URGENT: Se cauta traducator maghiara-romana pentru trei pagini lucrare licenta


Un student de la Cluj cauta URGENT traducator din maghiara in romana pentru trei pagini de lucrare de licenta (despre apele potabile), contra cost.
Contactati-l pe tanar, Tibor Bonczidai, la adresa de mail bon.tibo[la]gmail.com

Anunțuri

12 gânduri despre “URGENT: Se cauta traducator maghiara-romana pentru trei pagini lucrare licenta

  1. Ia-am trimis o adresa de mail, dacă textul nu mă depășește, i-l traduc gratis.
    Dispun de ceva cunoștiințe in domeniul chimiei si fizicii 🙂

  2. Acum, sigur, sunt nitel contrariat de reactia unor mai vechi vizitatori ai acestui blog.

    Cred ca nu a fost nicio intentie de a face mica-publicitate si nici propaganda, de nicio culoare.

    Dupa ce am reusit, in mare, sa traduc la limita, textul transmis de solicitant, am schimbat cateva vorbe astazi cu el. Am inteles ca tanarul T.B., de disperare a apelat la Olahus, iar ideea de a posta ii apartine administratorului.

    Nu cred ca rolul unui blog este aceea de a face exclusiv dezbateri asupra unor principii sau teorii, mai mult sau mai putin vetuste, fara nicio finalitate practica.

    @Blogsferatu: Nu stiu cat se pricepe Olahus la maghiara, dar Iliescu sigur nu se pricepe la „ape”; de` s-ar fi priceput, de mult ar fi luat Premiul Nobel pentru vreo lucrare in domeniul hidrodinamicii…:) !

  3. Iata, cu intiativa ta/ a voastra/ a nu stiu cui pun iar problema. Sper ca am reusit sa-l ajut pe tanarul student, si nu contra cost. Nu despre asta e vorba. Ci despre faptul ca un tanar student, daca am inteles eu bine, studiaza in limba romana fara sa cunoasca limba. Si nu e vina lui ca nu o cunoaste. Este ceva mult mai complex. L-am intrebat daca nu ar fi ok sa invete limba, daca tot studiaza in romana. Mi-a raspuns ca se straduieste, dar, probabil, metoda nu e dintre cele mai eficiente. Si aici am vrut sa ajung de fapt. Cele mai cretine orgolii si mai stiu eu ce sentimente nationale impiedica elaborarea unei metodologii care ar putea da rezultate. Si sa nu sara aia cu „tre sa stii limba romana, daca traiesti in Ro”. Nu se imprima congenital. Pe de alta parte, cam 90 % dintre cei care sustin asta nu vorbesc si, mai ales, nu scriu corect. Totuşi, ce credeti ca ar fi de facut intr-o asemenea situatie ? Sa se renunte la cunostintele respectivului, doar ca nu stie romaneste ? Daca ar veni un specialist in acelasi domeniu din, stiu eu, Germania, care de asemenea, habar nu are, ar fi mai bine primit ? De ce sau de ce nu ?

    • Judy, e o greseala de interpretare din partea ta. Tanarul student, cunostea foarte bine limba roamana, aia perena si de bucatarie, dar spre nesansa lui trebuia sa foloseasca niste lucrari de specialitate scrise intr-o maghiara foarte elevata. De fapt, el nu intelegea termenii din maghiara, adica nu reusea sa faca corelatia dintre polialuminium-kloridok si policlorurile de aluminiu, sau intre szulfidok, szulfatok si sulfiti sau sulfati, etc, sau, probabil ca ii era foarte greu sa gaseasca corespondenta dintre tragya higle si un termen romanesc literar si stiintific. Marturisesc ca si mie mi-a fost foarte greu sa gasesc un termen, cvasi-stiintific pentru ceea ce s-ar traduce mot-a-mot prin: zeama usoara de balegar…:)

      • Bine, spre foarte bine cu romana, ma rog. Gen recesustaiat. Apropo, Judy imi zic cei apropiati. Pe un blog, cei apropiati care isi dau numele real. Ok ?

    • Ma scuzati, doamna E. Ferencz Judit. Nu am avut nicio intentie de a fi prea colocvial si nici neobrazat de genul pustilor de pe acuma. Dar, ca o deformatie cvasi-profesionala, m-am cam obisnuit de pe wikipedia sa fiu direct; initial, cand mi-am inceput cariera de ” redactor” pe wp. si eu eram cam sfios si inganfat. Dupa vreo zece ani de lupte crancene cu unii, cu altii, de pe: wp.en., hu., ro., fr., mi-am dat seama ca formulele de adresare si de politete, chiar nu au nicio valoare. Mi-au demonstrat chestiunea aceasta, niste baieti, care, poate peste cativa ani , vor putea sa-mi devina studenti. Retractez apelativul „Judy”, va rog sa ma scuzati, doamna Iudita E. Ferencz.

  4. @E. Ferencz Judit: si inca ceva, doamna Iudita E. Ferencz, corectitudine gramaticala, punctuatia, ortografia, sunt elemente minore fata de valoarea sine-qua-non al esentei unor inscrisuri. Einstein, niciodata nu a fost in stare sa scrie corect in niciuna din limbile pe care le vorebea (germana, italiana, engleza si putina latina). In 1904 articolele sale, scrise din Geneva, transmise la Berlin, supravizite de Max Planck (despre care nimeni nu poate afirma ca nu cunostea germana literara) au fost publicate in Annalen der Physik , seria a doua, cu greseli de exprimare, cu probleme majorte de ortografie a limbii germane. Chestiunea esential, a era ca tanarul A.Einstein (avea 24 ani) a citat orice propozitiune, orice formula, in subsolul paginii. Totusi, cele patru articole aparute in 1905 in AdF, au revolutionat stiinta si modul de gandire filozofica a intregii lumi. Credeti ca se mai ocupa cineva de greselile gramaticale sau de ortografie ale lui A. Einstein?
    La Princeton, Einstein tinea un curs la trei saptamani; un vorbitor de engleza standard, nu era in stare sa priceapa o iota din ceea ce expunea de la catedra batranul. Totusi, aula mare de la Princeton era plina de studenti, profesori, si bagatori de seama (adica ziaristi). Nici cand a murit, bietul mosneag, nu a reusit sa comunice cu elita doctorilor de la Spitalul Universitar de la Princeton, se stie ca ultimele cuvinte le-a rostit in germana, dar analfabeta de prima-sora, bine platita, care a stat la capataiul muribundului, nu cunostea limba literara germana. Asa s-au pierdut, poate cateva firimituri din gandirea unuia care a fost poate cel mai mare geniu al lumii. Poate. Eu nu bag mana in foc, desi cunosc multe amanunte.

    • Scuze pentru greselile de exprimare, punctuatie si ortografie. Acum, lucrez la trei severe in paralel. Oricum, incrisul doamnei/domnisoarei Iudita E. Ferencz e de natura sa creeze inervatie inutila, intelectuala si somatica….:-)).

Comentariile nu sunt permise.