Ti se cere maghiara pentru un job. Este discriminare? [Cu o poveste personala]


Se cere maghiara pentru un job. Slujba. Angajare. Spuneti-i cum vreti. Blogsferatu ii spune discriminare.

Desi face referire la Velux, postarea lui pune problema destul de general. Asa ca, profit de raspunsul dat de OLorand, tintit pe cazul de fata, pentru a-i raspunde la fel de general lui Blogsferatu. Pornind insa o poveste personala, de cand eram tanar si nelinistit. Si vanzator.

Vanzator prin telefon, mai exact. Ce am vandut, unde si in ce limba nu va spun, ca nu stiu cand expira clauza de confidentialitate ;).

Plus ca mai relevanti sunt colegii de pe alt proiect. Care ofereau, Romaniei si sunand in romaneste, televiziune prin satelit. Am fost martor la multe peripetii de-ale colegilor, in lupta lor de-a umple patria cu antene de satelit. Dar una mi-a ramas pe creier ca puricii pe televizoarele care n-au cunoscut minunata oferta a call-center-ului nostru.

Intr-o seara, eram vecin de „cubical” cu un baiat de pe proiectul digital. Era tarziu, dar calculatorul nu stia cat e ora si i-a repartizat un potential cumparator. Colegul meu nu era genul sa fuga de munca. Chiar si spre finalul programului. Insa, fara sa-i prezinte oferta clientului, fara sa-i zica buna ziua, fara macar sa-l apeleze,  a trecut la urmatorul.

Eu, uimit. La care el, intorcand ecranul spre mine: „Zi-mi si mie, [numeleadevaratalluiolahus], ce rost mai are sa sun la asta?” Din monitor se oglindeau in lentilele mele un nume, un prenume si o adresa. Adresa unui secui.

Pentru ca, uitai sa va spun, secuii/maghiarii aveau specificul lor de-a fi nesuferiti vanzatorilor prin telefon. Un roman, daca era al naibii, te putea asculta, dupa care sa iti tranteasca telefonul cu o injuratura. Secuiul putea fi afurisit si fara sa vrea. Ca nu intelegea ce-i spui sau se facea ca nu-ntelege, iar poezia cu numarul de canale si abonamentul la numai (zambeste!)  X lei ramanea nerecitata.

Nu erau numai d-astia printre maghiari. Am auzit si de clienti care au vorbit, intr-o romana mai buna sau mai rea, cu colegii mei. Dar specia secuius nesuferitus era indeajuns de raspadita pentru a-i tine departe pe unii dintre vajnicii nostri vanzatori.

Ce oameni nenorociti, secuii astia, nu? Nu!

Drepturile consumatorului maghiar

Sa fie clar: un vanzator care te refuza ca nu-ti stie limba e una. Dar clientul are tot dreptul sa foloseasca ce vrea el, chiar si nem tudok romanul, ca sa scape de oferta ta.

Acum ca Velux nu vinde nici la telefon si nici din poarta in poarta, e adevarat. Grupul tinta pare sa fie constituit din distribuitor si autoritati locale, deci oameni al caror activitate pragmatica presupune folosirea limbii romane. De aceea, as fi preferat si eu ca maghiara sa fie optionala in acest caz. Dar, vazand modul general in care  pune problema Blogsferatu:

Exista cetateni romani care nu cunosc decat limba maghiara? Problema lor!

Ii raspund si eu pentru situatii generale:

Nu, Blogsferatule. Daca acei cetateni sunt potentiali clienti, problema nu mai e a lor. Ci a companiei, care nu a prevazut ca exista o bariera. Pe care o poate ridica doar angajand anumiti candidati. Pe cei care vorbesc maghiara.

Nu e discriminare sa ceri o limba neoficiala si de folosinta regionala, atata timp cat nu conditionezi etnic (sunt si romani care au invatat ungureste, in familie sau cu prietenii).

Asa ca, revenind la povestea mea, bine ar fi fost ca angajatorii mei sa fi facut precum Velux. Si sa fi cerut doar romana pentru cei care vand in Iasi, de pilda, iar, pentru cei care vand in Harghita, Covasna si Mures, romana SI maghiara.

Ar fi incasat mai multi bani si mai putine nem tudok-uri.

Anunțuri

26 de gânduri despre “Ti se cere maghiara pentru un job. Este discriminare? [Cu o poveste personala]

  1. In treaba asta cu limba maghiara cerinta la un job din Romania, vad o problema care n-a fost mentionata pana acum. Cei care sunt suparati mi se pare ca au prea putina incre dere in sine si dau dovada de o mentalitate de genul „angajatorul ne face o favoare /un cadou oferind un loc de munca”. Doar o astfel de mentalitate justifica supararea daca se simt exclusi de la aceasta oportunitate/acest dar al angajatorului. Sa nu uitam – chiar si in timp de criza – ca nu doar noi suntem in competitie pentru locuri de munca, ci si firmele concureaza pentru angajati, cel putin pentru cei buni si bine calificati. Daca o firma – sa zicem Velux – pune ca cerinta cunoasterea limbii maghiare, cand acest lucru nu este justificat – se pune singur in pozitie dezavantajoasa fata de concurenta care are oportunitatea de a angaja specialistii buni nevorbitori de maghiara…

    In concluzie, daca as fi un specialist care se respecta pe sine, nevorbitor de maghiara in orice domeniu, si as vede un anunt care zice „cunoasterea limbii maghiare obligatorie” (care sa admitem ar putea avea multe cauze: contact cu filiale in Ungaria, furnizori din Ungaria, etc.), as zice „da-l in dracu, pierderea lor, gasesc eu un alt loc de munca unde imi pot folosi cunostintele”.

    • Dupa ce am scris comentariul, am intrat pe Blogsferatu si mi-am dat seama ca cam acelasi argument ce am scris eu a fost dat de utilizatorul „Lotus” (dar mult mai bine explicat). De altfel toata discutia era interesanta.

  2. Si sunt de acord cu olahus cand zice ca se poate discuta despre diferite drepturi de folosire a limbii, dar e complet diferita treaba cand cineva vrea sa-ti vanda ceva, atunci ai toate atuurile, inclusiv sa ceri vanzatorului sa-ti vorbeasca limba. Asta se poate observa in multe tari cu comunitati de imigranti. De exemplu, in Germania, desi nu se pune intrebarea ca limba turca sau cea rusa sa aiba vreun statut oficial, sunt multe firme care au un hotline, mentionand in reclame „vorbim si turca” sau „vorbim si rusa”. La fel cu limba spaniola in SUA.

    • Cu vesnica si necesara observatie ca, desi diferiti si ei dpdv limbii materne, maghiarii din Romania NU sunt imigranti. Nu pentru tine e observatia, ci pentru alde „eu cand ma duc in Spania, vorbesc spaniola”, care comentau intr-o perioada la noi.

      • @eu cand ma duc in Spania, vorbesc spaniola”, care comentau intr-o perioada la noi

        Si in Spania sint minoritari care nu sint imigranti si tot spaniola se vorbeste .

      • Solovastru: stii tu bine despre statutul limbii catalane sau basce in regiunile respective, de ce te prefaci?

      • Solovastru- eu cand am fost la Barcelona, tin minte ca pe toate ambalajele de ciocolata/suc/ce prostii mi-am mai cumparat, scria si in spaniola si in catalana.

  3. Legal, nu este discriminare. Ei au motive suficient de bune pentru a avea nevoie de vorbitor de maghiara pentru a vinde in zona aia (orice manual de psihologie-marketing poate explica de ce). Exact la fel cum nu este discriminare daca o firma refuza sa angajeze pe cineva in scaun cu rotile ca hamal (fiindca pur si simplu nu poate face acea munca). Insa daca acea persoana in scaun cu rotile, presupunand ca are calificarile necesare, NU este angajata ca programator, atunci este discriminare.

  4. Am citit posturile lui blogsferatul pe tema si comentariile sale, si vad ca sintem pe opinii diametral opuse, el continua sa creada ca este discriminare. Mult success la luptat impotriva acestor oferte de job, ca sint multe, mai ales in call center si sales:
    https://www.google.com/search?q=job+limba+maghiara
    https://www.google.com/search?q=loc+de+munca+limba+maghiara

    Sau cum scrie ca ar reclama la fel si pentru limba sarba: https://www.google.com/search?q=job+limba+sarba

  5. @kiwi. Stie ce e CNCD: „Si atunci, nu ne mai ramane decat sa consideram ca avem de-a face cu un caz clar de discriminare, caz in care asteptam o luare de pozitie din partea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD). Si o replica din partea Velux Romania.” Doar ca nu stie ce e aia „discriminare”

  6. Exista o Hotarare a CNCD pe un subiect legat de necesitatea cunoasterii limbii maghiare pentru functionarii publici. http://www.cncd.org.ro/hotarari/Criterii/Limba/HOT-NR-43-din-09-01-2008-49/. Situatia e extrem de interesanta. In 2007, Directia Finantelor Publice Harghita a scos la concurs mai multe posturi, una dintre conditii fiind cunoasterea limbii maghiare. In cazul acesta, CNCD a decis ca e vorba de discriminare. Aparent, Velux e in culpa, insa daca citim motivarea, lucrurile devin mult mai nuantate. O sa va plictisesc cu foarte multe detalii din hotarare, insa mie mi s-a parut foarte interesanta:
    Petentul “considera ca impunerea cunoasterea limbii maghiare ca si conditie obligatorie pentru ocuparea tuturor posturilor scoase la concurs este discriminatorie si ilegala. Isi bazeaza sustinerea pe curricula educationala specifica posturilor scoase la concurs, care nu prevede studiul limbii maghiare.” [Acestea sunt si argumentele lui blogsferatu.]
    Urmare a sesizarii, CNCD face o inspectie la Directia Finantelor Publice si constata mai multe lucruri. “Consiliul Director retine ca reclamatul (DFP Harghita) a postat anunturi pentru 12 locuri vacante ale institutiei, unele in Miercurea Ciuc, altele in Odorheiu Secuiesc si Cristuru Secuiesc. […] Populatia maghiara din cele trei localitati prezinta urmatoarele procente: Miercurea Ciuc: 81.8%, Odorheiu Secuiesc 95.7%, Cristuru Secuiesc: 95.1%.”
    Si acum urmeaza argumentarea. In drept, sunt retinute urmatoarele lucruri:
    “Carta europeana a limbilor regionale sau minoritare, in forma adoptata de Parlamentul Romaniei, in domeniul “Autoritatile administratie si serviciile publice” (art. 10) asigura urmatoarele drepturi pentru persoanele apartinand comunitatii maghiare:
    In circumscriptiile administrative ale statului locuite de un numar de vorbitori de limbi regionale sau minoritate, care justifica masurile specificate mai jos, si in functie de situatia fiecarei limbi, partile se angajeaza, in masura in care este posibil:
    – sa vegheze ca functionarii autoritatilor administrative care asigura relatia cu publicul sa foloseasca limbile regionale sau minoritare in raporturile lor cu persoanele care li se adreseaza in aceste limbi;
    – sa vegheze ca vorbitorii de limbi regionale sau minoritare sa poata prezenta cereri orale sau scrise si sa primeasca raspunsuri in aceste limbi;
    – sa vegheze ca vorbitorii de limbi regionale sau minoritare sa poata prezenta ca valabil un document intocmit in aceste limbi;
    – sa puna la dispozitie formulare si texte administrative de uz curent pentru populatie in limbile regionale sau minoritare sau in versiuni bilingve.
    […]
    In vederea aplicarii dispozitiilor paragrafelor anterioare, partile se angajeaza sa ia masurile ce urmeaza:
    – alegerea si, daca este cazul, formarea unui numar suficient de functionari si alti agenti publici;
    – satisfacerea, in masura in care este posibil, a cererilor agentilor publici care cunosc o limba regional sau minoritara de a fi repartizati in zona in care aceasta limba este folosita.
    Conventia-cadru pentru protectia minoritatilor nationale, prin art. 10, alin. prevede: “In ariile locuite traditional sau in numar substantial de persoane apartinand minoritatilor nationale, daca aceste persoane solicita acest lucru si acolo unde aceasta cerere corespunde unei nevoi reale, partile se vor stradui sa asigure, in masura posibilului, conditii care sa permita folosirea limbii minoritare in raporturile dintre aceste persoane si autoritatile administrative”.
    […]
    Legea nr. 188 din 8 decembrie 1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, la art. 108 prevede: “In unitatile administrativ-teritoriale in care persoanele apartinand unei minoritati nationale detin o pondere de peste 20% unii functionari publici din serviciile care au contact direct cu cetatenii vor cunoaste si limba minoritatii nationale respective”.
    Legea nr. 215 din 23 aprilie 2001 (Legea administratie publice locale), republicata, are urmatoarele prevederi relevante:
    Art. 19
    In unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand minoritatilor nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, autoritatile administratiei publice locale, institutiile publice aflate in subordinea acestora, precum si serviciile publice deconcentrate asigura folosirea, in raporturile cu acestia, si a limbii materne, in conformitate cu prevederile Constitutiei, ale prezentei legi si ale tratatelor international la care Romania este parte.”
    Si acum sa vedem ce se decide si de ce.
    “6.11. In situatia data, in urma analizei fiselor de post, se poate observa ca intre posturile anuntate de reclamat unele dintre posture implica activitatea cu publicul, altele nu. Cele care implica activitate cu publicul sunt de doua tipuri: de tip investigatii si de tip caserie.
    6.11.1. Pentru posturile care nu implica activitate cu publicul, conditia speciala de cunoastere a limbii maghiare nu are o justificare obiectiva.
    6.11.2. In cazul posturilor care implica activitati de investigatii, datorita naturii acestor activitati, […] angajarea persoanelor care vorbesc in limba maghiara la institutia reclamata are justificare obiectiva, iar masurile sunt adecvate si necesare cu conditia ca procentul vorbitorilor de limba maghiara din cadrul diferitelor servicii, compartimente, birouri sa ramana la aproximativ nivelul procentului vorbitorilor de limba maghiara din comunitate.
    6.11.3. In cazul posturilor care implica activitati de caserie, angajarea persoanelor care vorbesc limba maghiara la institutia reclamata are justificare obiectiva, iar masurile sunt adecvate si necesare […]. Nici o alta masura nu ar putea fi adecvata (cum ar fi crearea unor ghisee pentru vorbitorii de limba maghiara, angajarea unui translator langa fiecare angajat care lucreaza la ghisee etc.)”
    Asadar, pentru blogsferatu am o veste foarte proasta: da, conform legilor, in anumite conditii, in Romania poti sa nu fii angajat daca nu stii limba maghiara. Mai nasol e ca inclusiv statul roman te poate trimite la plimbare pe motivul asta. Povestea cu limbile de circulatie internationala nu se justifica pentru ca CNCD nu va privi astfel problema. Dimpotriva, conform documentelor pe care le-am citat, e mai important sa stii limbile minoritatilor din regiunea in care locuiesti sau lucrezi decat pe cele de circulatie internationala (apropo, cum se defineste juridic o limba de circulatie internationala?).
    Acum acestea fiind spuse, pune cineva pariu cu mine ce s-ar intampla daca Velux ar fi reclamata la CNCD?

  7. Daca lucrezi la Continental – Timişoara si vrei sa faci parte din echipa de conducere sau sa fi conducător de proiect trebuie sa şti limba engleza. Si asta pentru ca eşti in contact permanent cu conducerea germana a firmei si cum nici ei nu ştiu româneşte se discuta intr-o limba de circulaţie, respectiv engleza. Daca eşti inginer de producţie sau la calitate, deci nu ai contact decât cu persoane din România nu ti se cere sa şti nici o limba străina.
    Daca tu ca firma angajezi un agent de vânzări pe teritoriul României ,indiferent in ce zona, a cere obligatoriu cunoaşterea limbii maghiare este o discriminare , cu atât mai mult în cazul de faţă când Velux angaja un reprezentant de vânzări pe mai multe judeţe: Bistriţa Năsăud, Mureş, Harghita , Covasna (încă Ţinutul Secuiesc nu există decât ca idee), o zonă în care românii sunt totuşi majoritari .Afirmaţiile cum ca sunt si romani care ştiu maghiara sau ca ar fi bine sa o ştie nu au nici o relevanta , pentru orice cetăţean din România cunoaşterea limbii maghiare este o simplă opţiune inclusiv pentru cei din Harghita şi Covasna.
    Ce să-i faci România este încă ( ghinion) un stat naţional cu o singură limbă oficială şi prin lege limba oficiala trebuie cunoscută de toţi trăitorii de pe ecest teritoriu..

    • Tu ai citit ce am scris acolo? O fi Romania stat national cu o singura limba oficiala, dar, conform legislatiei daca vrei sa te angajezi la stat pe un post care presupune relatii cu publicul intr-o localitate in care locuiesc mai mult de 20% persoane apartinand minoritatii maghiare, sa spunem, trebuie sa stii maghiara. Atentie, obligatia legata de cele 20 de procente se refera la Statul. Daca eu ca firma, am 95 de clienti romani si 5 maghiari, nimic nu ma poate impiedica sa-mi angajez si un om care stie maghiara. Si daca ma reclama cineva la CNCD nu voi avea nici o problema sa argumentez ca cererea mea are justificare obiectiva.

      Serios, nu are sens sa discutam pe „pareri personale”. Citeste mai bine decizia CNCD si vino dupa aceea cu argumente.

  8. Exemplu de post cu cerinte de cunostiinte turca in Germania:
    http://stellenanzeige.monster.de/Bankkaufmann-m-w-mit-T%C3%BCrkischkenntnissen-Job-Wuppertal-Nordrhein-Westfalen-Deutschland-108391133.aspx

    Exemplu de post cu cerinte de hindu in Londra:
    http://jobview.monster.co.uk/Mortage-advisor-Fluent-Hindu-Punjabi-Job-Londion-London-UK-109108172.aspx

    Si asta mi-a luat 2 minute de search….
    Sint sigur ca as gasi si exemple cu spaniola in SUA in alte 2 minute.

  9. @eu cand am fost la Barcelona, tin minte ca pe toate ambalajele de ciocolata/suc/ce prostii mi-am mai cumparat, scria si in catalana

    Pai da adica tot in spaniola fiindca e vorba de un dialect spaniol.

    • Solovastru, ce intelegi prin spaniol: limba spaniola numita si castiliana sau limbile tarii Spania? Din cite stiu eu, catalana este o limba diferita de castiliana, cum franceza este diferita de castiliana, cum si portugheza, cum si italiana doar originea latina le face apropiate.

      Dar chiar daca ai avea dreptate: limba euskara (basca) o limba non-latina este oficiala in 2 regiuni autonome din Spania.

      Adica exista minoritari in Spania ce vorbesc limba lor care are statut oficial in regiunile autonome respective.

      • Catalana intr-adevar NU este spaniola, este o limba romanica diferita. Genetic nici macar nu este o limba ibero-romanica, precum spaniola si portugheza-galiciana (este dezbatere daca galiciana merita sa fie considerata limba independenta diferita de portugheza sau dialect al acesteia). Catalana formeaza un continuum de dialecte cu occitana (acum muribunda), deci este din punct de vedere filogenic intre galo-romanic (dialecte franceze si nord-italiene) si ibero-romanic (dialecte spaniole si portugheze). Daca le auzi pe strada, spaniola suna complet diferit de catalana, are un alt ritm, alta melodicitate. Cea mai buna motivatie pentru a justifica faptul ca este limba independenta este ca articolele difera, si inventarul fonologic: catalana are doua vocale in plus fata de spaniola, si inventarul consonantic difera. In plus, in catalana exista fenomenul de liaison (ca in franceza).

        Exemplul clasic (propozitia din gramaticile romanice):
        romana: Ea închide totdeauna fereastra înainte de a cina.
        italiana-standard: Ella chiude sempre la finestra prima di cenare.
        franceza-standard: Elle ferme toujours la fenêtre avant de souper.
        occitana: Ela barra sempre la fenèstra abans de sopar.
        catalana: Ella tanca sempre la finestra abans de sopar.
        spaniola: Ella siempre cierra la ventana antes de cenar.

        Si istoric, catalana are o traditie literara independenta, diferita de spaniola, veche de vreo 700-800 de ani.

  10. Pingback: O situaţie ipotetică | Simplu

Comentariile nu sunt permise.