Álekszandri Vazul vagyok, román költő [Joia MaghiaRomania]


Nu doar unii boieri din Bucureşti învăţaseră ungureşte, ci, după afirmaţiile lui Beke György, poetul Vasile Alecsandri,

pe moşia căruia lucrau numeroşi ceangăi, se descurca destul de bine în această limbă, drept mărturie stând însemnările păstrate pe manuscrisele sale; mulţi maghiari au rămas în satul Mirceşti chiar şi după Primul Război Mondial

sursa: Hilda Hencz, Bucurestiul Maghiar

O.

PS: Titlul ar insemna „Sunt Vasile Alecsandri, poet roman”. Probabil ca asa s-ar fi recomandat in ungureste, insa e o fantezie: pe bardul de la Mircesti tot de Vasile Alecsandri il stiu ungurii.

PPS: Ii multumesc pentru talmacire lui Ferenczi Szilárd. Adica, pe romaneste, lui Costică Franciscanu :).

Anunțuri

14 gânduri despre “Álekszandri Vazul vagyok, román költő [Joia MaghiaRomania]

    • Alekszandri nu e traducere, ci transpunere conform scrierii maghiare. „Vazul” e numele tradus. De catre mine, in gluma, cu ajutorul lui Ferenczi Szilard/Costica Franciscanu :P.
      Dar atat in maghiara cat si in romana se traduceau, pe vremuri, numele proprii.

      De pilda, matematicianul Bolyai Farkas a fost tradus ca Lupu Farkas intr-o lucrare interbelica, cam nationalista dupa gustul meu http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/mures/index.html.

      Si, pentru ca inevitabil vor veni unii care sa vorbeasca despre maghiarizare (daca sunt romani) sau despre romanizare (daca sunt maghiari), hai sa ii scutim de scris si sa vorbim de pe acum 🙂 : Pe timpul administratiei austro-ungare, insa, se traduceau/maghiarizau numele de botez si de familie.
      Stiu pe o jurnalista romanca cu numele de familie FelseghiChereches), la fel si in perioada lui Ceausescu. Nu stiu daca era o practica unanim adoptata, sau depindea de „deschiderea” la minte a celui care intocmea actele. De asemenea, trebuie spus ca unele persoane cu nume maghiare scrise romaneste nu au fost maghiari, ci romani cu nume deja schimbate sub autro-ungari.

      In Ungaria, in prezent, gratie unei legi din 2004, o persoana de „nationalitate” din Ungaria isi poate declara numele minoritar. Exista si un registru al numelor specifice unei nationalitati. Cei care au numele maghiarizate si le pot schimba, dar in practica nimeni nu face asta, pentru ca trebuie sa schimbe o groaza de acte in care apar.
      https://maghiaromania.wordpress.com/2011/01/21/idei-in-fata-ghiseului-pentru-cetatenia-maghiara/#comment-2477

      • Asa adauga ca nu in toate cazurile schimbarea numelui unei persoane e facut cu intentia de a-i schimba identitatea. Daca ar fi asa, i-am acuza pe istorici ca vor sa-i romanizeze pe Louis le VIeme, Richard the Lion-Hearted, etc.

      • „matematicianul Bolyai Farkas a fost tradus ca Lupu Farkas intr-o lucrare interbelica”
        iar in texte in engleza sau germana de multe ori apare ca „Wolfgang Bolyai”.

  1. Io, cred că apetitul bucureștenilor de altădată pentru înțelegerea limbii maghiare, datează din vremuri mult mai vechi. De la întemeierea taberei generalului de husari Bercsényi László conte de Székes, undeva acolo unde acum e cartierul Berceni. Fugari spre Turcia, husarii lui Bercsényi au fost nevoiți sa campeze o perioadă mai îndelungată lângă București, pană obțineau autorizația de la Înalta Poartă pentru „emigrarea” pe teritoriul Turciei. Se pare că bravii husari nu se plictiseau la marginea Bucureștilor. Gurile rele zic, că prețul vinului și tarifele din bordeluri a crescut brusc, dar și natalitatea din târgul Bucureștilor. In amintirea perioadei „vesele”, localnicii au denumit locul de campare: câmpul/ tabăra lui „Berceni”, de la numele ilustrului comandant, ulterior, locul a fost înglobat în intravilanul capitalei, devenind Cartierul Berceni.

  2. Trebuie să facem diferență între maghiarizarea,românizarea forțată sau naturală a numelor.Că sunt exemple și în istorie ,și în prezent,(în prezent naturală).În legătură cu temă,de facto,un” moșier„(patron,doctor,polițai)trebuie să vorbească limba oamenilor cu cine lucrează,altfel nu poate să-și facă treaba.Necessitas non habet legem.
    ps.(pt.Romberg).Și numele localității Bercsény,(de unde vine Bercsényi) a fost”austro-ungarizat” cândva.http://hu.wikipedia.org/wiki/Bercs%C3%A9ny#Fekv.C3.A9se

    • Numele familiei Bercsényi, nu vine de la localitatea „Bercsény” (Svinná) din actuala Slovacie, ci este una pur ungureasca de prin fostul comitat Veszprem si anume comuna Bercheny , distrus complet in 1526 de catre turci. Prima atestare al unui membru al familie este din 1522, cand Ladislaus de Bercheny este pomenit ca functionar al regelui Ludovic al II-lea al Ungariei. Cu alte cuvinte, nu „austro-ungarizarea” numelui micii localitati din Slovacia de pe la anul 1899, azi apartinatoare Trencinului, este sursa numelui familiei , ci, probabil, invers: autoritatile austro-ungare au rebotezat localitatea Szvinna, in slovaca Svinná, in memoria ilustrei familii si in special al contelui Imre, fost capitan al cetatii Trencin. Familia s-a stins pe linie barbateasca in prima jumatate a secolului al XIX-lea; azi mai traiesc descendenti pe linie materna, in Franta, Belgia si Polonia (cei din Franta, poarta impropriu numele de „de Bercheny” si se lauda cu descendenta „directa” din ilustrul general, conte de Székes.

  3. O traducere în maghiară, și mai literară, al numelui marelui poet, ar fi : „Sándori Vazul”,…:) sau, fiindcă era de origine boierească: „mircsestiy Sándori Vazul”, adică: „Vasile Alecsandri de Mirceşti”….:))

  4. Din câte știu/cred eu, un nume poate fi ”tradus” dintr-o limbă în alta dacă există perechea sa în limba respectivă. Dar Vazul sigur nu e varianta numelui Vasile…

      • sau ca Alexandru Moghioroș pentru Mogyorós Sándor; Emeric Ienei pentru Jenei Imre, Pști Covaci pentru Kovács Pisti, Lukács László in loc de Vasile Lucaciu, Pintye Gregor in loc de Grigore Pintea (Pintea Viteazul), Gozsdu Mano pentru Emanuel Gojdu etc. De tradus se poate traduce orice, uneori chiar foarte fidel. Intrebarea este daca e corect si daca merita sa traduci?

Comentariile nu sunt permise.