Secuimea si cele „82 de situatii similare” din Europa


Tirolul de Sud, Italia, unul dintre numeroasele cazuri in UE de autonomie pe criterii etnice. Pentru a afla de alte regiuni autonome, inclusiv in state UNITARE, CLICK pe POZA!

Am mai spus-o deja, ma situez intre partizanii si oponentii proiectelor pentru autonomie pe criterii etnice pentru Tinutul Secuiesc/Secuime.

Visez la o Romanie in care „antiautonomistii” normali la cap sa termine cu „ungurii ne iau Ardealul” – buna dimineata fratilor, suntem deja in NATO, UE si aliati militari ai SUA, iar acesti trei factori ne garanteaza inviolabilitatea frontierelor* mai mult decat orice tratat cu Ungaria!

Si sa nu o mai tina langa cu „nu exista autonomii/regiuni pe criterii etnice in Europa” -exista, domnule Ponta!

Visez si la o Romanie in care autonomistii normali la cap, daca tot spun ca autonomia in Tinutul Secuiesc e buna si pentru romani, sa nu mai tolereze/finanteze manifestarile extremiste si sa respecte limba romana pe tablite, siteuri si afise**.

In asteptarea acelei Romanii cu mai putina isterie, mai mult dialog pe tema autonomiei si respect pentru lege***, salut interviul luat de prietenul nostru Ionel Dancu lui Stefan Wolff, expert in prevenirea conflictelor etnice, autor a 14 carti si director fodator al revistei Ethnopolitics

Cateva dintre afirmatiile sale:

Oamenii trebuie să se maturizeze. Românii trebuie să accepte faptul că în ţara lor există un număr de etnici maghiari care sunt aici şi intenţionează să rămână, iar ungurii (din România şi Ungaria) trebuie să se împace cu gândul că graniţele nu se vor mai schimba.

Într-o lucrare pe care am publicat-o recent alături de un coleg, am identificat 82 astfel de situaţii în Europa (am inclus şi Rusia). Din Catalunia (Spania), la cecenii din Rusia, de la Insulele Aland în Finlanda, la albanezii din Muntenegru, veţi găsi un spectru uriaş de împrejurări, revendicări, niveluri de conflict şi deznodăminte

Nu există nicio contradicţie între un stat suveran, independent, unitar şi indivizibil şi cererea sau existenţa autonomiei. De fapt, majoritatea autonomiilor există în state unitare: Crimeea în Ucraina, Insulele Aland în Finlanda, Groenlanda în Danemarca, Găgăuzia în Moldova – alegeţi dumneavoastră pe care o vreţi.

Acestea fiind zise citate, va invit sa descoperiti mai multe din acest interviu in Adevarul. Si sa speram ca astfel de interviuri ne vor ajuta, cu timpul, sa avem o miscare anti-autonomie care vine cu argumente solide, nu cu speritori si fantezii.

_____________________________

*Exemplele din istorie, gen dar, Olahus, aliatii ne-au tradat la Yalta, nu tin. Pentru ca nicicand in istorie Romania nu a prezentat un asemenea interes pentru SUA. Tara era proaspat aliata cu occidentalii (si luptand, din cauza geografiei, alaturi de rusi), inainte fiind de partea nemtilor. SUA nu avea nevoie nici de romani care sa moara alaturi de soldatii ei in Irak si Afganistan si nici nu visa la de baze militare in Dobrogea si scut antiracheta in Oltenia.

Sigur, pe cat de irationala e, teama pierderii Transilvaniei va ramane cuibarita in sufletul nostru -o trauma ca Dictatul de la Viena si ruperea Ardealului de Nord nu se sterge in mai putin de un secol. Cum nu s-a sters nici trauma Trianonului pentru maghiari. Important e sa nu vorbim si mai ales sa nu actionam sub domnia acestor temeri si/sau traume. Ci a ratiunii si realitatii geo-politice.

**ma refer la indicatoarele rutiere si tablite stradale, la siteurile oficiale ale localitatilor si la afisele evenimentelor organizate/finantate/sprijinite de autoritatile locale, deci de interes public.

***respectul pentru lege nu exclude schimbarea ei si nici discutiile despre autonomie. Chiar daca actuala Constitutie nu permite autonomia pe criterii etnice (desi Stefan Wolff arata contrariul), o viitoare Constitutie o poate permite.

O discutie sincera si realista despre autonomie nu poate incepe atata timp cat o tinem langa cu ce prevede Constitutia actuala.

Anunțuri

66 de gânduri despre “Secuimea si cele „82 de situatii similare” din Europa

  1. –Nu există nicio contradicţie între un stat suveran, independent, unitar şi indivizibil şi cererea sau existenţa autonomiei.–

    Asta e o abureală, o petardă, a lui Wolff. În orice manual de teorie politică găseşti explicat conceptul de „stat-unitar” ca însemnând un stat în care autoritatea politică este unitară şi centralizată. Autonomiile de orice fel, atât teritoriale cât şi doar instituţionle (culturale), sunt în directă contradicţie cu conceptul de stat-unitar.

    http://en.wikipedia.org/wiki/Unitary_state

    (cel mult) ce se poate face într-un astfel de stat este „delegarea autorităţii”- prin delegare se înţălege că ea(autoritatea) poate revocată oricând şi/sau orice decize luată de cei cărora li s-a delegat (temporar) autoritate/responsabilitate poate fi schimbată (anulată, înlocuită cu alta) în orice moment de către autoritatea centrală care le-a delegat autoritate.
    Autoritatea nu poate fi nici transferată şi nici măcar împărţită/shared ( „avizul conform”, dreptul de veto, pe care UDMR vrea acum să fie introdus în Statutul Minorităţilor, la Cap.V -autonomia culturală)

    • Ovidiu: in linkul wiki prezentat de tine ca exemple de stat unitar apare Italia, Finlanda si Marea Britanie: sa spun ca as fi de acord cu un model de stat unitar italian sau finlandez? 🙂 Si „fine for us” ca aceste drepturi sa fie delegate prin legi.

      Cred insa ca disputa nu e pe un model politic (cine il intelege?), ci pe mai multe fronturi:
      – cel mai important este neincrederea si orgoliile: secuii nu vreau sa auda de Bucuresti (aia mai extremisti de romani). In cazul autonomiei culturale nu avem incredere in deciziile centrale, de aici si cerinta de veto…Romanii nu vor sa cedeze din autoritate iarasi din motive de orgoliu, plus „temerile” mentionate de Olahus.
      – interese: leaderi locali vor sa aiba mai multa putere, sa dispuna pe mai multi bani, etc (crestere de putere, spaga, nepotism). Insa ei vor trebui sa faca fata unei raspunderi imense: daca veniturile ramin local, nu vor mai avea pe cine arata. Sper ca ar putea face fata…. Cei de la centru nu doresc sa renunte la fonduri, la decizii: care dau posibilitate la spaga, la nepotism, etc.

      Sincer cred ca dilema asta s-ar putea rezolva numai printr-un PACT SPECIAL: li se delega unele drepturi iar ei se obliga sa respecte drepturile „minoritare” a romanilor din zona la max stabilind criterii specifice si masurabile: ponderea romanilor in administratie, cine trebuie sa cunoasca limba maghiara: toti servanti publici – ca in sud-Tirol- sau…, placutele, denumirea strazilor, organizarea de catre autoritati locale ale serbarilor de 1 dec si 15 mar etc. Statul se obliga in schimb ca unde prerogativele ramin la el, va respecta drepturile minoritare ale maghiarilor iarasi foarte specific si masurabil (ponderea maghiarilor in pozitii de conducere – vezi actualele tribunale din zona, vezi UMF).
      Cam la fel cu autonomia culturala in alte zone, aici insa nu stiu care ar fi treaba noastra ca nu prea asuprim romanii la Cluj de exemplu…

      Daca musamalizam in continuare problema cu statul national si unitar si indivizibil, vom ramine in aceasi mocirla: Bucurestiul va calca din cind in cind strimb (vezi propunerea de lege de a face denumirile de strazi prerogativ guvernamental, vezi istoria si geografia vruta schimbata inapoi, vezi placuta Iorga tolerata), secuii si ei cu tablite -cu manifestari deplingind Trianonul, si ne vom arata cu degetul in continuare…

    • Merci Ovidiu de increderea in capacitatile mele 🙂 Dar nu prea stiu destul, prea multe sint necunoscute:
      – HR/CV va fi o regiune separata cu prerogative egale cu celelalte? Daca da si prerogativele acestea sint destul de localizate (adica toate regiunile sa aiba o anumita autonomie), atunci ar putea sa fie o solutie, chiar tu vorbeai despre descentralizarea egala a lui Basescu si eu nu te credeam.
      – daca HR/CV ar fi o subregiune numai intr-alta, atunci vom avea o necunoscuta importanta: ce prerogative ramin la subregiune. Aici as avea temeri importante ca ajungem mai rau…
      – daca prerogativele noilor regiuni nu sint diferite de actualele judete, atunci numai am evita comasarea HR/CV in alta regiune, dar nu inteleg de ce facem regionalizarea…

      Sa nu mai spunem de limitele regiunii HR/CV: s-ar putea schimba eventual unele micro-regiuni din nord HR locuite de romani cu cele din estul MS preponderent maghiare??? Tirgu-Mures ar fi ireal: romanii nu ar renunta la el din orgolii plus ca a ajuns majoritar roman…

      • –HR/CV va fi o regiune separata cu prerogative egale cu celelalte?

        mie aşa mi se parut, adică va fi o regionalizare „8+1=9”, HR/CV regiune

      • Mai are cineva iluzii?
        – 8+”plus două care rămân aşa cum sunt, dar niciodată unite”

        – „Cele două judeţe rămân dependente de finanţarea de la Guvern. Celelalte judeţe mari se duc direct cu proiectele la Bruxelles.” – no comment

        – Legea minoritatilor: „Se poate face, dacă se face odată cu reorganizarea administrativă. Sună ca un parteneriat.” – Parteneriat??? Ce semnificatie are un acord cu partnererul de coalitie privind prioritatile sesiunii?

        Logica ma lasa, chiar nu inteleg ce se vrea, deci ma opresc aici cu comentarii pe teme politice de zi. Cred ca am REACTIONAT poate prea mult in ultima vreme, si nu stiu, poate asta a daunat blogului: incepe sa arate o discutie personala cu Ovidiu :-), care poate i-a speriat pe ceilalti.

      • Din ce inteleg eu se doreste autonomie pe criterii etnice, nicidecum culturale. Iar cu fondurile care raman la ei si nu le cheltuiesc hulpavii de la Bucuresti, iar mi se pare o aberatie care nici nu merita comentata. Regiunile sau judetele acelea mari se fac pentru atragerea fondurilor europene, nu au nici o legatura cu autonomie, razboi, Trianon, KGB, etc. O singura nedumerire mai am…………ce inseamna autonomie culturala? Adica acum ii ogliga cineva sa mearga la anumite filme?Le spune ce carti sa citeasca? Nu i lasa la teatru?Chiar nu inteleg….

      • „Regiunile sau judetele acelea mari se fac pentru atragerea fondurilor europene, nu au nici o legatura cu autonomie, razboi, Trianon, KGB, etc”
        Postul de fata este in primul rand despre autonomia pe criterii etnice propusa de UDMR si unele argumente stupide cu care este respinsa in Romania. Postul nu are legatura decat tangential cu „regiunile sau judetele acelea mari”, mai exact are legatura cu declaratia mincinoasa a lui Ponta http://www.mediafax.ro/politic/ponta-in-europa-nu-exista-regiuni-pe-criterii-etnice-5782904 (vezi aici regiuni NUTS2 pe criterii etnice: Aland, Catalonia http://en.wikipedia.org/wiki/Category:NUTS_2_statistical_regions_of_the_European_Union

  2. Pingback: Secuimea si cele “82 de situatii similare” din Europa | Rasfatzika's Blog

  3. Lorand–Ovidiu: in linkul wiki prezentat de tine ca exemple de stat unitar apare Italia, Finlanda si Marea Britanie: sa spun ca as fi de acord cu un model de stat unitar italian sau finlandez?

    E o greşeală în Wikipedia, Marea Britanie e stat unita dar nici Finlanda nici Italia nu se declară state unitare. Am citit constituţia la amândouă. Finlanda niciodata, iar Italia a fost stat unitar la început 1861 dar sa eliminat prevederea în constituţia de la 1948 şi s-a acordat statut politic separat, puteri legislative şi administrative, unor regiuni.

    În România, UDMR a fost de la bun început, 1990, împotriva abordării problemei în termeni de stat unitar.
    E altă logică, alte implicaţii, atunci când vorbim de „delegare” ca atunci când vorbim de „transfer” sau „împărţire” (drept de veto, „aviz conform”)- Un astfel de discurs nu a existat niciodata în programul UDMR.
    Delegarea e la fel ca atunci când într-o firmă se deleagă o responsabilitate (implicit autoritate, drept de decizie) unui angajat pentru a rezolva o problemă anume. Nu i se tranferă legal firma , nu devine propietar sau co-propietar. E doar chestiune de încredere ce poate fi contrazisă sau revocată, oricând şi în orice de decizie, de către patron dacă patronului nu îi mai convine la un moment dat deciziile luate de angajat. etc.
    La fel e în Marea Britanie cu parlamentele regionale ale Wales şi Scotland.

    – cel mai important este neincrederea si orgoliile: In cazul autonomiei culturale nu avem incredere in deciziile centrale, de aici si cerinta de veto

    in cazul tipului de „autonomiei culturale” ce posibilă într-un stat unitar deciziile de iau de către consiliile autonome însă statul (nu consiliul) e cel care poate avea drept de veto asupra lor sau chiar sa le anuleze şi schimbe- diferenta e că nu statul se ocupă cu elaborarea lor- acest lucru e lăsat (delegat pe bază de încredere) acestor consilii şi dacă nu sunt motive (dacă totul merge bine) nu se intervine–e altă logică politică dar se pare că tipul ăsta de „dinamică politică” asta nu interesează UDMR-ul

    • Ovidiu, se prea poate ca solutia ar fi o delegare si un veto al statului, insa nu vad nici pe „partea cealalta” pe nimeni spunind, ca „dragii mei, aveti nspe institutii/monumente, va dau budgetul lor si deleg (scuze, asa se spune?) dreptul de a le gestiona, plus niste fonduri pe care le puteti distribui pe baza de concurs pentru cultura, educatie, monumente, media si cultura voastra si/sau pentru societatea civila. Insa imi rezerv dreptul sa opresc/anulez unele decizii ale voastre daca vad ilegalitate (cu drept de recurs undeva). O rugaminte: ele sa nu sprijine activitati antiromanesti, anti-Romania si sa nu iasa scandal etnic.”
      Cred ca am bate palma.

      Pina acum am auzit insa numai „argumentul” ca „Romania e stat national unitar si e imposibil si de nemaiauzit ce vreti voi”.

  4. Lorand–Pina acum am auzit insa numai “argumentul” ca “Romania e stat national unitar si e imposibil si de nemaiauzit ce vreti voi”.

    Bieînţăles fiindcă aşa cum am scris mai sus nici eu nu am auzit, din 1990 până azi, pe UDMR să vină cu o astfel de viziune. Dimpotrivă totdeauna UDMR argumentat împotriva statului unitar şi nu pentru soluţii în cadrul lui.
    De fapt chiar şi acum în Statutul Minorităţilor ce a fost elaborat de UDMR autonomia culturală, aşa cum e ea înţăleasă de UDMR, implică TRANSFER şi ÎMPĂRŢIRE (veto, aviz confrom, „binding consent”) nu delegare. Conflictul cu PDL-UDMR pe statut e exact ăsta, şi e din 2005.

    Acum am făcut eu un efort să arăt că se poate totuşi ceva gen autonomie culturală şi intr-un stat unitar dar dacă e construit după modelul Marii Britanii nu al Finlandei.
    În acest sens, Consiliile Autonomiei devin structuri de stat, cu oameni angajaţi ca funcţionari de stat şi plătiţi de la buget, a căror responsabilitate este administrarea culturii (buget alocat, educaţie, instiţuţii culturale, patrimoniu).
    Obligaţia consiliilor e să elaborează strategile educaţionale, să stabililescă priorităţile în finanţare, să nominalizeze cine să fie demis sau numit director în şcoli, teatre etc…adică tot ce priveste cultura maghiară în România.

    Statul rămâne însă autoritatea ultimă, el poate anula sau schimba oricare din aceste planuri, deoarece Consiliile Autonomiei se subordonează ministrului culturii, sau primului-ministru (să zicem) dar idea e că nu se va face aşa ceva atât timp cât lucrurile merg bine. Idee e ca maghiarii să se consituie ca parte a statului şi să participe la efortul administrativ în lucrurile care îi interesează.

    E de presupus că vor merge bine deoarce consiliile vor fi formate din maghiari aleşi de comunitatea maghiară deci tot ce vor propune aceste consilii va fi exact ce va fi dorit şi de comunitate. Statului (adică ministrului culturii sau primului ministru, fiindcă de fapt consiliile vor fi o parte a statului în aceste conditii, devin la fel ca un minister) îi mai rămâne doar rolul să ştampileze, valideze, aceste propuneri ce devin, prin validare, acte oficiale-executive. O va face fără probleme dacă în planurile, deciziile propuse spre validare nu sunt cuprinse lucruri vădit anti-româneşti.

    • Ovidiu: DA, NU INTELEGEM si nici nu auzim argumente de ce nu se poate, ce s-ar darima, daca ar fi cum am cere noi, in afara faptului ca statul unitar nu permite asa ceva. Asta pentru noi suna mai degraba o scuza decit un argument, prea teoretic si prea in ceruri, nu la nivel pragmatic de solutii. Prea ceva care este menit sa inchida orice discutie…

      Toti se limiteaza a spune ca statul e national si unitar, nimeni nu vine cu o contrapropunere de genul scrise mai sus. Daca ar veni cineva, s-ar putea discuta, sa zicem despre necesitatea stampilari, ca astfel nu ni se delega prerogative, ci numai dreptul de a propune…Mai degraba as prefera un control de legalitate cum fac prefectii.

      „Summa-summárum” (Sumarizez): poate formulam si noi gresit cererea, dar nici partenerii (?) nu vor serios sa discute pe aceste teme fiindca nu fac contrapropuneri.

      ps: Si exista aceeasi scuza cu invatamintul, cu placutele: limba oficiala e romana, care exclude orice alt fel de inscriptii (doar daca atingi 20%). Se darima ceva la Hunedoara, la Copsa-Mica, la Sibiu? Sau si asta e un pretext de a nu discuta fondul: poate separam inscriptiile bilingve de pragul de 20% (ca costa mai nimic), iar folosirea limbii in administratie/jurisdictie/etc sa fie legat de un prag (ca nu e economic sa-l aprobi peste tot). La fel cu scolile: nu e economic peste tot, dar nu se darima nimic daca sint scoli in limba maghiara. Si sa continuam cu istoria si geografia: iarasi lozinci ca argumente…

      Parca s-au barat unele teme cu concepte ca sa inchida discutiile pe temele respective („körbebástyázva”).

  5. Mă tem că proiectul ăsta de Reorganizare Adm-Terit. a Ţării a picat într-unul dintre cele mai proaste momente cu putinţă. Şi mai mă tem că el nu face decât să deschidă larg „cutia Pandorei” în relaţia majoritate românească – minoritate maghiară.

  6. –ca astfel nu ni se delega prerogative, ci numai dreptul de a propune

    Se deleagă şi prerogative, nimeni nu are capacitatea sau interesul să suprvizeze orice decizie în fiecare zi,. De exemplu, ministrul culturii e considerat subordonat al primului-ministru(PM) -dar are puteri executive delegate, i-a decizii singur zilnic etc. şi răspunde pentru ele faţa PM dacă iasă prost ceva-

    Idea e că statul rămâne unitar (nu apar instituţii paralele) doar că angajaţii ‘departamentului maghiar’ din ministerul culturii nu vor fi numiţi din rândul partidului care câstigă alegerile/formează guvernul ci vin acolo pe altă cale, adică vin în urma alegerilor din cadrul comunităţii maghiare pentru acest „consiliu al autonomiei culturale”.
    Asta însemnă şi reogranizare ministerului culturii in 19 „departamente” (minoritaţii) fiecare departament funcţionând de fapt ca un mini-minister al culturii pe etnia dată.

    –poate formulam si noi gresit cererea

    cu singuranţă, şi nu numai în privinţă autonomiei culturale dar şi în cea teritorială. Are cineva măcar o idee vaga ce însemană ? există, a existat vreodată un plan, o structură de funcţionare oferită de UDMR în ultmii 10 ani ?
    Sau e doar exact ca „regionalizarea” lui Băsescu, o fumigenă, o idee „nebulos-confuză”, o loznică făra conţinut semnatic, o expresie verbală „a.c.” bună doar de manipulat electoratul (maghiar) ?
    Poţi să citeşti articole mai vechi pe manna.ro scrise de Czika Tihamer pe tema asta.

    • example :

      manna.ro/velemeny/autonomia:-a-perverz-kozhelyek-mogott-2011-05-19.html

      manna.ro/velemeny/autonomia_kaosz_2008_04_09.html

      Az „autonómia” szó bűvölete és felelőtlen használata.

      Hányszor hallottunk olyan kifejezéseket, mint „erdélyi autonómia”, „erdélyi magyar autonómia”, „magyar autonómia” , „székely autonómia”. Pontosan mit is jelentenek ezek a kifejezések? Tudja valaki? Például mi a fene pontosan az, hogy „erdélyi magyar autonómia?” De mondhatok másokat is, pl. „erdélyi fejlesztési terv”, „székely fejlesztési terv”, „magyar önrendelkezés”, „székely önrendelkezés”. Mik ezek konkrétan?

      Ahogy az egyik barátom mondaná: lufik. A lufik meg arra jók csak, hogy érzelmileg hassanak az emberekre, de ugyanakkor ködösítsenek, megfoghatatlanná tegyék a politikai diskurzust. Én az ilyen fajta értelmezhetetlen, csak kavarodást okozó diskurzust kártékonynak tartom, akárki is mondaná azt.

  7. O matusa de-a mea de veo 80 de ani e foarte, foarte speriata de reorganizare, ca vin ungurii, caare sunt salbatici si nu ne plac. „Eu stiu asta, fiindca am prins regiunea autonoma maghiara, si daca nu stiai ungureste nu te angaja si nu faceai facultate aici! Si tata si bunicu meu si socru meu, care erau popi, au prins Imperiul, cand nu puteai fi roman! Am invatat la scoala si mi-au zis si parintii, ca se stie ca ungurii au venit sa omoare, ca sunt salbatici care mananca carne de cal! Asculta ce-ti zic eu, ca am trait si vazut multe, si stiu. Tu esti doar un copil!”

    Chestia e ca foarte multi gandesc asa, si nu stiu sau nu le pasa sau nu inteleg de ce e afara, si e cumva firesc ca omul sa se raporteze in primul rand la experienta imediata si la mediul imediat. Spania, Italia, etc. sunt mult prea departate, mult prea abstracte. Ce ne pasa noua de ei?

  8. Istvan, acum am inteles de ce s-au imputinat caii din TOATA tara. Bun, i-a luat Ceausescu sa-i faca salam, asta stiam. Nu stiam insa si cine cumpara salamul ala…
    Si voi va plangeti ca v-a discriminat… 😉

  9. Sunt maghiar din Cluj. Consider ca ar trebui adoptata o solutie in urma careia atat maghiarii cat si romanii sa se simta bine acolo unde traiesc.
    Astfel, in principiu sunt de acord cu regiunile de dezvoltare propuse de UDMR (in special cu regiunea HR-CV-MS), eventual dublata de o reorganizare administrativa similara, insa numai in urmatoarele conditii:
    – si romanii aflati in minoritatea numerica in aceasta regiune sau in alte localitati unde sunt minoritari sa aiba autonomie culturala asa cum prevede proiectul legii statului minoritatilor;
    – sa se stabileasca in mod expres, prin lege si sub sanctiunea unor pedepse penale urmatoarele:
    ori de cate ori apare un text emis de autoritatile sau institutiile publice locale intr-o limba a minoritatilor, acel text sa apara si in limba romana, astfel incat cele doua texte sa fie scrise cu caractere de acelasi tip si sa aiba aceeasi marime, (recomandabil ar fi ca limba romana sa apara deasupra sau in stanga textului in limba minoritara, eventual exceptand situatia in care consiliul local in unanimitate voteaza in sens contrar), de asemenea si pe situri toate informatiile care apar intr-o limba minoritara sa apara si in limba romana;
    la impartirea fondurilor locale catre biserici si ONG-uri, la organizarea evenimentelor de catre autoritatile sau institutiile publice locale sa se tina cont de proportia etnica in acea unitate administrativ-teritoriala.
    – si romanii din Ungaria sa aiba sansa reala de a avea cel putin un reprezentant in Parlamentul Ungariei, asemenea minoritatilor din Romania si sa invete toate materiile la scoala in limba lor.
    S-a vorbit si despre faptul ca Italia si Finalnda nu ar intra in categoria statelor unitare, deoarece Constitutia acestor state nu prevede in mod expres acest lucru. In Ucraina Crimeea are un anumit grad de autonomie in conditiile in care Constitutia Ucrainei prevede:
    “Article 1
    Ukraine is a sovereign and independent, democratic, social, law-based state.
    Article 2
    The sovereignty of Ukraine extends throughout its entire territory.
    Ukraine is a unitary state.
    The territory of Ukraine within its present border is indivisible and inviolable”.

    Exista ratiuni economice pentru ca regiunea sa ia nastere in felul proprus de UDMR. Conceptul de regiune de dezvoltare s-a nascut tocmai in ideea de a sprijini …. dezvoltarea regiunilor si de a elimina pe cat posibil, diferentele economice dintre ele. S-a spus, in special despre zona Hargita-Covasna ca e o zona saraca. Asa o fi, daca le comparam cu Sibiul sau cu Brasovul. Daca zonele relativ sarace cad intr-o regiune cu zone mai bogate, sansele lor de dezvoltare sunt reduse. Atunci cand solicita fonduri, regiunea trebuie sa faca dovada ca intr-adevar are nevoie de ele. Zona bogata dintr-o regiune ridica nivelul economic al regiunii astfel distorsionand imaginea situatiei economice, prin urmare nu poate fi justificata nevoia de fonduri in masura in care zona saraca din regiunea respectiva ar avea nevoie de ele, in plus exista si pericolul ca fondurile sa se duca preponderent catre zona bogata din regiunea respectiva.

  10. –la impartirea fondurilor locale catre biserici si ONG-uri, la organizarea evenimentelor de catre autoritatile sau institutiile publice locale sa se tina cont de proportia etnica in acea unitate administrativ-teritoriala.

    explică-i asta lui Arpad Antal, primarul Sf.Gheorghe, acolo românii sunt 23% -dupa census 2002- însă fondurile alocate de Primăria Sfântu Gheorghe proiectelor organizate de asociatii românesti sunt de doar 4.8%, adica 4800 de lei din cei 99150 lei alocati de Primăria Sfântu Gheorghe în semestrul I al 2011.

    http://www.sepsiszentgyorgyinfo.ro/edit_file/uploads/files/2011/palyazatok/kulturalis/1felev/Rezultate_proiecte_culturale_SEM_I_2011.pdf

  11. Ar trebui sa se introduca o asemenea masura legislativa tocmai pentru ca sunt unii care nu pricep vorba buna.

  12. Culmea ca „romanii”* striga impotriva autonomiei pe criterii etnice, dar tot ei mentioneaza criteriile etnice cand e vorba de cazuri ca asta, cu Sfantu Gheorghe. Pana la urma o lege care sa coreleze, in Secuime, angajarile in administratia publica si alocarea de fonduri cu ponderea etnica le-ar putea face bine si romanilor, nu doar maghiarilor.

    *adica unii, nu toti

  13. Ideea mea ar fi de federalizare reala a Romaniei pe criterii istorico-culturale, ca asa impacam si capra, si varza. Am vazut chiar pe site-ul Ministerului Dezvoltarii Si Cum S-o Mai Chema o harta cu influentele localitatilor si zonele de polarizare urbana (link http://www.mdrl.ro/_documente/atlas/a_asezari.htm – alegeti harta Sistemul de Asezari). Daca tot exista si s-au facut studii, atunci sa se bazeze pe harta aia si pe regiunile istorico-culturale in facerea regionalizarii. Eu personal, cum as vedea lucrurile:

    Se poate face o regiune Tinutul Secuiesc, doar atat ca fara a include un oras-ancora regional nu s-a facut nimic (toata zona in afara de M. Ciuc si Covasna graviteaza spre Brasov, care, la randul lui e mai apropiat economic de Bucuresti decat de restul Ardealului), si singurul candidat viabil ca centru regional este Tg. Mures, insa includerea doar a orasului fara zona suburbana (inclusiv localitati predominant romanesti, ca Ungheni sau Sancraiu) este un nonsens.

    Cum as vedea eu regiunile:
    – regiunea Bucuresti-Ilfov (eventual extinsa fata de actual)
    – regiunea Dobrogea
    – regiunea Muntenia (la vest pana la Olt, si la est fara judetul Braila)
    – regiunea Dunarea de Jos (judetele Braila, Galati, Vrancea)
    – regiunea Moldova (restul Moldovei), evtl. jud. Suceava separat ca Bucovina
    – regiunea Oltenia
    – regiunea Banat (inclusiv „coada” jud. Mehedinti, care e istoric parte a Banatului)
    – regiunea Vest (ca alt nume nu mi-a venit: AR, BH, SM, MM, plus, eventual, orasul Brad, traditional parte a Crisanei)
    – regiunea Brasov (in limitele judetului interbelic, plus zona Intorsura Buzaului) – avand in vedere realitatile economice poate fi facuta regiune separata de restul Transilvaniei. Ex: brasovenii tind sa zboare de la Bucuresti, si nu CJ/SB/TM, sa mearga la facultate la Bucuresti si nu la CJ, si majoritatea turistilor din statiunile de schi sunt bucuresteni.
    – regiunea Hunedoara (identica cu judetul – avand in vedere caracterul cultural mai aparte si numeroasele probleme specifice – industrie, monumente istorice multe, etc ar putea fi regiune separata)
    – regiunea Transilvania Centrala
    si, last but not least,
    – Tinutul Secuiesc (singura problema ar fi ce facem cu zona Toplita-Reghin, romaneasca, dar care economic si social graviteaza spre Tg. Mures, ca daca o scoatem de aici ramane fara oras-ancora). Eu as include CV, mai putin Intorsura Buz., HR (cu rezerve la zona Toplita) si din MS bucata de est, zona centrata pe Sovata si Miercurea Nirajului, plus orasul Tg. Mures cu suburbiile.

    Si as mai reduce numarul de orase, as elimina distinctia oras-municipiu, si as reduce cu foarte mult numarul de comune. Si in cazul (foarte, foarte putin probabil) de unire cu R. Moldova, se mai pot intemeia 3 regiuni: Basarabia, Gagauzia, Transnistria.

  14. Inca un exemplu, nu stiu cit de tare: in Polonia si Germania exista o miscare pentru autonomia Silesiei, duminica au organizat in 2 orase un referendum neoficial pentru autonomie si rezultatul din cite am citit a fost pro
    http://www.zetnews.pl/Poland-in-English/News/Silesia-to-answer-in-autonomy-referendum
    http://www.szabadsag.ro/szabadsag/servlet/szabadsag/template/news%2CPQuickNewsScreen.vm/id/21292

    Si sint la granita cu Germania, din Silezia germanii cindva majoritari fiind deportati dupa wwII…

  15. Din cate se vede, articolul pleaca de la un raționament corect din punct de vedere formal, dar greșit din punct de vedere al conținutului :
    „Suntem deja in NATO, UE si aliati militari ai SUA, iar acesti trei factori ne garanteaza inviolabilitatea frontierelor* mai mult decat orice tratat cu Ungaria!”
    Uite ca totusi nu putem fi linistiti,atata vreme cat chiar daca UE si NATO garanteaza inviolabilitatea frontierelor , ele sunt permisive fata de miscarile indepedentiste.

    Se spune aici ca „majoritatea autonomiilor există în state unitare: Crimeea în Ucraina, Insulele Aland în Finlanda, Groenlanda în Danemarca, Găgăuzia în Moldova – alegeţi dumneavoastră pe care o vreţi”
    Crimeea nu poate servi ca exemplu in aceasta discutie, atata vreme cat in articol se postuleaza ca „UE si Nato garanteaza etc.etc.”
    Nici Ucraina si nici R.Moldova cu autonomistii si indepedentistii din Transnistria si Gagauzia nu sunt membre UE si Nato. Prin urmare,putem vorbi doar despre celelalte exemple…

    Groenlanda se afla dupa cum stim la un pas de proclamarea independentei fata de Danemarca .
    Flandra e si ea la un pas de proclamarea separarii de Belgia.
    Catalunia a amenintat si ea recent ca se separa de Spania ..

    Singurul taram linistit, e reprezentat de Aaland, dar nu se poate sa-l luam de exemplu, pentru ca spre deosebire de secui, suedezii din Aaland traiesc pe niste insule ,nu in mijlocul Finlandei, iar Suedia are o poliica plina de fair play fata de Finlanda si un comportament care nu putem spune ca seamana cu ce face si ce drege sora Ungaria, in raporturile cu Romania.

    Ce mi se pare straniu in acest articol, este faptul ca nu se pomeneste nimic de dorinta de a autonomiza si tinuturile care fac legatura cu statul vecin ,Ungaria.

    Uite cum aceasta regiune vizata de fruntasii maghiari, „calca”aproape exact pe harta Ardealului de Nord rapit Romaniei la Viena in 1940 !…Ce-o mai fi si asta ?

    Daca nu exista nici o sansa pentru un vecin aliat NATO sa ne modifice frontierele,oare de ce mai cheltuieste sume enorme acest vecin ca sa agite maghiarimea si miscarile iredentiste locale?

    Avem de-a face cu guvernanti maghiari stupizi , sau cu un plan care se continua de la Trianon si pana in zilele noastre?

    Chiar asa, o regiune autonoma cu un teritoriu etnic delimitat,cu Parlament propriu si cu toate atributele unui stat in interiorul altui stat , poate proclama independenta teritoriului respectiv?
    Iar daca independenta este recunoscuta de „coledzi si pretini”din UE si Nato, in numele „dreptului popoarelor la autodeterminare”,ce ne ramane noua de facut?
    Facem razboi civil,ne luptam si cu vecinii, cerem dreptate la ONU?

    Miscarile care urmaresc reasezarea granitelor in interiorul Europei Unite, sunt in plina desfasurare si pe alocuri foarte avansate…

    Sa urmarim ce se petrece in Belgia,Catalonia,Tara Bascilor,Corsica,Scotia si sa tragem invatamintele care se impun.
    Ungurii, pe care ii respect pentru ca stiu ce inseamna interesul lor national ,isi urmaresc constant telurile .

    Noi ne autolinistim ?Ultimele desfasurari politice din tara noastra tot nu au reusit sa ne puna pe ganduri?

  16. Exagerezi cu exemplele sa-ti satisfaci paranoia 🙂
    – Belgia este un stat FEDERAL in care partea mai bogata doreste o secesiune, adica sint (si) motive economice
    – Catalunia si Scotia la fel: au (si) motive economice, ca ar putea supravietui economic ca state independente, dar in Catalunia SINT IN MINORITATE cei ce doresc asta
    – Corsica NU ARE autonomie, si da, are nebunii ei, dar corsicanii sint deja in minoritate…
    – Tara Bascilor s-a calmat dupa ce a primit autonomie
    – „dreptul popoarelor la autodeterminare” – daca luam Tinutul Secuiesc si Partium, maghiarii sint in minoritate masiva (as zice vreo 30%!), adica autodeterminarea ar insemna raminerea in Romania 🙂

    Si hai sa luam alte exemple din cele listate de olahus (https://maghiaromania.wordpress.com/2010/10/05/autonomiile-inexistente-din-europa-fotografiivideo/)
    – germanii din Belgia, insulele Feroe, Aland, Valle d’Aoste, Friuli, Tara Galilor, Aland, Insulele Man/Guernsey/Jersey, Galicia, Valencia, : nu auzi de schimbarea granitelor
    – in sud-Tirol auzi de schimbarea granitelor („Sud-Tirol ist kein Italien”), dar insasi parlamentul autonomiei a refuzat un referendum pe tema..
    – Voivodina: extremistii unguri acuza guvernele de DREAPTA din anii 1991-94 ca nu au profitat de razboiul din Yugoslavia pentru acapararea Voivodinei…

    Adica: vor mai fi nebuni si pe la noi scriind „Székelyföld nem Románia”, si unii glumind sau visind la control de pasapoarte la Brasov – cu Schengen ar disparea oricum 🙂 – dar este ireal, si asta vrea sa spuna si Herr Wolf.
    Alte argumente:
    – Ungaria ar da faliment daca ar trebui sa finanteze aceste regiuni, nu poate sa ridice nici partea sa din NE…
    – Romania are o pozitie strategica mult mai importanta, si un suport SUA mult mai tare ca Ungaria.

    Cit despre „Ultimele desfasurari politice din tara noastra”: cred ca au facut o propaganda mai buna autonomiei Tinutului Secuiesc decit orice alta actiune a noastra:
    – negarea existentei „Tinutului Secuiesc” – noi nu trebuie decit sa aratam declaratiile oficiale (MAE, Basescu, toate partidele), si ne cred ca „sintem asupriti”, ca insasi existenta unei regiuni unde sintem majoritari este negata 🙂
    – incercarea de a dilua secuimea intr-o regiune mai mare: iarasi e usor de comunicata ca o metoda de asimilare fortata
    Si nu ma intelege gresit, ACESTEA NU SINT GINDURILE MELE, numai arat niste timpenii foarte usor de exploatat. In ce scop: pentru a cere si mai tare o autonomie fata de un Bucuresti care „ne neaga existenta, care vrea sa disparem”.

  17. Foarte ciudat felul dv. de a va exprima…Cu cine credeti ca vorbiti cand faceti referire la „paranoia”?
    Tot ce spuneti dv.mai sus nu raspunde la o intrebare cat se poate de legitima:
    DACA LIDERII MAGHIARI DIN UNGARIA SI CEI DE LA NOI NU LUPTA IMPREUNA PENTRU SEPARAREA POPULATIEI MAGHIARE, CE ROST AU TOATE MANIFESTARILE SEPARATISTE, CARE MERG DE LA DECLARATII IREDENTISTE VENITE DIN PARTEA UNOR OFICIALI DE RANG INALT SI PANA LA ACTIUNI CONCRETE DE AMESTEC IN TREBURILE ROMANIEI ?
    Sunt acestea actiuni prietenesti venite din partea unei tari membre a U.E.?
    Asa se comporta o tara vecina aliata cum e Ungaria?
    Politica asta de linistire a romanilor o tot vedem de 20 de ani, numai ca, in ciuda tuturor drepturilor pe care le-au castigat minoritarii maghiari, tot nemultumiti sunt si supraliciteaza continuu.Acum auzim nu doar de „Tara Secuilor”autonoma ,dar si de judetele care leaga aceasta”tara”de granita Ungara.In plus „regiunea de dezvoltare”propusa de UDMR este cam totaceeasi cu teritoriul rapit Romaniei prin Diktatul de la Viena.
    Cam prea multe coincidente si prea multe actiuni ostile Romaniei s-au acumulat in ultimul timp, iar unii spun ca nu e bine sa ne punem astfel de intrebari…

    Iar daca Ungaria nu poate sustine aceste miscari,de ce le sustine oare?
    Chiar nu au drepturi si libertati minoritarii maghiari de la noi?

    • Revin atunci si eu la Dv, scuzati-ma.

      Cind spun „paranoia”, vorbesc despre teama existenta in multi romani ca Ardealul va fi „furat de Ungaria”. Cred ca extrem de multi maghiari au realizat demult ca asta este un lucru ireal si am dat argumente destule de ce. Inainte de 1940 aceasta teama la romani era justificata prin politica oficiala revizionista din Ungaria. Dupa 1945 aceasta politica insa a disparut, si nu a mai aparut ca politica de stat. Ca mai sint nebuni, ce sai faci, dar ei sint in minoritate.
      A aparut insa o politica de stat de aparare a minoritatii maghiare care suporta si conceptul de autonomie (vezi si Voivodina).

      Puteti sa spuneti ca lucrurile s-au imbunatatit considerabil in ultima vreme. Aveti dreptate, pe plan legislativ stam destul de bine, dar cind e vorba de aplicare, exista probleme destule: inscriptii bilingve sabotate in Tirgu Mures, la Satu-Mare, etc, (unde ar fi obligatoriu!), universitatea trimbitata multi-culturala Babes-Bolyai din Cluj cu putine inscriptii bilingve, samd. Si sa nu vorbim de campania ce incearca sa rastoarne acest car ce merge incet: placuta de pe statuia lui Matia Corvin, restrictia predarii istoriei si geografiei in maghiara, si altele ce sint sustinute de partidele din opozitie DIN MOTIVE ELECTORALE din pacate.

      Pe de alta parte, vedem pe altii care au o situatie mai buna: vezi germanii din Sud-Tirol sau celelalte minoritati care au autonomie. Si chiar Sud-Tirolul este un exemplu si pentru doua state care intra in conflict POLITIC pe tema unei minoritati: in 1960 au ajuns in fata ONU! Doua state europene!!! Si statutul regiunii a fost sfintit printr-un acord intre CELE DOUA STATE abia in 1971, spunind ca eventualele conflicte vor fi inaintate tribunalului de la Haga. Imixtiune in treburi interne ale Italiei, nu? Si cum am spus, inca se mai gasesc nebuni care spun „Süd-Tirol ist kein Italien!” si totusi, Italia este intacta.

      Adica, nu se vor schimba granitele, Ardealul, Tinutul Secuiesc, Partiumul, Clujul va ramine in Romania. Si poate chiar nu va exista autonomie, ca asta nu ajuta pe cei de la Cluj de exemplu, dar a o cere, nu inseamna un ceva de nemaiauzit.

      • In exemplele de autonomii europene pe care le dati,nu vedem nici o tara vecina europeana sa instige populatia minoritara dintr-o alta tara,la separare sau la independenta.
        Nici Suedia in Aaland ,nici Austria in Tirolul de sud, nu fac propaganda iredentista la nivel oficial sau neoficial.
        Putem compara politica acestor tari cu cea a Ungariei?
        Sprijina Olanda flamanzii pe calea dezmembrarii Belgiei?
        Ce tara europeana ii ajuta pe basti si catalani sa se separe de majoritari?

        Nu e un secret ca scopurile miscarilor indepedentiste,iredentiste,separatiste,ar fi usurate in
        cazul autonomiilor pe criterii etnice,acestea constituind baza legala de plecare pentru proclamarea separarii.
        Justifica faptul ca maghiarii nu au pana acum o
        universitate separata in limba lor,necesitatea unui
        parlament,a unei politii,a unor organe fiscale maghiare altele decat ale statului Roman ?

        Poate nu stiati,dar sraelienii, în căutarea unei rezolvări pentru criza palestiniană, s-au arătat interesaţi de autonomia suedezilor din Äland. Li s-a specificat că ea este posibilă cu o singură condiţie: aceea ca minoritatea să trăiască separată geografic de majoritate.
        Până în prezent, legislaţia internaţională nu prevede nici o formă de autonomie sau de drepturi colective, care să fie
        incluse în zona standardelor pentru minorităţi.
        Aşa cum a precizat clar Comisia de la Veneţia, cu prilejul
        avizului asupra proiectului Legii privind statutul minorităţilor naţionale din România, nici chiar autonomia culturală nu este reglementată de dreptul internaţional actual.
        Recomandarea nr. 43/1998 privind autonomia teritorială şi minorităţile naţionale, a fost respinsă în anul 2002, la Strasbourg, pe considerentul că dreptul internaţional nu consacră conceptul de autonomie teritorială pe baze etnice.

        Or, tocmai asta doresc si maghiarii nostri si aliatul Ungaria!

      • Conform logicii: negarea „nici o tara vecina sa instige” este „exista macar o tara care istiga”. Si dau acum exemple ca exista macar o tara:
        – Finlanda/Suedia sint DUPA conflict, si le-au rezolvat deja: Suedia si Finlanda au avut o disputa in 1919 chiar cu o actiune navala minora in insulele Aland, si au fost negocieri si decizii la nivelul Ligii Natiunilor, dupa ce insulele au primit o autonomie totala
        – Austria si Italia a ajuns cu conflictul lor la nivelul ONU in 1960, si au rezolvat conflictul in 1972 si intarit 1992 dupa ce autonomia a devenit reala.
        – in parlamentul regional sud-Tirolez apare partidul „Sud-Tiroler Freiheit” (4.9%) care doreste schimbarea granitelor, vezi si imaginile de pe site-ul lor: http://www.suedtiroler-freiheit.com/. Ei sprijina toata campania „Sud-Tirol is nicht Italien”, de exemplu au pus la GRANITA o astfel tabla (culorile tablei sint steagul Austriei). http://et.wikipedia.org/wiki/Pilt:Suedtirol_ist_nicht_Italien_-_Brennero.JPG
        – presedintele parlamentului Austriac Martin Graf a declarat in 2009 „Graf claimed the Austrian consensus was „unconditional support of South Tyrol’s right to self-determination” adding that „the last consequence of the right to self-determination has always been a referendum.” , „majority of Austrians want South Tyrol to return to Austria”
        http://forum.stirpes.net/ethnopolitics/23928-graf-refuses-back-down-south-tyrol-print.html
        Si cu toate astea Italia este intacta, granitele nu se schimba!

        Ungaria a semnat tratate cu toti vecinii renuntind la toate pretentiile teritoriale. Majoritatea clasei politice exclude schimbarea granitelor. UDMR la fel, chiar si Tőkés a declarat ca nu este un lucru real (vezi interviul lui in Catavencu) Da, se suporta insa idea autonomiilor (vezi si Voivodina).

        Si inca o data: am sentimente ambivalente fata de autonomie, ca nu ne ajuta la Cluj sau in judetul Hunedoara. Nu inteleg insa de ce nu se poate face o delegare UNIFORMA a prerogativelor pe toata tara (regionalizare) in care o regiune sa fie maghiara. De ce trebuie diluata intr-o regiune mai mare astfel incit conducatorii regiunii sanu fie cumva maghiari. De ce in compromisul? lui Basescu Harghita si Covasna ramase separate nu ar fi avut prerogativele celorlalte judete???

      • Si poanta: „In May 2006 senator for life Francesco Cossiga introduced a bill that would allow the region to hold a referendum, in which the local electorate could decide whether to stay within the Italian Republic, become fully independent, return to Austria, or become a part of Germany. All parties, including the separatists, rejected this measure as potentially causing a revival of ethnic tensions.”

        Adica un senator italian initiaza un referendum si a fost respins de germani!

  18. De ce trebuie diluata intr-o regiune mai mare astfel incit conducatorii regiunii sanu fie cumva maghiari. De ce in compromisul? lui Basescu Harghita si Covasna ramase separate nu ar fi avut prerogativele celorlalte judete?…

    • Si ce s-a intimplat acolo? Marii prieteni a lui Basescu si a Fidesz-ului (Szász Jenő et comp) in numar de vreo 100 s-au adunat in mod demonstrativ si au primit suport fata de idea de autonomie. A vorbit cineva despre independenta sau de granite? Nu, NUMAI de autonomie.
      Iar partidul lui Szász Jenő a fost INFRINT la alegerile locale din Secuime de UDMR.

      Asta ar justifica degradarea noastra la cetateni de rangul doi? Judetele unde sintem noi majoritari sa nu aiba prerogativele judetelor cu majoritate romane?

    • Lorand@ Inteleg deplin dorinta unei administratii drepte – vezi si sugestiile lui „Altul”, fac sens? Dar exemplele din alte locuri sunt indicative de foarte departe – Tirolul este zona de granita, cu populatie aproape exclusiv germana. Unde ai vazut tu asa ceva in Ardeal? La granita cu Ungaria – sau in inima Carpatilor. Iar tratatele iscalite, iarta-ma: este la mintea cocosului, daca in epoca actuala nici macar asemenea tratate nu se semneaza, asta ar avea o semnificatie majora!

      Dar pentru romani este destul de deplasat sa il auda pe Tökes mintind prin lume ca ar fi ramas peste trei milioane de maghiari in Romania la 1920, si cate si mai cate variante ale nostalgiei deruntante pe aceasta tema, care se desfasoara sub inalte fanfare in aceste zile la Budapesta. Ce-ar fi ca pana la Tirol si altele, sa se rezolve odata pentru totdeauna aceasta poveste: cand romanii vor vedea ca intre maghiari insasi, cel care mai pretinde ca Trianon a fost o injustitie nemasurata, va fi invitat sa se explice, atunci cred ca vor crede mai multi romani in sinceritatea maghiarilor in general – chiar daca nu a lui Klöver sau Tökes. Sper sa intelegi ce vreau sa spun, ca sa nu ma lungesc.

  19. Nu e vorba aici de „cetăţeni de rang doi”. Nu ştiu de unde faci asemenea legături în acest caz.
    Aici e vorba că, totuşi, în Harghita sau Covasna nu vorbim de teritoriile coroanei Sf.Ştefan (aşa cum se sugerat in clip), nici de Ungaria, ci de România.
    Poate va fi cândva ceva gen autonomie teritorială acolo dar nu curând şi nu cu o astfel de mentalitate a ce înseamnă autonomie.

    • Ovidiu: cetatean de rang doi inseamna ca nu am unele drepturi pe care altii il au. In cazul acesta: judetele „maghiare” nu ar fi avut prerogativele judetelor romane, asta a declarat Basescu: „Cele două judeţe rămân dependente de finanţarea de la guvern. Celelalte, judeţele mari, se duc direct cu proiectele la Bruxelles, nu mai stau nici la rând la doamna Udrea, nici la doamna Boagiu, nici la…“

      Si da, 100 de oameni se aduna in jurul coroanei Ungariei si jura ca va lupta pentru autonomie. Si pentru asta 600 de mii de oameni ar fi avut drepturi limitate fata de judetele romane. Si inca o data, astia au fost „prietenii” lui Basescu, invitati si la Cotroceni, a baut cu ei palinca de multe ori la Odorhei. Si iarasi astia au fost invinsi de UDMR la alegerile locale. Si au picat si din gratiile Fidesz-ului.

      E o diferenta majora cind vreo 100 de radicali in decadere fac ceva si cind un sef de stat are o propunere discriminatorie.

  20. D-le Lorand,toate bune si frumoase,dar nu se explica politica dusa de Ungaria in legatura cu maghiarii din jurul Ungariei.Daca aceasta tara are intentii bune,de ce face ce face,iar daca nu are intentii bune…de ce face ce face?

    Cat despre conflictele din trecut ale Finlandei cu Suedia,sau ale Austriei cu Italia,ceva asemanator am avut si noi,romanii cu Ungaria si dupa cum stiti,s-a lasat cu destramarea Romaniei.
    Eu nu cred ca dl.prof.Dinu C.Giurescu si ceilalti intelectualide marca romani, care tot trag semnale de alarma in legatura cu intentiile neamicale ale Ungariei si ale minoritatilor maghiare din jurul Ungariei,sunt rodul”paranoiei”si nici al ignorantei.
    Faptul ca renumitul domn Tokes da declaratii linistitoare,dar procedeaza in practica exact invers, a devenit un lucru comun…
    E bine sa nu uitam imaginea lui Tokes, prezent impreuna cu Victor Rebengiuc la Budapesta la un spectacol destinat bunei intelegeri dintre romani si maghiari in 1990, imediat dupa revolutie…
    La acea intrunire televizata in ambele noastre tari, a tinut un scurt discurs si pastorul Tokes,discurs pacifist care a mers la inima.Nu am dat importanta faptului ca a prezentat publicului un crucifix inclinat, starnind printre maghiarii prezenti, o furtuna de aplauze.Mi-a explicat mai tarziu cineva, ca acest gest facea apel la o legenda maghiara,care spune ca atunci cand se va indrepta crucea de pe Coroana Sfantului Stefan,ungurii vor fi din nou impreuna.
    Frumos,nu-i asa?
    Actorul Victor Rebengiuc a spus in limba romana TATAL NOSTRU ,rugaciune tradusa de o doamna in maghiara si a fost aplaudat indelung.

    Sa fim linistiti,nu-i asa?
    Ziceti ca ungurii s-au impacat cu gandul ca nu isi mai pot reface Imperiul?Atunci de ce liderii lor fac ce fac de douazeci de ani,in prelungirea politicii duse de absolut toate guvernarile maghiare de dupa 1918, indiferent de orientarea lor politica?
    impreuna cu Victor Re

    • Nu am auzit de legenda cu crucea inclinata, cred ca e o confabulare. Un preot reformat (ca Tőkés) nici nu prezinta cruci, numai cei catolici. Stiu asta ca bunicul a fost preot reformat…

      Si ce face Ungaria:
      1. NU lupta pentru schimbarea granitelor: a semnat tratate cu toate vecinele sale. De 1945 nu mai lupta pentru schimbarea granitelor, inainte da, a avut o politica revizionista.
      (si da, exista organizatii care viseaza, defileaza pentru o Ungarie mare, dar ei sint intr-o minoritate)
      2. DA, lupta penrtu drepturi minoritare pentru ca sa incetineasca asimilarea naturala (sau sa elimine unele cazuri de asimilare fortata – nu prea mai e cazul in Romania dupa anii 2000). Aceste cerinte sint exact aceleasi pe care romanii din Ardeal le-au cerut, plus avem exemplele bune europene actuale
      – autonomie: partidul national roman din Ardeal a cerut autonomie in 1881, sau vezi si exemplele actuale din Europa
      – invatamint: romanii ardeleni au luptat pentru imbunatatirea si nu restingerea invatamintului in limba materna (si ei au avut scoli separate: cert mai mult cele elementare) pentru ca copiii sa vorbeasca 6-7 ore pe zi in limba lor materna astfel prezervind-o. Vezi si exemplele actuale chiar cu universitati de stat ale minoritarilor in Europa.
      – folosirea limbii in administratie, inscriptii bilingve: cerinta a romanilor dinainte de 1918, si iarasi exemple bune in mai multe tari din Europa.
      3. Mai dau in bara cu declaratiile (la fel si Tőkés, si mai avem).

      Actiunile din punctul 2 au exemple bune din Europa unde functioneaza in zilele de azi, fara ca granitele sa se schimbe. Tocmai asta e poanta: sa reusim sa ajungem la acestea fara a ne lupta iarasi pentru granite. Altii au reusit. Dar pentru asta si Dvs trebuie sa acceptati, ca invatarea istoriei si geografiei in limba maghiara din manuale identice cu cele romane nu schimba granitele, sau ca o placuta jignitoare pe statuia lui Matia ne jigneste la fel cum actul lui Csibi va jignit pe voi (act condamnat de toti leaderii maghiari, inclusiv Tőkés, inclusiv leaderii UDMR). Si noi trebuie sa fim mai atenti la gura si la unele acte demonstrative care nu ajuta. Si incet-incet vom ajunge sa traim cu mai putine orgolii in aceasi tara.

  21. Eu am vazut la televizor gestul lui Tokes,asa ca am fost martor si nu va ofer povesti de mana a doua.E adevarat ca eram foarte tanar si ca pe moment nu am dat importanta gestului respectiv si nici simbolisticii acestuia.
    1.Ungaria nu poate lupta pe fata pentru schimbarea granitelor,dar poate sprijini miscarile separatiste pe care tot ea le moseste si le uda la fradacina, in interiorul altor state.
    Daca miscarea ii reuseste,cine o poate impiedica sa dea curs cererilor de unire venite din partea entitatilor statale nou create?
    In conditiile lumii de astazi ,si mai ales in Europa, un stat nu se poate aventura sa solicite revizuirea tratatelor de pace,dar are la indemana o cale foarte eficienta pentru a-si atinge scopurile.

    Acum nu se mai lupta pentru „pamant”,dar se lupta pentru „drepturile populatiilor”care locuiesc un anumit teritoriu si care coincide cu regiunea revendicata.
    Daca reusesti unirea cu populatia in cauza,atunci ai si teritoriul.Asta da smecherie sa lupti cu toate puterile „pentru drepturile colective”ale minoritarilor unguri si sa astepti ca motanul la gaura, sa vezi de unde apare soricelul:din Slovacia,din Serbia,din Romania?

    Observati cata liniste e cu ungurii din Ucraina si Austria?Oare de ce?

    2.Asimilarea naturala de care vorbiti nu functioneaza in cazul maghiarilor din Romania.Ungurii sunt renumiti ca asimilatori,nu ca un popor care se lasa asimilat.
    Poate nu stiti,dar la inceputul sec.XX,Budapesta era pe jumatate oras german.Acum aud ca putinii germani ramasiin Ungaria sunt pe cale sa fie asimilati si sunt majoritar bilingvi…
    Ungurii daca se raresc la noi,asta se intampla pentru ca emigreaza masiv,mai ales tinerii.Sa nu-mi spuna cineva ca nu au acces la cultura,mass media,biserica in limba proprie,ca minte.
    As fi fericit sa aflu ca romanii din,Ucraina,Rusia,Balcani au aceleasi drepturi ca ungurii de la noi…
    In timpurile pe care le evocati, Partidul National Roman din Ardeal a cerut autonomie pentru ca romanii erau bastinasi si majoritari si cu toatea acestea inca erau considerati tolerati.
    Vedeti dv.o similitudine intre situatia lor si situatia ungurilor de azi?
    Stiti dv.ca nu se foloseste limba magiara in administratie?

    Sunteti informat gresit…Adevarul este ca limba romana e paria acum in regiunile majoritar unguresti,daca dorim sa fim sinceri cu noi insine.

    Ca sa conchidem discutia,eu va spun ca am convingerea ca toate minoritatile nationale,inclusiv ungurii au dreptul la exercitarea libera a limbii si culturii nationale proprii,adica trebuie sa beneficieze de TOATE DREPTURILE care sa le permita dezvoltarea si mai ales prezervarea identitatii lor de neam,astfel incat sa nu dispara ca popor.
    Aceste drepturi si libertati, pot fi obtinute si fara bantustanizare sau enclavizare,fara granite etnice in interiorul Romaniei si fara organe administrative paralele cu cele ale Statului Roman.
    Tare sunt curios care sunt drepturile culturale de care sunt lipsiti maghiarii nostri azi,si de ce mecanisme credeti ca se foloseste Statul roman pentru a-i deznationaliza?
    Credeti ca daca maghiarii nostri isi vor vedea rezolvate toate doleantele legate de prezervarea limbii,traditiilor si culturii lor specifice,se va mai gasi vreun Tokes sa vrea tari secuiesti aici ,cu granite, parlament,administratie,politie si insemne statale proprii,altele decat cele ale Statului Roman…

    Raman la parerea mea ca toate aceste desfasurari venite in ultimii ani din partea Ungariei si a unor lideri ai maghiarimii din Ardeal, sunt extrem de suspecte si neprietenesti fata de romani.

    • Cam la fel de justificate sint temerile Dvs ca si indreptarea crucii pe coroana (n-am gasit pe net) si preotul reformat cu cruce (nici pe biserici nu avem).

      Va las insa sa va ucideti celulele gri degeaba de grija asta.

      Cred ca ambele parti trebuie sa reduca orgoliile in mod considerabil, uitind de „cer si pamint romanesc” si „magyar föld”, ajungind la pamintul Nostru!

      Un sfirsit de saptamina frumos si relaxant.

  22. –la inceputul sec.XX,Budapesta era pe jumatate oras german.

    asta a fost la sfârşitul sec 18 -începutul sec. 19

    -In timpurile pe care le evocati, Partidul National Roman din Ardeal a cerut autonomie pentru ca romanii erau bastinasi si majoritari si cu toatea acestea inca erau considerati tolerati.

    Nu mai erau „toleraţi”, după 1848/49 au avut aceleaşi drepturi civice ca şi maghiarii.
    Doar că vroiau să se asimileze, nici măcar nu vroiau să înveţe maghiara (aveau chiar teorii pseudo-medicale conform cărora le dăuna un astfel de lucru) de teamă că va duce la asimilare.
    Proiectele lor autonomiste şi de ‘auto-determinare’ sunt la exact la fel ca cele ale maghiarilor de acum. E drept că maghiarii au astăzi mult mai multe drepturi şi facilităţi ca să îşi menţină identitate dar trăim în sec. 21 şi nu sec. 19 şi nu se doreşte asimilarea, nu e aşa ceva acum în România politică de stat ca în Ungaria sec.19.

    În sec. 19 românii duceau o politică de separare şi enclavizare de proporţii în Transilvania, era o problemă majoră a Ungariei sec. 19 o populatie română aşa de numeroasă ce refuza să se interegreze în orice chip, si nici nu putea să fie intergrată din moment ce refuza categoric să înveţe limba oficiala a statului (lb. maghiară). Românii refuzau orice participare, numeau asta „rezistenţă pasivă”. Era ca o „bombă” etno-politică ce urma să explodeze până la urmă.
    Maghiarii din România de azi sunt mult (enorm mai mult) integraţi şi mai concesivi decât au fost românii din Ungaria sec. 19.

    • Ovidiu@ Nu am inteles, de ce trebuia la sfarsitul secolului 19 o natie sa se asimileze altei natii, pe teritoriul unde era majoritara? Cati Sasi vorbeau pe atunci ungureste, poti sa imi spui? Si cati Croati, sau Slovaci? De unde ai scos ca tocmai romanii erau bomba etno – politica? Niciunei alte natii din regatul ungar nu i-a convenit sa fie „cetatean ungar”, sa se administreze in maghiara, etc. Evreii, da au acceptat nationalitatea ungara si limba, pentru ca pentru poporul evreu a fost o alegere foarte favorabila la acea vreme, si au ramas multi recunoscatori … chiar si dupa intoarcerea din lagarele germane (nu este gluma de prost gust!). Dar prezentarea pe care o faci, este cam fantezista. Era problema popoarelor mai mici ca regatul ungar si-a propus l’etat nation ca in Franta, dar le lipsea natiunea? Nu!

      Comparatia ta cu situatia maghiarilor din Romania de astazi este de aceea pentru mine greu de inteles, cum unul dintre termenii de comparatie mi se pare schiop. Sunt absolut de acord ca maghiarilor le lipseste cam de mult o forma administratie care sa ii ia in serios si sa ii respecte.

      • Sasi nu stiu. Dar de svabi maghiarizati, de slovaci, am auzit. Nu uita de Franz Liszt, nu uita de Ferenc/Franz Erkel, creatorul imnului Ungariei. Liszt nici nu stia maghiara, dar a fost mare maghiar (si nici asta nu e o gluma de prost gust) Nu uita de Kossuth (revendincat de slovaci; se considera maghiar), de Petofi (Petrovics, cu stramosi slovaci sau sarbi). Romanii erau marea sula in coastele Ungariei pentru ca erau cei mai multi in Ardeal si cereau autonomie. La inceput pentru Ardeal, apoi pentru regiunile in care erau majoritari. Niciunei alte natii poate nu-i convenea, dar romanii erau cei mai numerosi. „Evreii, da au acceptat nationalitatea ungara si limba” as adauga si armenii, si de ei stiu ca s-au maghiarizat usor.

      • Olahus@ Ce spui tu este adevarat. Dar nu vad ce poate sa dovedeasca? In orice caz nu are nici o legatura cu chestiunea asimilarii germanilor de dupa 1920 pana in 2000, de care vorbeam eu. Deci imi permiti cateva precizari.

        1. Lista capilor alogeni de miscari nationale este lunga: permite-mi sa spiciuesc cateva exemple mai putin romantice. Napoleon – Corsican in Franta. Stalin – Georgian, in Rusia Zelea Codreanu – nationalist roman, de origine ucrainean. Liste este lunga, nu numai Kossuth, si nu poate dovedi decat poate zicala bibilica: „Nimeni nu este profet in tara sa!”.

        2. 1848 a fost o perioada romantica, si la inceputul republican al acesteia, nu este paradoxal ca o lista intreaga de temperamente creatoare, romantice, sa isi fi adaugat energia miscarii din Ungaria. In masura in care erau acceptati. Nu vad nici aici paradoxul. Alta este dupa 1870, cand s-au mai trezit oamenii, si au vazut ca idealul francez de „citoyen libre” se indesa cu forta in idee de natiune unica, maghiara.
        Atat Kossuth cat si Petöfi, au trait perioada romantica, de infratire, veneau dintr-o minoritate care asimilase deja limba, si se vedeau promovati in aceasta limba – au murit prea tineri ca sa se trezeasca la realitate, asta-i tot.

        3. De ce nu au ajuns romanii, un Balcescu, nici macar atat de departe, stim foarte bine! Romanii au fost inaintasi la 1848, dar daca privim rezultatele si ascultam cum sunt descrisi astazi in memoria colectiva maghiara, au fost priviti ca un fel de teroristi palestineni, nu revolutionari inaintasi, cum se vedeau ei. Si au fost tratati de Kossuth cu tradare si armata rusa, cum se stie. Deci nu atat elementul numeric, cat alte elemente sociale au creat distinctia. Sa fim corecti si sa ne respectam istoria.

        La acest punct trebuie adaugat ca in mod cert la Germani si Slovaci, poate si la Croati, prin biserica catolica – se mai putea vorbi de o clasa sociala „ajunsa” in sanul minoritatii respective. Nobilimea romana a fost maghiarizata pe masura ce se forma, secol dupa secol, dand diversii Hunyadi si Banfi si Palfi despre care se vorbeste. Elitele romanesti in jurul lui ’48 proveneau din preoti de tara, locul lor nu poate fi comparat cu cel al lui Liszt.

        4. Evreii au invatat in 4000 de ani sa isi poarte identitatea undeva mult mai profund decat limba, si sa si-o exprime cu virtuozitate in orice limba la care adera. Ei au fost ademeniti din tot imperiul in Ungaria pentru ca sa se ajunga macar la cifra simbolica de 50% maghiari pe teritoriu. Evrei au acceptat deci pentru ca nu aveau nimic de pierdut, si multe de castigat. De Armeni, nu stiu chiar cati sa fi fost in Ungaria – dar desi foarte diversi de evrei, au aceeasi atitudine fata de limba. Identitatea lor in lume supravietuieste adaptarilor de limba – a se vedea si in Romania, unde erau nu multi, nu putini. Nu stiu pe unul sa fi stiut „limba armeneasca”, dar nu stiu pe unul sa nu fi stiut „sunt armean”. Nu comparam cu asemenea culturi stravechi.

        5. Punctul esential, gasesc eu, este faptul ca miscarea revolutionara pasoptista din Ungaria a preluat un amalgam de „citoyen” cu „etat nation”, direct de la Revolutia Franceza, si a incercat sa il striveasca pe
        teritoriul „coroanei sfinte”, in care nu aveau inca, inainte de cooptarea evreilor, nici 50% din populatie. Aceasta identificare a teritoriului cu natiunea, la care poate cateva natii mai privilegiate decat romanii au colaborat la inceput, a fost intreprinderea imposibila care a dus la pravalirea acelei republici si apoi regat. Caci in momentul in care devine regat, nu mai ai Liszt Kossuth si Petöfi, pentru toti in afara de maghiari devine clar ca statul natiune se creaza pe spinarea lor! Si de aceea acest stat la 1920 nu mai putea fi salvat nici cu pompierii, nici macar cu Aramata Salvarii. Pentru ca isi propusese imposibilul; teritoriu statal cu etnie dominanta de 50% din populatie. Incercarea de a se opune realitatii si a forta sa se imbine contrariile, a fost constructia prin care maghiarii si-au distrus regatul. Nu Romanii, nu Slovacii si nici Aliatii!
        Daca ar fi avut la 48 prezenta de spirit sa realizeze ca nu se potrivesc termenii, si ar fi incercat o ideea cu adevarat noua si revolutionara, de etat multi-national des citoyens, atunci macar nu era pisica moarta din plecare. Dar desigur asta nu este o critica, caci e usor sa fi destept a posteriori – la ’48 trebuia intr-adevar inventat un model nou, chiar si Federatia Elvetica era inca prea mica si prea putin cunoscuta – prea putin revolutionara, de asemeni – pentru a putea figura de model. Franta era mult mai romantica – dar se potrivea ca nuca-n perete in context! Sa fim deci sinceri!

        Iar eu vorbeam de o perioada cel putin 100 de ani mai tarziu – cumva dialogul nu s-a legat inca bine 🙂

  23. Lorand, eu am citit de faza cu crucea inclinata. Daca intr-un articol despre coroana nu am gasit nimic,
    http://www.dosaresecrete.ro/sfanta-coroana-maghiara-falsul-fundament-al-iredentismului-ungariei-1351
    am gasit insa urmatoarele randuri
    „BIHOREANUL a solicitat opinia profesorului universitar Nicolae Edroiu, specialist în heraldică, cu privire la stema din imagine, pe care şi-o însuşeşte Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate.
    E vorba de o stemă de „pretenţie”, cum se spune în limbaj heraldic, a explicat profesorul. „Este o stemă revendicativă, reprezintă simbolul Coroanei Regatului Ungariei care era folosit în vremea dualismului austro-ungar. Reprezintă coroana Ungariei cu crucea înclinată, semn că ţara plânge faptul că nu e întreagă. În mijloc este stema Ungariei, aşa cum este folosită şi astăzi. Jumătatea stângă (în heraldică, dreaptă) este crucea dublă care e şi azi stema Slovaciei. Celelalte cuadraturi conţin simboluri ale celorlalte state din Bazinul Carpatic care făceau parte odinioară din Regatul Ungar. În mijloc, jos, este Transilvania, care este de fapt o stemă etnică, adică arată numai naţiunile care făceau parte din Unio Trium Natiorum: cele 7 turnuri (cetăţi) ungureşti, soarele şi luna sunt secuii, iar tura (vulturul întors), saşii. Românii nu sunt reprezentaţi!”, a spus profesorul Edroiu.”
    http://old.bihoreanul.ro/articol/ziar/oradea/istoria-la-extreme/7272/416/

    • –cele 7 turnuri (cetăţi) ungureşti, soarele şi luna sunt secuii, iar tura (vulturul întors), saşii.

      cred că e o greşela aici, cele 7 turnuri (cetăţi) sunt saxonii (saşii)..
      .. adică Transilvania = Sieben-bürgen (şapte cetăţi/oraşe-burg),
      „soare şi luna” sunt secuii („Soarele şi Luna” sunt zeităţile centrale ale religiilor Altaice şi a fost steagul popoarelor turcice vechi-din Asia Centrală),
      iar „Turul”-pasărea mitologică Tur („vulturul” întors)- sunt maghiarii

      http://en.wikipedia.org/wiki/Turul

      • Exact: 7 cetati sint sasii, pasarea Turul
        sint maghiarii, iar crucea dubla nu reprezinta Slovacia, ci se refera la regatul apostolic a lui Szt Istvan: intemeiat fara precedent si cu sprijinul sfintului scaun apostolic. Cam multe gafe ..

    • Olahus: nu am gasit timpenia cu crucea inclinata plingind dupa ceva in limba maghiara, deci este ceva imaginat. Nu poate fi o credinta a extremistilor maghiari, daca nu gasesti urme despre asta. Niciodata nu am auzit de o asemenea timpenie, si am auzit multe de la ei. Crucea e inclinata de secole, unii spun datorita unui accident, altii ca asa a fost facuta. Repet, e o timpenie similara cu riturile imaginate ale evreilor sau a francmasonilor.

  24. –Crucea e inclinata de secole, unii spun datorita unui accident, altii ca asa a fost facuta

    1613

  25. Noi romanii din zona Toplita ar trebui sa ne rupem de jud. Harghita, pentru ca noi am facut parte in perioada interbelica din jud. Mures si, inca putin dupa cel de-al doilea razboi mondial. Regimul comunist a desfiintat judetele si a creat in locul lor acele regiuni de trista amintire, dintre care cea care a creat cele mai multe probleme a fost Regiunea Autonoma Maghiara. Elementul alogen, Nicolae Ceausescu, fiind din sudul tarii si necunoscand realitatea de la fata locului, poate fiind si dezinformat de comunistii originari din zona Transilvaniei, atunci in perioada 1967/1968 a facut o mare si regretabila greseala cand in urma infiintarii din nou a judetelor, a dat zona Toplita noului judet infiintat Harghita care nu a existat niciodata in istoria Transilvaniei. In urma acestui act, elementul alogen Nicolae Ceausescu, a creat mari probleme celor cateva zeci de mii de romani din partea de nord a judetului nou format Harghita (aproximativ 45000 de suflete). Ceausescu, in prostia lui, credea ca, folosindu-se de romanii din zona Toplita, dar si de cei din zonele Bicaz, Tulghes, ca va romaniza secuii. El nu cunostea mentalitatea populatiei maghiare din zona. Nu stia cat de mult acesti oameni tin la limba lor si la cultura lor etc. A fost, dupa cum vedem cu totii, un esec total. Asa ca este necesara repararea acestei greseli facute de comunisti. Pe secui nu o sa-i poata romaniza niciodata oricat s-ar stradui autoritatile de la Bucuresti. Noi cei din zona Toplita tinem cu sufletul si cu toate ale noastre de jud. Mures. Suntem de acelasi fel cu cei de la Stanceni in jos, Deda, Reghin etc. Asa ca nu o mai lungiti cu actuala impartire administrativ-teritoriala creata de elementul alogen Nicolae Ceausescu, care dupa cum se vede continua si dupa moarte sa ne faca probleme. Bucurestenii si cei din sudul tarii, dar si din celelalte regiuni, niciodata nu vor putea intelege pe deplin situatia din nefastele judete Harghita si Covasna, aceste enclave ceausiste. Doamne ajuta !

  26. Draga Lorand, poate nu este clar ce a fost cu acea cruce – dar iata un lucru foarte clar si de la sine vorbitor, trait de mine in acelasi an cu reverendul Tökes. La un eveniment inscenat la Geneva cu high society politica si burgheza, despre „minoritati Europene” (de fapt doar maghiare), reverendul a vorbit o ora despre „nedreptatea de la Trianon”, cu highlighturi constand in afirmatia ca ar fi ramas peste 3 milioane de Maghiari in Transilvania, toata lumea a mintit – si plangeti fratilor, plangeti! Eram cu romani si elvetieni, ne-am curatat urechile, ne-am confirmat reciproc ca nu am auzit gresit. Implicit reverendul afirma ca dupa doi ani de negocieri, pe baza statisticilor maghiare in primul rand, s-ar fi putut face asemenea falsuri. Si afirma ca realitatea – de el cunoscuta – ar fi ca Romanii cumva erau mai putin numerosi decat Sasii la acea vreme. Am auzit de la prieteni ca povestea s-a repetat la Washington, si desigur in multe locuri, unde a fost purtat reverendul sa faca propaganda justa. L-am respectat, regret, dar dupa 1990 cand l-am vazut vanzandu-si reverenda si sufletul, pot sa astept orice de la el. Si nu este singurul! Deci poti ridiculiza un roman, doi, care nu stiu exact sa raspunda – dar pozitia de aparat nu prea ai, ma refer nu la drepturile maghiarilor in Romania, ci la comportamentul unora atat din Ardeal cat mai ales din Ungaria si exil, foarte bine auziti si articulati.

    Daca retii, am intrerupt un dialog intre noi, cand ajunsesem la intrebarea de ce Romania un a respectat Alba Iulia, intrebare a ta la care am remarcat la randul meu ca si Ungaria dupa 1920 era un stat multinational, aproape ca Romania. Caci adunand Germani, Everi, Romani, si varii natii slave, aveai peste un milion de non-maghiari in statul Ungar nou. Oricum, procentual suficienti ca sa nu mai poti vorbi de stat omogen national. Am oprit discutia, caci mi s-a parut ca preferi sa sugerezi ca daca a existat asimilare si politica nationala agresiva, aceea se consumase inainte de 1920. Nu am vrut confruntare, dar nu este adevarat, si stii si tu asta. Iar dupa ca au fost asimilati romani, germani, evreii nu mai sunt, si nu mai sunt decat niste sate potemkinice, Ungaria dupa 1990 mai pretindea sa fie copilul model in privinta minoritatilor. Din fericire citesc in bloguri si presa de la Budapesta, in germana – ca nici Ungurii deschisi la minte nu mai iau in serios aceste auto-laude de circumstanta.

    Situatia este cum nu se poate mai ridicula: Ungurii ar avea unii oratori iscusiti, propaganda bine imbracata – dar pozitia lor nu prea o poate apara nici Dumnezeu. Cum poti pretinde ca Trianon a fost marea nedreptate din Europa, cand dupa aceea a venit Ribentrop-Molotov, etc etc? Totusi, they do their best. Romani, care ar avea totusi o pozitie mai aproape de realitate, se lasa provocati, fac prostii dupa prostii si ungurii se bucura macar de aceasta, ca s-au facut si ceilalti de ras. Are dreptate dl Stefann Wolff, trebuie de amandoua partile ceva maturitate.

    • Cititorii ascunsi@ Stimati cititori ascunsi ai acestui blog, ma enerveaza lasitatea! „Altul” a afirmat ca reverendul Tökes este fatarnic, dar a adus un argument caruia i s-a gasit o falie. S-a discutat indelung despre falia argumentului, dar reverendul a disparut sub reverenda sa, ca sa zic asal Nu mai era Tökes tema, ci crucea lui Sisoie! Ori iata ca experienta mea personala si trista este ca reverendul Tökes poate fi foarte fals si fatarnic. Si am adus un exemplu trait, bazat pe cifre si minciuni istorice neindoilenice, fara cruci si alte simboluri. Iata ca deodata discutia moare, si „impertinenta” mea de a revela o problema reala si grava la Tökes, este sanctionata tacit cu degetelele in jos. Nimeni nu are curajul sa replice, dar indica „nu ne place sa ne arati si defecte”, prin „vot”. Aceasta reactie o traiesc de cand scriu pe-aici si este plictisitoare. Unde este de laudat, de aparat si de solidarizat, o facem cu draga inima! Dar daca asta este tot ceea ce se asteapta de la noi, si acesti feciori de lelele care se ascund in spatele degetelelor de fiecare data cand se atinge un subiect care nu le convine, nu au demnitatea sa se arate, ci spun doar cu degetelul „vade retro”, atunci blogul devine inutil!

      • olahus@ dragul meu, de ce nu ma lasi si pe mine sa latru odata la luna cand ma gadila pe nari: Wauuuu! Este adevarat ca ma dezamageste senzatia ca niciodata cand se ajunge la un punct unde ar putea avea loc un dialog interesant si sincer – nu mai sunt decat degetele. Te simti cumva muls in mod avid de empatie. Mai multa critica si autocritica am vazut la Budapesta ca aici, whatever that means! Si atunci zic Wauuuu!

        Have a good day!

      • olahus@ putin mai serios vorbind, m-a deranjat ca remarca lui „Altul” era simpla (frumos nume – eu o sa imi zic intr-o incarnare viitoare „SingurEu”!), si se referea la caracterul lui Tökes. Totusi s-a transformat intr-o discutie savanta despre cruci, simboluri si masoni, lipseau doar vampirii 🙂 Doar daca a gresit „Altul” sau nu in evaluarea lui Tökes, nu se dsicuta – tema mi se parea mai actuala decat unghiul de inclinatie al crucii lui Sisoie. Iar cand eu am spus pe sleau ca omul a mintit urat, nu se discuta, se displace.

        Poti sa ai zece dislike si sa iti inchipui de ce, este ok. Eu insa nu pot sa imi inchipui: oamenii il aduleaza pe Tökes? Sau nu vor sa fie demascat de un olah, chiar daca are dreptate? Parca oamenii sunt fripti, nu se incumeta sa vorbeasca – poate nici sa se gandeasca „de ce nu imi place cand un olah imi spune ca Tökes minte?” – si „ce pot sa ii spun la aceasta tema?”. Gandesc cu mana!

        Asta gasesc pacat. Multumesc pentru „Schmeicheleinhieten”, nu aste era problema, dar esti dragut 🙂

      • Sylvan@ Pare-mi-se, dl. Sylvan ca urmaresti de cateva zile in ascuns, dialogurile care s-au redus la mine si Olahus, marcand prezenta din umbra, la fiecare mesaj in parte. Curaj, nu ai fost marcat cu ban – si se intelege ca ai suferinta proprie. Fata de Budapesta, anul trecut exprimai revolta impotriva faptului ca te simti, ca maghiar din afara Ungariei, privit cu condescendenta. Aici, pe un blog in Romania, ai exprimat dezgustul fata de identitatea romaneasca … si, cine stie, poate porti amandoua identitatile in singe, ceea ce face sa iti fie si mai greu sa iti gasesti locul in viata. Da, viata uneori ne pune la incercari grele – dar ele pot fi trecute. De ce nu incerci mai intai de toate cu mai multa sinceritate? Sa stie tot omul de unde vii si care iti este durerea. Poate nu sunt nici toti romanii, nici toti maghiari – din Ungaria sau nu – chiar atat de rai precum te gandesti. Prin injuraturi si ascunzisuri, greu sa trece de momentele de impas!

  27. Este necesara revenirea la vechea impartire administrativ-teritoriala din perioada interbelica. Politicienii de atunci, cu toate lipsurile lor, erau mai intelepti decat cei de astazi (nu mai amintesc de comunisti). Asa s-ar rezolva multe nedreptati facute multor localitati si zone de catre elementul alogen Nicolae Ceausescu. Ceausescu a rupt zone din judete mai bine puse la punct si le-a dat la alte judete mai slabe din punct de vedere economic. Este vorba mai ales de zona Toplita, dar si de sudul jud. Sibiu, de zona Orsova care a fost data de Ceausescu jud. Mehedinti, de zone din jud. Ialomita si Dambovita si altele. Cred ca le-ar conveni si maghiarilor revenirea la vechile judete. In perioada interbelica maghiarii nu aveau atatea revendicari pentru ca le convenea acea impartire teritoriala. Si asta tinand cont ca erau proaspete in constiinta lor urmarile primului razboi mondial, cand, maghiarii erau traumatizati de pierderea razboiului si a Transilvaniei. Atunci nu erau chiar atatea scandaluri ca acum pe aceasta tema. Ramane de vazut daca cei care pot lua deciziile necesare vor lua in considerare aspiratiile populatiei din zonele amintite mai sus. Sa speram ca nu va dura prea mult timp. Daca, de exemplu, s-ar da zona Toplita jud. Mures, atunci din cele doua judete, Harghita ( ce va mai ramane din Harghita) si Covasna, s-ar putea crea un nou judet mai mare si mai puternic din punct de vedere economic. Cred ca maghiarii si-ar dori un judet mai puternic din punct de vedere economic, nu ca cele de acum care au totusi mari probleme economice, fiind si doua judete mici ca suprafata teritoriala si cu o economie destul de firava grav afectata de urmarile de dupa 1990. Ceausescu, se pare, intentionat a urmarit fragmentarea populatiei maghiare in trei judete mai mici si cu o economie mai firava. Si a reusit, creandu-ne la toti cei din zonele respective greutati economice si politice si cu urmari inca mult timp de acum inainte. De aceea, dupa caderea lui Ceausescu si a regimului comunist, ar fi trebuit sa se renunte si impartirea administrativ-teritoriala facuta de el. Ceea ce nu s-a facut. Nu s-a vrut, mai ales ca la conducerea tarii a venit Ion Iliescu (un alt element alogen). Este totusi destul de ciudat de ce nu se renunta la impartirea administrativ-teritoriala facuta de Ceausescu. Cine are interesul de a continua asa lucrurile ? Si pana cand ?

    • Altul@ Punct de vedere interesant. Sa vedem cat va dura pana cand vom auzi comentariul altor direct implicati.

    • Interesanta ideea, da. Insa, ramane de vazut ce ar crede „judetzul Mures” intr-o situatzie ce descrii, adica „Daca, de exemplu, s-ar da zona Toplita jud. Mures”. Se da, se da, da’ se si accepta?
      Au nevoie muresenii de voi din zona Toplitza etc? Ca daca nu le intrebi, actziunea tot gen „facuta de elementul alogen” va fi…
      Renuntzatul la impartzirea adm-ter a lui Ceausescu s-a initziat, cu o intarziere de doua decenii si ceva, insa, stim cu totzii cu ce detalii geniale s-a initziat si unde s-a ajuns.
      Poate inca 20 de ani si mai apare o incercare.

  28. Eu cred ca este necesara informarea populatiei romanesti si maghiare cu privire la acest subiect. Informarea romanilor si maghiarilor din cele doua judete ar trebui sa sa se faca in primul rand prin mijloacele massmedia, dar si prin discutii si intalniri intre cele doua comunitati. Oamenii trebuie sa inteleaga ca este mai bine sa se desfiinteze cele doua judete. Oamenii trebuie sa inteleaga ca zona Toplita trebuie redata inapoi jud. Mures, iar ce ramane din restul jud. Harghita impreuna cu jud. Covasna ar putea forma, cum am spus mai sus, o noua unitate administrativ-teritoriala cu o larga majoritate maghiara si cu o putere economica incomparabil mai mare decat acum. Asta este ceea ce isi doresc maghiarii in primul rand, adica o putere economica mai mare care sa le satisfaca toate cerintele. La urma urmei totul se rezuma la puterea economica si la bani. Nimic nu se poate face fara bani. O regiune mai mare si mai dezvoltata economic formata din cele doua judete (fara zona Toplita) ar aduce beneficii in primul rand maghiarilor, nu ca judetele de acum care sunt mai slabe din punct de vedere economic (probabil ca asta a si urmarit Ceausescu prin crearea lor), si nu pot face fata concurentei economice cu alte judete cum sunt de exemplu Brasov, Sibiu, Cluj etc.

Comentariile nu sunt permise.