Un sat ardelean pe lista de asteptare UNESCO!



Stire de prim rang, ignorata de presa romaneasca: Ministrul culturii Kelemen Hunor a anuntat nominalizarea localitatii Rimetea/Torockó (jud. Alba) pe „lista de asteptare” UNESCO! Stirea a aparut joi in cotidianul ardelean Kronika si pe siteul UDMR.

Voi reveni in seara aceasta cu detalii, ramaneti pe frecventa! 🙂
[Update] Nu numai c-am revenit, dar am si

cuprins

un noian de povesti si imagini in articolul de mai jos:
-Prima halta in drumul spre UNESCO

-Premiata de Europa pentru patrimoniu

-Locul unde soarele rasare de doua ori

-Istoria unui oras satesc

Prima halta in drumul spre UNESCO

Satul a fost inclus pe Lista Tentativa/Indicativa a Romaniei. Adica in inventarul proprietatilor pe care tara noastra le propune pentru includerea in Patrimoniul Unesco (vezi restul pasilor pana la includerea in Patrimoniul Umanitatii, aici).

Romania avea foarte putine sanse sa primeasca o noua pozitie pe lista, intrucat UNESCO cauta un echilibru intre Europa, Asia si Africa in listele tentativa. Pentru a depasi acest obstacol, tara noastra a apelat la un partener strain care are deja un statut international, asezarea Hollókő[1] din Ungaria, a precizat Kelemen Hunor.

In ciuda istoriei sale de peste opt sute de ani si a patrimoniului, a carui restaurare a fost premiata de Comisia Europeana, Rimetea este putin cunoscuta printre romani.  Ca aproape orice obiectiv turistic din Ardeal fara mare legatura cu etnia noastra (sa nu uitam ca Sighisoara si Sibiu sunt azi majoritar romanesti).

Asa ca drumul ei spre patrimoniul mondial ar fi ramas anonim daca interesele rimetenilor nu se ciocneau de scandalul scandalul Kelemen vs Rosia Montana in UNESCO (vezi si aici, via Ovidiu).

Lista tentativa a Romaniei cuprindea pana acum 13 obiective, majoritatea inscrise in 1991, (printre care Ansamblul de la Targu Jiu, Masivul Retezat si Biserica Densus) si una -centrul istoric al Sibiului- in 2004. La data publicarii acestui articol, pe lista publicata pe siteul UNESCO nu figura Rimetea.

Inapoi la Cuprins

Premiata de Europa pentru patrimoniu

O fosta localitate miniera, traind apoi din agricultura si zootehnie, Rimetea a devenit agroturistica gratie unui program de restaurare si conservare, inceput in 1996. Programul, inreprins de fundatia Transylvania Trust cu sprijin financiar din Ungaria, i-a convins pe localnici sa nu-si mai demoleze casele, devenite pensiuni si a revitalizat mestesugurile in sat.

In 1999, Programul de Conservare a Patrimoniului Rimetea a fost laureat cu o medalie Europa Nostra din partea Comisiei Europene. A fost primul laureat al premiului din tara noastra.

Inapoi la Cuprins

Locul unde soarele rasare de doua ori

Rimetea/Torockó (in trecut, Trascau), este resedinta comunei omonime, aproape de limita dintre judetele Alba si Cluj. Situat la 500 de metri altitudine, satul este dominat de semetul Piatra Secuiului si de alte masive muntoase. Numele „Piatra Secuiului” vine de la o legenda locala: se spune ca XIII-lea locuitorii Rimetei, secui, au fugit din calea tatarilor si s-au refugiat pe acest munte.

Cum masivul amintit este impartit in doua de o „rapa”, din mai pana in septembrie soarele pare sa rasara de doua ori pentru locuitorii din nordul Rimetei. Fenomenul a fost consemnat si de marele romancier maghiar Jókai Mór in romanul sau „Unul este Dumnezeu”.

Partea nordica a masivului, „Coltii Trascaului”, adaposteste ruinele unei fortificatii medievale. Dupa doua ore de urcus, muntele ofera drumetilor privelisti incantatoare. Si, pentru cei mai curajosi, posibilitatea de a se da cu parapanta.

Inapoi la Cuprins

Portile „pompierilor” si inmormantarea iernii

Peisajul abrupt se indulceste cand, coborandu-ti privirea, zaresti casele albe, caracteristice localitatii. Construite in jurul anilor 1870, dupa un incendiu, locuintele au influente secuiesti -Rimetea s-a aflat in apropierea Scaunului Secuiesc al Ariesului– si nemtesti (vezi mai jos). Cea mai veche locuinta este casa unui miner din 1668.

Unele porti au placute infatisand diverse obiecte (scari, galeata, lopata) cu care gospodaria respectiva putea contribui la stingerea unui eventual incendiu in sat.

Printre obiectivele turistice se afla si urmele catorva mine de fier, dar si morminte sapate in stanca, folosite si in prezent pentru ingropari.

Muzeul Etnografic al satului este „mai bine întreţinut şi organizat decât muzeele din Sebeş, Aiud, Orăştie, Turda sau alte municipii transilvane”.

Alte puncte de interes sunt biserica unitariana (sec XVII-XVIII). In imprejurimi se poate admira Cetatea Trascaului si se poate vizita o manastirea ortodoxa (intre Rimetea si Buru).

Turistii (in majoritatea lor -80%-, din Ungaria) vin la Rimetea si pentru ceremonia Farsangului -un carnaval traditional de Lasata Secului (la inceputul lui februarie). Cu aceasta ocazie, flacaii exorcizeaza, simbolic, raul din comunitate: pocnesc din bici, murdaresc fetele cu crema de ghete… Si distrug un cosciug care reprezinta iarna si anul vechi.


Traditii de Farsang

Istoria unui oras satesc

In cele opt secole de locuire neintrerupta, Rimetea a cunoscut si glorie, si decadere. Prima perioada de inflorire a inceput in secolul al XV-lea. Gratie zacamintelor de fier, localitatea a devenit targ (oppidum) in 1493, iar in 1666, oras. Tot fierul i-a atras pe colonistii de limba germana care s-au amestecat cu secuii iar sinteza se reflecta asupra arhitecturii si portului popular. La recensamantul din 2011, satul era locuit preponderent de maghiari  (91.4% unguri) cu 8,3% romani (2011).

In prima jumatate a secolului al XVIII-lea, cu 16 cuptoare de topit minereu si celor 16 ciocane hidraulice, Rimetea era unul dintre marile centre de prelucare a fierului din Ardeal. Insa concurenta topitoriilor din Hunedoara si Resita si scaderea pana la epuizare (sec. XIX) a rezervelor de minereu au intors Rimetea la vechiul statut de sat.

Chiar si asa, localitatea si-a legat in secolul XIX numele de doua personalitati de prim rang ale istoriei: istoricul George Barit(iu) si romancierul Jokai Mor. Baritiu, desi dintr-o familie de preoti greco-catolici, a urmat studiile primare la scoala din Rimetea, o scoala unitariana. Confesiunea unitariana era si ramane religia majoritatii populatiei (76,2% in 2011), fiind urmata de ortodoxie (12.6%), cultul reformat si cel catolic.

Nu stim ce urmari a avut unitarianismul asupra lui Baritiu. Insa lui Jókai Mor i-a inspirat romanul „Unul este Dumnezeu” (Egy az Isten), dupa sederea sa din 1876 la Rimetea. O placuta in memoria lui sta azi pe casa care l-a gazduit.

Pe alte case, alte placute, reproducand medalia „Europa Nostra”, stau marturie a celei de-a doua perioade de inflorire a satului. Daca acestora li se va adauga si simbolul UNESCO World Heritage, ramane de vazut!

Inapoi la Cuprins
_________________
Foto: Wikipedia, Cristian Bortes

[1]

Hollókő este in patrimoniul UNESCO din 1987. In termeni de specialitate, Rimetea a fost „nominalizata ca inscriere seriala, cu largirea pozitiei Hollókő”, dupa cum ne-a declarat Csilla Hegedüs, consilier la Ministerul Culturii.

Inapoi

Anunțuri

16 gânduri despre “Un sat ardelean pe lista de asteptare UNESCO!

  1. 1. Nu e stire pentru presa romaneasca. Doar nu ninge.
    2. Ai fost laTorockó / Rimetea?
    3. Felicitare pentru oricine, pentru ideee.
    4. Doresc astfel de bucurii tuturora.
    5. Nu uitati de punctul 2!

    • 2. Nu am fost si doresc sa-l vizitez, candva, impreuna cu cineva drag mie! Care „cineva” a fost si ea entuziasmata de stire.

  2. Ai dracu” de unguri ,au dat bani pentru reabilitarea unor clădiri din România!Cum au îndrăznit?:)

    • Pai nu ei au platit si 50% din pretul restaurarii statuii lui Corvin (minus placuta-Iorga desigur, aia a fost „bonus”, pe de gratis, de la Apostu) ?

  3. Gotiu despre Kelemen Hunor, Rosia Montana si Rimetea (ambele foste localitati miniere, numai una propusa de minister pentru UNESCO):
    „E drept, între Rimetea și Roșia Montană există, totuși, două diferențe: populația majoritar maghiară din Rimetea și, mai ales, faptul că reabilitarea clădirilor din localitate a fost făcută (cu o subvenție primită din partea Consiliului Local al Sectorului 5 Budapesta) de Transilvania Trust, firmă condusă de consilierul lui Kelemen Hunor, Csilla Heghedus (și nu m-ar suprinde ca ”în planul de acțiune pentru Roșia Montană”, să se regăsească Transilvania Trust, Grup Corint și Artex S.A.).”
    http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/exclusiv-interesele-lui-kelemen-hunor-in-cazul-rosia-montana-rimetea-transilvania-trust-si-trocul-cu-pdl-si-o-scrisoare-deschisa-catre-emil-boc-65626.html

    In spiritul impartialitatii, o invit pe doamna Hegedüs, care mi-a si acordat declaratia despre aspectele tehnice ale nominalizarii, sa comenteze, daca doreste, acest citat.

  4. Dupa fotografiile ce le-am vazut, reabilitarea turistica a Rosiei chiar ar putea costa o suma enorma din cauza „ranilor” minelor inchise: http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2010/05/rosia-montana.jpg. Oricit ar costa, nu sint sigur ca statul roman azi are bani pentru asta.

    La Rimetea/Torockó s-au renovat doar casele, si judetul Alba a refacut drumul (vara asta partea din judetul Cluj era inca dezastru pina la judetului Alba…). Au avut noroc cu donatiile externe, fara ele nu stiu daca ar fi in situatia de azi.

  5. Pingback: E oficial: Rimetea, în anticamera Patrimoniului UNESCO « SeptemCastra

  6. Pingback: Less is more/A kevesebb neha tobb/Mai putin inseamna mai mult?[Joia MaghiaRomania] « MaghiaRomania

Comentariile nu sunt permise.