelor la emitent! Dumneavoastră ştiţi ce înseamnă asta? Să le întorc unde? Emitentul a fost până în 1918 Ungaria sau Austria. Acolo le întorc? Eu cred că nu-şi dau seama oamenii de catastrofa pe care o pregătesc României. Dacă le-aş propune Statelor Unite să întoarcă arhivele de la Arhivele Naţionale Centrale din Washington DC la diferiţii emitenţi, eu cred că s-ar uita şi ar spune probabil că este un act de trădare naţională, de destrămare a unităţii Statelor Unite.”

-Proiectul de lege spunea sa le restituie cultelor din Romania, si nu Ungariei si Austriei. Sa nu mai vorbim de arhivele descentralizate din SUA

  • *Al patrulea argument: legea educaţiei*. Suntem educaţi după moda nouă europeană, în care 92% dintre elevii autohtoni au mai puţine drepturi decât 8% dintre elevii minoritari. … dacă sunt 10 elevi minoritari români într-un sat, desfiinţăm şcoala respectivă, iar dacă sunt zece minoritari într-un sat, facem o şcoală specială.”

– Sa ne uitam putin ce spune legea educatiei nationale:

      • articolul 63: „(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in localitatile in care exista cerere pentru forma de invatamant in limba materna a unei minoritati nationale, efectivele formatiunilor de studiu pot fi mai mici decat minimul prevazut de prezenta lege (acel 10-12 de care vorbeste academicianul – sublinierea mea). Decizia privind infiintarea si functionarea acestor formatiuni de studiu apartine Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, cu consultarea consiliului de administratie al unitatii de invatamant respective. ” – deci nu se infiinteaza automat, ci exista anumite conditii
      • „articolul 10,(2) In fiecare localitate se organizeaza si functioneaza unitati de invatamant sau formatiuni de studiu cu limba de predare romana si/sau DUPA CAZ (sublinierea mea), cu predarea in limbile minoritatilor nationale ori se asigura scolarizarea fiecarui elev in limba sa materna in cea mai apropiata localitate in care este posibil. ” – adica predarea intr-o alta limba decat romana se considera o exceptie, nu o regula, potrivit legii
      • articolul 19 „(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in functie de necesitatile locale, se organizeaza, la cererea parintilor sau tutorilor legali si in conditiile legii, grupe, clase sau unitati de invatamant preuniversitar cu personalitate juridica, cu predare in limba romana.

Adica da, daca ministerul aproba, se pot forma clase cu predare in limba minoritatilor sub minimul de 10-12 elevi, limita fiind una financiara, zic eu. As fi curios cate astfel de clase a aprobat ministerul. Cine spune ca este o discriminare fata de romani,  sa reclame SI discriminarea pozitiva a romanilor (adica negativa a minoritatilor) in acordarea statutului de persoana juridica institutiilor de invatamint: scolile, dar si GRUPELE si CLASELE si romane pot primi personalitate juridica sub baremul de 300 de elevi, la cererea parintilor si fara nici o aprobare. Adica o grupa sau clasa (max 30 de elevi!) romana poate avea personalitate juridica, pe cind unei scoli maghiare cerem un minim de 300 de elevi… Ce sa mai vorbim de aprobarea ministerului…

Si cand te gandesti ca minciunile astea au fost raspandite de catre functionari ai statului roman, folosind infrastructura oficiala a ministerelor si functii publice…

Inapoi la introducere

Juristul blogului: despre masurile afirmative/discriminarea pozitiva

În acest context, cred că este oportun să-mi expun ideile despre discriminarea pozitivă, parafrazand din lucrarea mea de licență:

Situaţia de discriminare poate apărea în două cazuri: două entităţi aflate în aceeaşi situaţie sunt tratate în mod diferit sau două entităţi aflate în situaţii diferite, sunt tratate identic. Opinia mea este că unii politicieni ar dori aplicată cea de-a doua situaţie în cazul minorităţilor naţionale, în timp ce îşi argumentează acţiunile cu principiul egalităţii (toți cetățenii trebuie să fie egali în drepturi).

2. “În învăţământul superior nu sunt admise discriminări pe criterii de vârstă, etnie, sex, origine socială, orientare

politică sau religioasă, orientare sexuală sau alte tipuri de discriminare, cu excepţia măsurilor afirmative prevăzute de

lege.”

Marea majoritate a factorilor politici româneşti privesc drepturile minoritare ca fiind un privilegiu, iar aspiraţiile de obţinere a autonomiei ca fiind separatism. Această mentalitate este consolidată şi de formularea puţin himerică a noțiunii discriminare pozitivă – insuflă bănuiala că este vorba despre o situaţie privilegiată. Însă cei mai mulţi autori sunt de aceeaşi părere, justificată de mai multe norme juridice [1], și anume că cetăţenilor de etnie majoritară nu le sunt conferite aceste drepturi pentru simplul motiv că nu au nevoie de ele. Pentru persoana care face parte dintr-o minoritate – deci porneşte dintr-o situaţie original defavorabilă – măsurile pozitive sunt cruciale pentru a se putea înfăptui principiul egalității de șanse.

Inapoi la introducere


[1] Vezi: Fábián Gyula – Ötvös Patricia: Kisebbségi jog, vol. 1., Komp-press Korunk Baráti Társaság, Cluj-Napoca 2003, p. 52.; Myntti, Kristian: The protection of persons belongigng to national minorities in Finland, The Advisory Board for International Human Rights Affairs, Turku 1991, p. 7.; Vogel Sándor: A magyar kisebbség Romániában, Magyar Külügyi Intézet, Budapest 1997, p. 17.; art. 2, alin. 4 din Ordonanţa Guvernamentală nr. 137/2000; versetul 8 din declaraţia ONU din 1992 privind drepturile minorităţilor;  art. 7, alin 2 din Carta Europeană a  Limbilor Regionale și Minoritare; art. 7 din legea finlandeză nr. 21/2004 privind interdicţia discriminării.

Anunțuri

4 gânduri despre “Despre „Manifestul catre romani” al lui Dinu C Giurescu: minciuni manipulatoare si „discriminare pozitiva”

  1. Hiba majora este conceptia incetatenita inca din vremea lui Cuza si chiar dinainte, ca Romania este stat national in sens francez: natiune etnica = natiune politica (ceea ce este evident total fals). Prima oara cand au calcat stramb au fost cand au conditionat cetatenia romana de apartenenta la crestinism (constitutia din 1866), automat negand dreptul evreilor, turcilor si tatarilor la cetatenie. Institutiile separate pentru cele doua principate dupa unirea lui Cuza (sub o autoritate comuna – un fel de stat federal cu doua componente) au fost imediat desfiintate, impotriva conventiilor internationale; cu acordul tacit al Frantei. Apoi a urmat nerespectarea proclamatiei de la Alba Iulia si desfiintarea Consiliului Dirigent (care se vroia parlamentul Transilvaniei autonome), apoi nationalismul si protocronismul scarbos-agresiv al comunistilor (in ciuda internationalismului propovaduit de doctrina comunista). Deci, dupa 150 de ani de spalare pe creieri, este extrem de greu ca anumiti oameni sa se debaraseze de vechile metehne din pacate. Adevarul este insa ca si maghiarii au partea lor de vina; ei aplicand de multa vreme acelasi model si refuzand diversitatea (o acceptau doar de fatada – ex. inscriptiile multilingve de pe bancnote), deci romanii din Transilvania au avut din pacate un model prost.

    Avem un cerc vicios: romanii vor o Romanie nationala in care maghiarii in mod evidnet nu se regasesc, motiv pentru care maraie (in mod perfect justificat), ceea ce creste suspiciunea romanilor, si tot asa.

    Eu zic ca ar trebui reorganizata complet administratia locala, acordata autonomie financiara mult mai mare localitatilor (inclusiv pondere din taxele incasate local), autonomie culturala minoritatilor (inclusiv personalitate juridica si dreptul de a incasa taxe). Si in acel caz decizia de a intemeia o scoala de sat pentru cativa elevi vs. a-i transporta in la scoala din urmatoarea comuna sau a-i tine la internat in oras va fi una de bani (bugetul comunitatii locale, respectiv al minoritatii). Existenta autonomiei culturale automat inseamna automat si discriminarea pozitiva de care minoritatile au nevoie, fiindca din fondurile proprii se pot plati scoli, teatre, publicatii, etc. chiar daca nu ar fi justificate din punct de vedere economic.

    off-topic:
    In plus, prin autonomie locala cu cap si bugete locale independente se elimina functionarimea si anomalia existentei unei comune (cu primar, consiliu local, etc.) pentru 500-1000 de oameni. Asa o „chestie” nu poate fizic sa ofere toate serviciile de care are nevoie comuna (asistenta medicala de baza, invatamant, iluminat stradal, canalizare, etc) din fonduri proprii, deci ar fi obligata indirect sa isi uneasca fortele cu alta. O comuna cu minim 3000-4000 de locuitori este deja economic viabila. Paralela cu Finlanda din nou: o conditie pentru realizarea de fuziuni de localitati este ca raportul dintre limbi sa nu se schimbe radical (ex. o comuna mica majoritar suedeza nu va fi fortata sa se uneasca cu un oras majoritar finlandez).
    off-topic end.

  2. „autonomie culturala minoritatilor (inclusiv personalitate juridica si dreptul de a incasa taxe)” adica? pe ce criterii sa incaseze minoritatile taxe si de la cine?

    • Similar comunitatilor din Belgia (flamanda, valona, germana). O chestie de genul asta, dar mult mai simplificata, altfel Romania devine neguvernabila.

  3. Kiwi @ „Avem un cerc vicios: romanii vor o Romanie nationala in care maghiarii in mod evidnet nu se regasesc, motiv pentru care maraie (in mod perfect justificat), ceea ce creste suspiciunea romanilor, si tot asa.” – verdict corect, analiza corecta in principiu privitor la evolutia de la Cuza peste Bratianu. Dar totusi sa nu uitam faptul ca Voda Cuza a scos Romania de sub Turci, daca nu ar fi creat destul de repede probleme cu evreii, am putea sa ne gandim si la faptul ca dupa secole de atarnare de Poarta exista un anumit „Nachholbedarf” de a pune Crestinismul pe prim plan.

    Iar Bratianu s-a trezit de la un ciot de Romanie (ma gandesc si la sfertul de Moldova in care erau toti inghesuiti la 1916) la una de doua mai mare decat la inceput, formata totusi din dorinta tuturor cu exceptia maghiarilor. Faptul ca nu s-a mutat capitala la Brasov atunci, a fost deplans si de regateni – intre ei se numara si bunicul meu – nu numai de Ardeleni.

    Este insa oare intelept sa ne uitam in acest chip inapoi? Maghiarii la 1848 fara sa fie proaspat iesiti de sub turci, tot modelul francez l-au adoptat, fiind sub 50% din populatie. Asta era moda. Daca ramanem intoleranti cu acest fapt, sa nu ne miram daca in 50 de ani o sa creasca o generatie care va insulta Romanii si Ungurii secolului 20 pentru ca au „ales comunismul” care ne le-a adus numai bine si le-a franat dezvoltarea cu consecinte pana in acea viitoare generatie. Sper ca se intelege ce vreau sa spun.

    Problema este fara indoiala ca maghiarii nu se pot regasi in aceasta tara. Alsacienii au rezolvat aceasta problema. In Romania va trebui altceva. Egal: eu as vrea aici sa las odata administratia la o parte si sa amintesc problemele reale de conveituire.

    Socotesc ca oricata diplomatie si inteligenta administrativa s-ar investi, atata timp cat de o parte pentru multi Maghiarii vor mai fi un trib de barbari aparut in Europa cu picnicul sub sa, si care s-au „civilizat” prin minune si quasi peste noapte prin influenta benefica a pamantului insusi European; atata timp cat pentru multi dintre altii Romanii vor fi niste misteriosi iobagi care au descins candva de nu se stie unde, dar cu siguranta abea cand dansii, maghiarii, se incropisera deja bine in Transilvania ca sa o poate considerta mostenire proprie, si acesti iobagi au avut nesimtirea sa se inmulteasca ca iepurii, etc, etc; atata timp cat Trianon nu va fi ce a fost, ci multora li se va parea o expresie perfect naturala si acceptabila a nelinistei si nemultumirii lor identitare, sa afirme ca a fost „cea mai mare nedreptate a marilor puteri, poate in afara de impartirea Poloniei”, ca mai recent am asistat la „genocid cultural” si ca „Maghiarii sunt un fel de Palastinieni ai Europei”; atata timp cat de cealalta parte, orice vociferare, chiar si civilizata si rationala, a imposibilitatii de a se identifica cu statul roman, la care se refera Kiwi, se va traduce inca in mod automat si fara sinapse intermediare prin „santaj si dorinta sa reia Ardealul” – pe scurt atata timp cat aceste trei-patru leit-motive atavice care sunt inca extraordinar de puternice, si pe acest blog (mai voalat), nu au primit un raspuns cultural si moral pe masura secolului 21, lasand in urma atat greselile secolului 19 cat si ale lui 20, si recunoscand poate si radacinile lor mult mai profunde, de prin secolul 13-14, atata timp orice eforturi administrative sunt apa de ploaie.

    Caci cineva este prea lenes sa le ofere oamenilor o educatie fundamentala cu ajutorul carora sa se poata respecta pe ei insisi si pe ceilalti. ASTA ESTE TOT! Si eu de aceea propun federalizarea cu Ungaria, caci putem sa ne ascundem dupa deget cat dorim, Ungaria face parte din ecuatie, deci ar fi normal sa faca parte si din raspundere. Si, la a doua gandire, ar putea chiar sa fie bine!

Comentariile nu sunt permise.