Fii, ba, cuminte, ca te ia romanul in sac!/Viselkedj, különben elvisz a magyar! [Trei ani de MaghiaRomânia – 18 August 2012]


sursa

Venit de la supermarket, stau tolanit in scaunul meu, fericit ca, gratie orei relativ tarzii, nu a trebuit sa contemplu cum imi ia altcineva locul. In stanga sus (uitai sa va spun, sunt intr-un tramvai semietajat), doua tigancuse, una, cu o fetita in poala, la vreo 3 anisori. Aia mica, neastamparata, normal. Ma uit la micuta si zambesc.

Vezi ca, daca nu esti cuminte, te ia nenea in sac!

, ii zice una dintre femei copilului.

„Nenea” nu numai ca zambeste mai tare, dar isi si ridica „sacul” carrefour in directia fetitei, ca pentru a adeveri avertizarea femeii. Peste vreo doua minute, tigancusa isi repeta amenintarea. Nici „Nenea” nu se lasa mai prejos si face, si mai clar, gestul cu punga. Dupa care observa (ce usurare!) ca fetita se uita acum plictisita, deloc marcata de maimutareala lui si de amenintarea tinerei (mamici?).

Am zambit si am glumit si, cand a fost sa plece cele trei, i-am facut cu mana micutei. Ulterior insa, in sinea mea, nu mi-am putut ascunde intrebarea: oare daca ar fi vorbit intre ei in rromani, i-ar fi spus oare fetitei: „Vezi ca te ia romanul/gagiul?”

Nu voi afla prea curand raspunsul. Stiu insa ca multi dintre noi, etnici romani sau maghiari*, am fost invatati sa fim cuminti cu amenintarea „ca te ia tiganul (in sac)!”. Sau, dintre cei care am scapat de aceasta „avansata” forma de motivare, oare cati nu am aflat primele lucruri despre rromi de la parinti sau de la prieteni de joaca? (inutil sa spun ce fel de lucruri)

Fricile induse in copilarie pot fi al naibii de rezistente. Mai ales ca majoritatea conversatiilor pe aceasta tema pe care le avem la varste mai mari nu fac decat sa intareasca cliseele negative. Iar de mass-media, inutil sa mai spun – nu este oare presa (adesea) un soi de parinte, gata sa il invete pe „copil” ce e bine si ce (/cine) e rau?

Sigur, unii din noi au mai avut si experiente negative cu rromi care nu au facut decat sa confirme cliseele sau sa adauge altele noi. Problema este ca experientele pozitive pe care le avem cu alti rromi nu le punem in balanta, considerandu-le exceptii nesemnificative ca numar**. Asa ajungem sa spunem ca „tiganii nu muncesc”, desi am avut de-a face, fara indoiala, cu florari, paznici, vanzatori, personal de curatenie (etc.) de aceasta etnie.

Oare cat la suta din frica si/sau dispretul pe care le resimtim fata de rromi se datoreaza „formarii” din copilarie si adolescenta, si cat la suta propriilor experiente nemijlocite cu reprezentanti ai acestei etnii? Iata o intrebare pe care fiecare „gagiu” din Romania trebuie sa si-o puna. Si la care sa (incerce sa) raspunda cu sinceritate.

Asta, daca nu vrea sa ramana pe veci intepenit in cliseul cu tiganul fioros, despre care ii vorbeau parintii.

Publicat initial pe 26 iulie 2008, pe Limba Cailor, republicat pe 18 iulie 2012.

––––––––––––––––

* Un prieten ungur mi-a confirmat recent ca expresia o folosesc si parinti maghiari din Romania.

** Iar fanilor replicii „exceptia confirma regula” le recomand pagina asta, pentru a intelege semnificatia intiala (si corecta) a expresiei.

Nota: Titlul maghiar nu reprezinta traducerea exacta a celui roman. Am rugat o prietena sa imi dea echivalentul care i se pare cel mai curent in maghiara. Iar „roman” sa fie inlocuit prin maghiar.

Anunțuri

15 gânduri despre “Fii, ba, cuminte, ca te ia romanul in sac!/Viselkedj, különben elvisz a magyar! [Trei ani de MaghiaRomânia – 18 August 2012]

  1. As zice ca 99% e procentul de „frica” instilata prin educatia primita in copilarie si doar 1% cel datorat unor experiente neplacute de mai tarziu. DAR, treptat procentul se modifica, multe procente migreaza, din pacate, spre frica pe care o simtim din cauza experientelor neplacute din viata adulta, personale sau mediate de stirile TV. Eu am avut recent o experienta neplacuta cu doi tineri rromi (desi ar trebui sa scriu tigani, pentru ca Madalin Voicu militeaza de mult pentru termenul corect de „tigan” si spune ca „rrom” este o inventie stupida…), dar a fost nesemnificativa ca importanta a incidentului. Totusi, am spus acest lucru pentru ca un domn care trecea in acel moment pe strada, a intervenit in schimbul de replici dintre mine si cei doi pustani, si imediat s-a auzit din partea tinerilor tigani amenintarea ” Vezi ca imediat te batem, ca NOI SUNTEM MULTI”. Aici cred eu ca este problema: ei sunt multi, dar nu mai multi decat romanii in orice oras, pe orice strada din centrul acelui oras, niciodata tiganii nu vor fi mai multi decat romanii, insa EI sunt SOLIDARI, si sar imediat la chemarea unuia dintre ei, in timp ce NOI, romanii, adica cei „civilizati” rareori sarim in apararea unui semen al nostru…. Gestul acelui domn, care apoi si-a vazut de drumul lui, care nu era acelasi cu drumul meu, este un gest pe care rareori l-am intalnit, gestul de a apara firesc o doamna supusa unei adresari departe de normele civilizate… Merita acel domn oarecare toate felicitarile, eu doar i-am multumit…

  2. 2008-07-25

    Ţiganii pun camătă pe slujbele românilor

    În perioada campaniei agricole, din luna martie până în noiembrie, numărul românilor care vin să lucreze în agricultură în regiunea Aragon fără a avea contract de muncă din ţară se măreşte considerabil. Vlad Galea (28 de ani), din Bistriţa, povesteşte: „Faptul că vin foarte mulţi fără un loc de muncă asigurat dă posibilitatea altor români să le pretindă un comision în schimbul recomandării pentru obţinerea unui post”.

    Indiferent dacă este sau nu de acord cu locul de muncă, nou-venitul plăteşte „binefăcătorului” preţul unei ore de muncă pe zi. „Dacă lucrezi două ore, una este a celui care te-a dus la muncă. Unii stau acasă şi au reuşit să facă o afacere personală din traficul de forţă de muncă. Ce mai contează dacă cel pe care-l exploatează îi este rudă sau prieten?”, spune Constantin Baciu (52 de ani), din judeţul Vaslui.

    Tot Constantin completează: „Am preferat să lucrez la o fermă de cai, unde primesc un salariu de 1.000 de euro, decât să lucrez în câmp, unde aş fi fost plătit cu 500 de euro mai mult, dar ar fi trebuit să le dau ţiganilor români un sfert din salariu.

    În Spania, sunt ţigani care şi-au făcut din asta un mod de a scoate bani buni fără să muncească”. Jesus Arisa Possa este proprietarul unor crescătorii de animale şi spune că, atunci când a aflat că printre angajaţii săi se numără şi români care pretind comisioane celor pe care îi recomandă, i-a concediat.

    „Eu nu pot să fac mai mult dacă cei afectaţi nu denunţă la poliţie. Dar sunt destui cărora le este teamă să vorbească, iar mulţi din românii care au trecut prin asemenea situaţii au plecat în România”, spune Jesus.

    adevarul.ro

  3. @luminita: multumesc pentru primul comentariu. Regret incidentul prin care ai trecut. Cred ca in general trecem nepasatori si lasi pe langa problemele altora de pe strada sau in microcomunitatea in care locuim. Exemple? cu duiumul: femeile pipaite de barbati, batranii umiliti de tinerii tupeisti, oameni cazuti la pamant, beti, peste care trec alti oameni, fara sa ii ajute sa se dea la o parte (caz real!), nevestele batute de soti pe care i-am putea reclama la politie dar preferam sa nu ne bagam ca este vecinul (personal, nici eu nu cred ca as avea curajul). Asa ca e o problema generala de lipsa de implicare.

    Cum am si scris, sunt cazuri in care ne confruntam cu rromi agresivi , vulgari, unii chiar infractori (sunt si cazuri in care ne confruntam cu romani sau unguri infractori -un amic de-al meu a ramas fara telefon dupa ce un „co-etnic”, maghiar, a profitat de plecare lui la toaleta, in tren ).
    E greu dupa o astfel de experienta sa nu generalizezi, cel putin pe moment.
    Dar sunt si atatea cazuri de romi cu care avem o experienta neutra, sau chiar pozitiva; tanara vanzatoare de legume, care ne arunca o gluma dupa ce ai cumparat de la ea, vanzatoare de la Fornetti-ul de la colt, bodyguardul de la cladirea de vizavi, florareasa care isi pune copilul sa isi faca temele pe taraba ei (caz real), colega de facultate, care, chiar daca a avut loc asigurat pentru romi, nu are nici un avantaj la examene si nici la licenta si se tine de invatatura, etc.

    Apoi, daca unii dintre noi chiar sunt patiti cu chestii nasoale, altii ajung sa generalizeze si sa ureasca din chestii povestite de terti (adesea cu exagerari -nu zic ca e cazul tau) sau aflate din presa (care adesea umfla povestea si generalizeaza, din foame de rating)

    Plus unii gagii deranjati de chestii relativ minore: ca asculta manele, ca sunt murdari (chiar toti?), ca vorbesc tare si in tiganeste. nu zic nu, sunt si astea probleme, dar oare nu exista si printre ne-tigani astfel de specimene? Si sa ajungi sa doresti moartea unui intreg popor pentru ca asculta manele si o mana de imbogatiti isi fac palate (statistic, sunt sub 2% dintre tigani)? Sincer, cred ca persoanele care ajung sa gandeasca asa au o problema mai mare decat tiganii despre care ei vorbesc.

    cu deosebita stima pentru prietena mea de pe Trilulilu

    Olahus/Koko1

  4. @Mario: mi se pare cam off-topic, eu vorbeam de tiganofobia romanilor SI maghiarilor.
    Dar, da, am auzit de „budos olah”. cum am auzit si de „bo_gor imputit” sau „ci_ara/tigan borat(a)”. oameni plini de ura exista in randul oricarui popr. important e ca noi sa nu ajungem ca ei.

    in alta ordine de idei, olah era un termen neutru in evul mediu prin care maghiarii ii desemnau pe romani. similar, ungurii ii numesc si in ziua de azi pe italieni olasz(ok) (ok-plural).
    De aici si numele umanistului de origine romana Nicolaus Olahus , de la care am imprumutat pseudonimul 🙂

  5. @Mario: un bun exemplu despre cum pot face rau unele publicatii. Normal era aici sa nu specifice etnia, cetateni romani sunt si unii si altii.
    Asemenea cazuri sunt reale, dar prin repetarea in presa a etnonimului „tigan” de cate ori e ceva rau se ajunge la generalizari. Pe de alta parte, cand un etnic roman sau maghiar face o prostie, nu i se specifica etnia, nu scrie „X, cetatean roman de etnie romana/maghiara” (ma rog, la maghiari e mai greu sa nu ghicesti, datorita numeului specific)

    Oare mafiile preponderent rrome din unele domenii ar fi la fel de eficiente fara complicitatea ne-tiganilor?

  6. Pingback: Mecenat.ro | Sorin Tudor

  7. @olahus

    „Pe de alta parte, cand un etnic roman sau maghiar face o prostie, nu i se specifica etnia, nu scrie “X, cetatean roman de etnie romana/maghiara” (ma rog, la maghiari e mai greu sa nu ghicesti, datorita numeului specific)”

    daca-i etnic roman sau maghiar ce etnie sa se mai specifice ?

    inteleg ca tu personal consideri ca majoritatea trebuie discriminata in detrimentul minoritatilor, si ca presa mai degraba ar trebui sa dezinformeze cititorul , respectiv sa practice la o scara si mai larga manipularea . Inteleg aceste convingeri alte tale ce fac parte din ideologia pe care o imbratisesi si-ti respect opinia.

    Dar daca acei indivizi la care se face referire in respectivele articole sunt de etnie tiganeasca de ce ar trebui sa dezinformeze cititorul spunandu-se ca ei sunt romani ? daca formularea ar fi de genul „cetateni romani de etnie” tiganeasca as fi de acord dar cand vorbesti de romani te referi automat si la sensul etnic, la fel ca si in cazul maghiarilor.

    iar generalizarile se fac mai degraba dupa majoriate decat dupa minoritate.

    salut.

  8. @Mario
    „cand vorbesti de romani te referi automat si la sensul etnic”
    Mai nou, in presa exista tendinta de a folosi termenul „roman” cu sensul de cetatean roman. La fel ca francezii, care il numesc francez si pe Zidane.

    Pe deasupra, primul sens pe care il da DEX cuvantului „roman” este:”Persoană care aparţine populaţiei de bază a României sau este originară din România” (s.m)

    Deci etnicii rromi din articolul citat de tine pote fi numit romani, pur si simplu in virtutea faptului ca sunt originari din Romania. (nu stiu si daca apartin „populatiei de baza” in sensul pe care il inteleg autorii DEX-ului si pe care nu-l explica 😛 )

    „daca-i etnic roman sau maghiar ce etnie sa se mai specifice ?”
    Ai vazut tu vreodata, cand era vorba de o crima din Romania, sa spuna ca e comisa de un etnic roman, maghiar sau lipovean, sa zicem? Si daca, sa presupunem prin absurd ca ai intalnit un astfel de caz, de cate ori?

    De cele mai multe ori se specifica originea etnica a infractorilor doar daca sunt rromi. Si, in cele mai multe cazuri, acest detaliu nu are relevant. Ce relevanta avea faptul ca turnul Bisericii Evanghelice din Bistrita a fost incendiat de „trei copii de etnie roma”, cum nu s-au sfiit sa anunte Evenimentul Zilei si alte mass media?

    Rezultatul acestui obicei (nu ii spun politica, nestiind daca o fi vreun ziar/post care il practica in mod consecvent) este ca majoritatea infractorilor carora li se specifica etnia in presa sunt romi. Pentru ca etnia celorlalti nu se specifica. Mult mai relevant era sa cerceteze daca familiile copiilor nu au probleme, daca copii merg la scoala sau sunt vagabonzi, etc.

    Vorbesti de manipulare? Pai daca apare mentionata doar etnia rromilor, asta ce este, daca nu manipulare? Stirile nu sunt studii statistice, dar, pentru cetateanul care aude/citeste de trei ori pe zi despre infractiuni comise de romi, stirile tin loc de statistica.

    Apropo de informare corecta, mi s-ar pare relativ mult mai utila existenta unei studii cu numarul de persoane comnamnate in functie de mai multe elemente, printre care etnia si situatia familiala. Pe baza lor s-ar putea, de exemplu, realiza programe mai eficiente pentru combaterea infractionalitatii in anumite medii. Insa criteriul etnic a disparut din statisticile politiei de cativa ani, din motive de corectitudine politica.

    • rromi si tzigani de buna credinta@ Va cam invartiti in jurul gropii. Exista tigani de buna credinta, exista muncitori si talentati. Dar facultatea lor de a produce mafii bine organizate este dezvoltata inca de pe vremea lui Ceausescu – renumit cazul cand a disparut insulina atat din farmacii cat si din spitale, subit, in toata tara, reaparand apoi pe piata neagra la de 10-100 pretul. Deci si in Spania s-au organizat – in Elvetia, erau elvetieni organizati pe spinarea refugiatilor, si tigani intre ei – baiul este vechi decat lumea, alti actori acelas teatru.

      Avea dreptate spaniolul ca ar fi trebuit sa se adreseze romanii politiei – cu frica trebuie luptat constient, altfel devii sclav al fricii, nu al tiganilor sau romanilor sau mai stiu eu cui!

  9. tin minte ca atunci cand eram mic si veneau tiganci cu dulciuri si vroiam si eu, ai mei imi ziceau ca sunt facut in ligheanele unde se spala pe picioare … apoi in clasa a treia a venit un tigan si m-a praduit de 5 lei (era inainte de ’89) iar mai tarziu ma praduiau in fata cinemaului de bilete si bani … eu nu am nimic cu ei, insa nu imi place modul in care se imbraca, in maieuri lucioase, faptul ca vorbesc tare, asculta manele la telefon etc … mai degraba am o retinere decat frica fata de tigani dar fara ca prin asta sa le doresc moartea sau exterminarea, ci mai degraba imi doresc ac ei sa se integreze si sa se implice si sa nu se mai comporte ca unii care sunt prin Romania in vizita si nu au de-a face cu problemele tarii
    p.s. si vorba cu „te ia tiganu in sac” mi-au zis-o si ai mei cand eram mic
    p.p.s. Olahus, frate, ai comentat destul de multe 😛 ai mai facut 3 articole

  10. @Ishmael: da, am comentat destul de multe , dar nu ma pot abtine sa nu raspund unui prieten, efendi. 🙂

    Mie mi-au furat un grup de femei rome un vaporaj de plastic, stricat, pe care il tineam pe balcon, cand eram mic. Nu era mare lucru, dar m-a durut, din cauza acelui „egoism” atat de important care e simtul de proprietate. Apoi, cand peste ani, l-am vazut pe tata buzunarit de un nene rom in tramvai. Hotul era in varsta si destul de neexperimentat, de vreme ce s-a oprit cand i-a atras atentia tatal meu.

    Pe de alta parte, am intalnit romi care nu miros de loc rau, am intalnit florari si bodyguarzi simpatici, am intalnit si studenti romi care stateau la biblioteca, la masa de lectura sau la coada, sa imprumute carti. Deci lucrurile sunt nuantate, depinde de noi sa le vedem.

    • ishmael@ Asimilarea tiganilor este o problema imensa. Nicolae Gheorghe, un mare carturar tigan, care isi reprezinta etnia la UNO si prin comisii internationale, ajunsese la o vreme sa nu isi mai doreasca decat sa fie incartiruiti undeva cu forta, sa li se franga toate reflexele de viata care ii fac neadaptati – o criza de disperare. Vreau sa spun ca trebuie stiut ca problema ii atinge si pe ei! Pe mine m-au si batut in tinerete, i-am si ajutat … pe altii.

      Dar trebuie distins cat de departe se poate ajunge cu diferentierea, cum spune Olahus, si unde sunt fenomene sociale mai profunde carora nu le putem intoarce spatele. Mafiile si neadaptarea sunt asemenea probleme, dure si pentru cei de un neam cu ei, care isi doresc sa ii promoveze in cultura si societate. Daca vrei, este ca medicinile alternative si medicina dura europeana. Homeopatie, ierburi, acupunctura, etc pot ajuta deseori mai bine decat chimia. Dar au o limita unde o operatie bine efectuata nu poate fi inlocuita.

  11. Eu cunosc pe cineva care chiar a fost luat de țigani, dar părinții au ajuns repede în urmă căruța și și-au recuperat fiul. Asta a fost în anii 60…

    Tanti Maria, o doamnă care avea grijă de noi când eram mici (de la ea am învățat românește), mereu ne zicea: ”dacă nu taci, te dau la țigan și te duce în sac!”. Frățiorul meu era foarte speriat de țigani, iar ei râdeau și arătau sacul: ”hai, că te iau!”.

Comentariile nu sunt permise.