Cica ungurii nu au colinde. De ce?



Intrebarea nu-mi da pace de cand o prietena mi-a zis ca ungurii nu au colinde. Doar „cantece de Craciun” (Karácsony dalok/énekek). E vorba de alt nume (daca da, de sa nu le spun tot „colinde”?) sau de alt concept?

Pana ma lamureste cineva, sa va mai dau cateva colinde romanesti si cateva colinde cantece de Craciun unguresti, din cele votate de cititori la mine pe Facebook


„Mennyből az angyal”

„Domn, Domn, sa inaltam”:

„Kis Karácsony-Nagy Karácsony”:

„Iata vin colindatori”, tot de la Madrigal:

Un colind/cantec de Craciun al ceangailor moldoveni: Kelj fel keresztény lélek

Si un colind dobrogean, „Duh de mare”

bonus: Imnul iubirii (Apostolul Pavel, Epistola catre corinteni):

Acestea fiind zise/cantate: de ce nu au maghiarii colinde? Sau au?

Anunțuri

13 gânduri despre “Cica ungurii nu au colinde. De ce?

      • hai sa facem toata iarba la fel. mai putin si doina si calusarul o sa fie unguresti, nemtesti, celtice, turanice etc. ca doar romanismul e o etnie inventata pe la 1918 asa ca hai sa o neutralizam…

      • Noi suntem catolicii. Avem colinde dar pentru catolicii colindarea nu este o traditie. Dar in contrast, pentru ca avem multi prieteni reformatici care colinda la craciun, uneori mergem si noi cu iele.

  1. de ce nu au maghiarii colinde? Sau au?

    au si maghiarii dar pe alta cale…

    la români:

    „Tradiţiile colindelor s-au păstrat de pe vremea romanilor. Vechile petreceri păgâne de la începutul lui ianuarie, aşa-numitele calendae s-au preschimbat cu timpul în sărbători creştine. În timpul Calendelor lui Januarie, copiii romanilor umblau din casă în casă şi cântau imnuri. Datina latină a trecut mai apoi nu numai la români, ci şi la celelalte naţii romanice, precum şi la slavi. Referitor la aceasta, Mircea Eliade afirma că un număr de colinde au fost încreştinate, în sensul că au împrumutat personaje şi teme din creştinismul popular.
    În primele secole creştine, Crăciunul se sărbătorea nu la 25 decembrie, ci odată cu Boboteaza, în perioada Calendelor lui Januarie”

    (copy/paste de pe site-ul BOR-ului, ca sa nu ma mai obosesc sa scriu
    basilica.ro/ro/stiri_din_tara/icolindele_il_aduc_pe_hristos_in_casele_si_sufletele_noastrei_5615.html )

    De exemplu :

    Scoala, gazda din patut
    Florile dalbe, florile dalbe
    Si ne da un colacut
    Florile dalbe, florile dalbe
    ..

    Atat melodia cat si versurile cu „colacutul” (cougnou) sunt probabil crestinarea unei melodii si text de pe vremea romanilor deoare colinda (linia melodica si versurile) se intalnesc si la valoni (Belgia)

    Li djoû ki nosse Signeur est né
    Fordjensiyé, fordjensiya
    Dji vén cwerî m’ cougnou d’ Noyé
    Fordjensiyé, fordjensiya
    etc.

    Melodia romana a intrat in cantarile „oficiale” al Bisericii (Romano-Catolice) dar textul ei (cult) a fost schimbat radical fata de textul popular (nu mai are legatura cu colindatul si cerutul de colaci de la cei colindati) sub forma „Fit porta Christi pervia, Fulget dies”

    Fit porta Christi pervia;
    Fulget dies, Fulget dies.
    Referta plena gratia
    Fulget dies, fulget dies

    Din cantarea auzita in biserica de credinciosi (maghiari) a aparut varianta maghiara populara cu aceasi melodie ca si „Fit Porta Christi” (si, evident, „Florile Dalbe”) dar cu un text in limba maghiara

    Ez nap a’ Kristus jedgyese.
    Fénlik ez nap, fénlik ez nap,
    Örüll, uigad, mint keduese,
    Fénlik ez maj nap.

    • Colindele ungurilor–-ei copii mosului–Roma asta nu a fost latina mereu––cum spune nenea Ovidiu .Paganii de care vorbeste numai in rusinea celor care au ocupat orasul vesnic exista–si dupa ocupatie uite ca si Romanii au devenit crestini Etruscii-un popor asiatic monoteist celto scit a fondat acest oras–si spune asa ca lupul Turanian a dat nastere soarelui lunii si stelelor.–Intrebati orice turanian ca va explica cine este lupul.DARsa lasam vremea sa ingrijeasca ranile lasate de propaganda indo germana si sa prezint o colinda de pe vremea etrusca a orasului vesnic in a carui refren regasiti numele lui Remulus si Romus–-in varianta nelatina–etrusca. Colindul amintit am invatat de la oameni simpli cu care am cantat si eu.Porka havak esedeznek–-de ho reme roma–-NYulak rokak jatszadoznak –de ho reme roma–Benyomoztunk a faluba–de ho reme roma–Sandor Istvan udvaraba de ho reme roma–-Ott talaltunk rakva hazat ––de ho reme roma–Benne lattunk vetve agyat–de ho reme roma–-Kivul alszik jambor gazda –de ho reme roma–-belul alszik az o noje –de hoo reme roma–Kozbul alszik paros gyermek de ho reme roma–Kelj fel apam kelj fel anyam de ho reme roma –-Mert megjottek a regosok–de ho reme roma–Be eresztesz-e jambor gazda de ho reme roma–-kikotozzuk az ajtodot de ho reme roma–-szerte hanyyuk tuzi fadat de ho reme roma.AMOTT ERESZKEDIK –CSODA FIU SZARVAS–CSODA FIU SZARVASNAK EZER AGA BOGA –-EZER AGA BOGAN EZER SZAL GYERTYA –GYUJTATLAN GYULADJON OLTATLAN ALUDJON––––––––––––––––––––––––nu va mai obosesc dar exista trebuie cautat si vunoscut inainte de a numii pagan pe cineva pe care nici nu cunoastem–-fiindca Romanii initial nu au fost monoteisti–––ei au invatat monoteismul-si nu de la pagani.

  2. In loc de colinde, copiii pe-aici merg de Sf. Martin sa cante pe la vecini si primesc mere si dulciuri – cu cantece traditionale de Sf. Martin. Fiind protestanti si catolici, nu m-ar mira ca si la unguri sa existe vreun sfant sau ceva, cand merg copiii sa cante din poarta in poarta.

    Trist de spus, in ultima vreme Sf. Martin s-a cam inlocuit aici cu Halloween. Cu timpul daca nu exista o schimbare, ne vom globaliza cu totii pe Halloween, si vom schimba cantece de Halloween in japoneza contra cantece de Halloween in Eskimo!

    De aceea bucarati-va de cantece de Craciun, Sf. Martin si Colinde, ce sunt – ca sunt bune!

Comentariile nu sunt permise.