Exista panouri in maghiara la intrarea in Timisoara? [Joia MRo]


La intrarile in Timisoara au fost ridicate panouri multilingve cu numele orasului, in romana, maghiara, germana si sarba. Cel putin asa apare in presa maghiara, pentru ca atat presa romana, cat si siteul primariei pastreaza o tacere suspecta.

Informatia a aparut intr-un reportaj al postului ungar Radio Kossuth, preluat de Erdely.ma. Desi propunerea UDMR de a instala astfel de panouri dateaza de 10 ani, ele au fost ridicate de abia anul acesta, cu cateva zile inainte de 15 martie. Intr-un oras cu teatre si scoli in limbile minoritatilor, ridicarea panourilor „a satisfacut o cerere indreptatita”, in opinia consilierului local Francisc Szabo (UDMR).

Insa nici siteul Primariei&Consiliului Local, nici ziarele nu sufla o vorba despre panouri. Sau nu am cautat eu unde trebuie?

Cei care ati avut drumuri spre/din Timisoara, ati vazut vreun panou multilingv? Sau exista doar pe internet?

O

PS:  Apropo de panouri cu denumirea localitatii si limita de 20% (neatinsa la Timisoara), va recomand o discutie pe blog.

PPS: Postare de Joia MaghiaRomania.

Anunțuri

15 gânduri despre “Exista panouri in maghiara la intrarea in Timisoara? [Joia MRo]

  1. cred ca pur si simplu nu are (sau n-ar trebui sa aiba) valoare de stiri. De fapt ar fi fost ceva normal intr-un oras ca Timisoara deja in 1990.

  2. Daca panoul exista, undeva apare si o hotarare. Poate e din secolul trecut. Dar propun un exercitiu de imaginatie. Eu is primar al unui partid oarecare. Sa zicem, roman. Vin la mine niste unguri, consilieri locali. In localitate is numa 15 % unguri. 2 %-s nemti. Asa, si vin ungurii si-mi povestesc ca ei vor panouri/tablite bilingve. Mie nu-mi sare tandara din prima, ci-i ascult cu atentie. Ei imi povestesc despre istoria lor in localitatea mea. Imi spun ca biserica, scoala, statuia din centru inseamna mult pentru ei. Ca localitatea in fruntea careia ma aflu eu acum apare in nenumarate carti, documente maghiare Eu ii ascult cu interes. Nu ma pronunt imediat. Ma mai documentez, aflu ca aici au stat si au construit si nemtii. Si evreii. Si armenii. Sarbii. Si-mi spun ca orasul meu, in forma lui de astazi, li se datoreaza si lor. Li se DATOREAZA, adica nu li se imputa. Incerc sa-mi arat recunostinta. Respectul. Facandu-le pe plac. Fara sa astept datele de la recensamant, fara sa tin cont de procente. Mai mult, le explic si colegilor mei de partid, conationalilor mei REVELEATIA mea. Desi, la drept vorbind, revelatiile nu se explica. Ele vin. Dansele.

    • poate din secolul trecut, ca nici in martie, nici in februarie, nici in ianuarie nu era vreo hotarare in sensul asta la CL pe site. Dar, vorba aia, poate a fost o revelatie si nici nu a mai fost nevoie de hotarare locala!

      • sau, sa fiu mai pesimistic de data asta, poate au ascuns hotararea mai bine si au tzinut toata povestea in intuneric sa nu se „supere” alegatorii care ar fi impotriva tablitzelor bilingve?

  3. Da va pot confirma ca aceste placute au fost instalate la principalele puncte de intrare in oras. Nu ma astept ca la intrarile secundare sa apara in curand, desi, cine stie!? Va pot confirma ca pe calea Torontalului acestea exsita in cele 4 limbi. Cu mentiunea ca in lb. sarba sunt in chirilice (si dau o tenta mai cosmopolita, parerea mea). In schimb a disparut (probabil temporar) marele panou cu orasele infratite.

  4. aoleo, vine imediat atol si desconspira planul nostru B: daca nu putem lega Secuimea cu Ungaria prin Ardealul de nord ca sint multi pe faza, realizam telul nostru sfant prin Ardealul de Sud 🙂

  5. olorand,calmeaza-te. Planurile vostre sunt facute de mult asa ca nu are rost o discutie pe teme asta .
    Cat priveste placutele, pana la un punct ma amuza dorinta ungurilor de a fi prezenti in simbolistica din toate zonele din Ardeal si Banat.
    Cel mai tare exemplu mi se pare cel de la Deva( unde locuiesc).- s-a ridiccat din ciment o asa zisa piramida care te anunta ca Acatiu Barcsay (unii zic ca ar fi de origine roman dar nu conteaza ca si Kossuth era slovac la origine) a fost o data propietarul cetatii Deva. Deci carevasazica trebuie subliniat ca a fost propietar- asta este important sa se stie. Acum , carevasazica, pefectii maghiari ai judetului nu au putut aseza constructia in fata Magnei Curia ca acolo dictatorul a avut proasta inspiratie sa puna busturile lui Horea , Closca si (desigur) Crisan si intrucat stapani nu mai sunt aceiasi ca inainte de 1918 acel ansamblu nu poate fi mutat de acolo. Asa ca l-au pus langa parcarea din fata prefecturii in mjlocul strazii ca sa vada tot prostu cine a fost o data stapan , ca pana la urma asta este spilul.

    • „ma amuza dorinta ungurilor de a fi prezenti in simbolistica din toate zonele din Ardeal si Banat.”
      Pai ce sai- faci, daca in Timisoara chiar si biserica ortodoxa romana din zona Fabric e opera arhitectului Székely László ( se traduce Ladislau Secuiu’, de origine senegaleza, poate…)
      Asa sunt ei ungurii, le place sa se mandreasca pe-aici pe-acolo cu ce mai exista printre orase ardelene si banatzene.

      http://web.agenda.ro/news/news/4185/senzational-1.html

      Off topic: De Deva nu stiu – sincer sa fiu, de multe ori am trecut prin Deva da’ niciodata nu mi-a placut ce am vazut, in afara de cetatea in ruine (pe care am vizitat-o ca scolar undeva in anii ’80) nu mi s-a parut sa aiba nimic cu ce a se mandri- fara sa te jignesc, nu zic c-ar fi vina ta ca nu e centru turistic-.
      Desi mai e o chestie, iarasi de intamplare legata de maghiari – fundatzia Sf Francisc pt copii de strada, lu’ Csaba testvér (nu prea se traduce; se citeste fratele Ciobo 😉 )
      http://www.devaigyerekek.hu/?lang=english&lang=hungarian&lang=english
      Se pare ca, din pacate, pagina web nu exista in romaneste (ma uimeste si pe mine da’ asta e), insa, sunt sigur ca intzelegi engleza bine. Si sunt sigur ca stiai deja de chestie.

      Frumusetzea cetatzii din Deva este sa compari legendele Mesterul Manole si Komives Kelemen, e interesant sa intzelegi diferentzele si asemanarile.

    • Sint calm si ma amuza idea ta fixa despre Planul noastru pentru a carui indeplinire toti maghiarii lucreaza in mod coordonat, cum ai spus-o acu citeva luni 🙂

      Cit despre simbolistica: aici ai ceva dreptate, ambele parti isi planteaza simbolurile peste tot. Vezi si ditamai bisericile ortodoxe ridicate cu prioritate* in zonele cu majoritate maghiara. Un exemplu ce se disputa de citiva ani buni: pentru cca 150 de enoriasi (4%) din Miercure Nirajului se doreste „marcarea” centrului printr-o biserica ortodoxa. Alt loc nu este acceptabil, doar centrul (consiliul local face totul ca sa nu fie in centru, in schimb a propus un alt teren dar BOR nu accepta schimbul). Iar prefectul face totul ca sa fie in centru, a si dat in judecata CL, ca nu biserica este importanta, ci centrul…
      Sau la Torockó/Rimetea: s-a construit o biserica ortodoxa pentru cei cca 10% enoriasi, fain, nici o problema: sa aiba, dar s-au si repezit sa puna nu una, ci mai multe (3-4, nu se vede exact) drapeluri romane: http://static.panoramio.com/photos/original/47374702.jpg
      Si astea sint simbolisme de stapin-proprietar….

      *Prioritate: din bisericile „romane” construite in Ardealul de Nord in perioada 1918-1940 25% au fost in Secuime (putin peste 100). Sigur, era lipsa probabil, dar s-a si facut exces de zel si demonstratie, si banii nu contau.

  6. Ce chestie. Deci se incalca legea care spune ca doar acolo unde minim 20% din populatia unui oras este reprezentata de o minoritate etnica se pun astfel de panouri, tocmai pentru a satisface o minoritate (plus celelalte) nesatisfăcută (ungurii reprezinta 5 % din populatie).
    O alta porcarie bilingva de asta data la Arad, la magazinul Selgros, desi in Arad ungurii sunt doar 9 % deci clar sub procentul de 20 %.
    Sa inteleg ca ungurii sunt deasupra legii?

Comentariile nu sunt permise.