[Interviu] Pentru „vlahii” din Timoc, parlamentarii români vor opri drumul Serbiei spre UE


Romanii timoceni il intampina pe Traian Basescu la Kladovo/Cladova. August 2009. Foto: Presidency.ro

Serbia are grijă de identitatea etnică a românilor din Timoc (Serbia de Răsărit). Are grijă să fie una sârbească, de vreme ce oferă plăcuţe, şcoală şi presă doar în sârbeşte. Mai mult, în statisticile aceluiaşi stat, peste 70%* dintre românii din zonă apar ca „vlasi”/ „vlahi„.


Am hotărât să aflu mai multe despre aceşti români de la Ionel Dancu, autorul unui amplu reportaj despre ei, într-o discuţie informală. În prima parte a interviului, pe care o publicăm azi, vorbeste despre identitatea românilor din estul Serbiei şi despre ce pot face insitutiile statului roman pentru ei. De pilda, să blocheze preaderarea Serbiei la UE.

Olahus-cât la sută din cei pe care i-ai întâlnit tu ziceau că sunt români şi cât la sută ziceau că sunt vlasi?
Ionel Dancu-care ziceau că sunt vlahi , îi întrebam cum adică sunt vlahi şi nu ştiau să-mi spună , „suntem vlahi, aşa ne zice”
O-Şi i-ai întrebat pe cei care se declarau vlahi dacă se consideră şi români ?
ID-da, ei ziceau „da, români, da, vlahi, vlasi
O-Toţi ?
ID-Da, toţi.
O-Deci nu era ceva, identitatea „vlăhească”, care să excludă identitatea românească?
ID-Nu , nu. Am citit şi eu că există grupuri care spun :”Noi suntem vlahi şi nu suntem români”, dar eu nu am dat peste ei, nu zic că nu există. Eu acum ce spun spun efectiv cât am putut eu să vorbesc cu cât mai mulţi oameni cu putinţă în două zile, există o limită.

„Dacă s-ar întâmpla chestia asta cu vreo minoritate în România ar ieşi supermegascandal”

O-Ce te-a frapat acolo în Timoc din punctul de vedere al identităţii româneşti?
ID-Unu la mână: nu e absolut nimic, nici un semn al faptului că acolo au fost odată români. Sau că încă sunt români, asta e cel mai important!
Sârbii au o legislaţie foarte foarte, foarte permisiva. Uite, la noi s-a făcut ditamai tămbălăul că s-a votat în legea administraţiei publice în 2001 ca în oraşele, comunele cu populaţie mai mare de 20% au dreptul la inscripţii bilingve, au voie să vorbească ( in limba maternă cu autorităţile locale -n.m., O) , să primească de la primar un răspuns şi în română şi în limbă respectivă, s-a făcut ditamai tămbălăul. Ei, sârbii au 15%, deci e şi mai bine acolo.

Farmacia „Albina” din Bor, apartinand unui roman. In afara de numele firmei, restul este in sarbeste (click pe imagine ca sa vezi programul, in sarbeste, ca si semnul de „Deschis”.

Vreau să spun că eu un cuvinţel, să scrie în româneşte…. nu ştiu, „suc” sau „apa” sau „mamă” sau „caca”, nicăieri n-am văzut.

O-Dar aia (suc, apa, etc -n.m.) nu era o inscripţie administrativă.
ID-Nu, dar am văzut tot felul de inscripţii de la magazin, până la plăci, panouri, tot ce vrei tu, toate în sârbeşte. Nimic în româneşte, nu ştiu dacă îţi poţi imagina „nimic”.
Adică dacă s-ar întâmplă chestia asta cu vreo minoritate în România ar ieşi supermegascandal, ai zice că, bă, chiar nu există.

Or, efectiv am fost în sate şi întrebăm oamenii:
– „Ok, aici dumneavoastră ce sunteţi?”
Cică „vlah” sau „român”
-”Si în sat cum e?
-”Pai tot aşa sunt, toţi.” „Vlahi” sau „români” (evident că vorbesc aceeaşi limbă).
-”Ok, şi sârbi sunt ?
-”A, sunt destul de putini”.
Care e fază, liderii lor spun că toată zona e locuită numai de români. Nu-i aşa, hai să fim serioşi, nu sunt numai români, sunt şi o grămadă de sârbi acolo, în estul Serbiei. Că zic ca „ăsta e sat pur românesc” -nu e sat pur românesc, sunt şi sârbi. Eu cred că adevărul e undeva la mijloc între recensământul Serbiei şi ceea ce spun liderii români de acolo, adică toţi exagerează.

Stanga: vorbitori de limba romana si "vlaha" conform recensamantului Serbiei din 2002. Harta facuta de catre un roman si afisata pe paginile romanesti de wikipedia. Dreapta: romani, "vlahi" si maghiari pe harta etniilor dupa acelasi recensamant. Harta publicata pe paginile sarbesti de wikipedia. La ultimele recensaminte, numarul de vorbitori de romana/"vlaha" a fost mai mare decat cei declarati romani/"vlahi"  Stanga: vorbitori de limba romana si „vlaha” conform recensamantului Serbiei din 2002. Harta facuta de catre un roman si afisata pe paginile romanesti de wikipedia.Zona pe care delimitata cu verde e locuita de romanii timoceni; cea de la nordul ei, e parte a Banatului Sarbesc/Voivodina, unde limba romana este una dintre limbile oficiale, ca si maghiara.

Dreapta: romani (caramiziu, in Voivodina), „vlahi” (maro-vinetiu) si maghiari (violet) pe harta etniilor dupa acelasi recensamant. La ultimele recensaminte, numarul de vorbitori de romana/”vlaha” a fost mai mare decat cei declarati romani/”vlahi”, vezi aici. N.m., O.

Dar asta e chestia pe care, cum să spun eu, oficialii sârbi nu au cum la o explice. Băi, acolo e clar că sunt foarte mulţi români, minim 15%, de ce nu există inscripţii publice, dacă legislaţie o cere? Adică dacă legislaţia o permite, nu ai cale de întors, că or fi români, că n-or fi români, e clar.

„E o chestie artificială, politică”

Doi la mână, e o chestie politică, asta e impresia mea , nu ţine de faptul că sârbii au ei impresia că românii de acolo sunt de fapt vlahi şi că ei vor să standardizeze, să le facă altă limbă, limba vlahă.
O-Din informaţiile tale au existat acuzaţii, în politică sau în presă, că românii din Timoc ar urmări autonomia?
ID-În politică da, doar în campanii electorale se mai spune chestia asta. Adică din ce mi-au mai spus şi oamenii pe acolo, mai sunt unii politicieni sârbi, nu ştiu cum îi cheamă, care mai apar pe la televizor şi mai flutură chestia asta, cu estul Serbiei, cu românii de acolo, care ar vrea, ar putea la un moment dat să se lipească de România,
O-Din ce partid?
ID-Din ambele, şi Democraţi, şi Socialişti. Şi, şi.
O-Şi presa?
ID-Eu am căutat ziare în romană şi nu am găsit. În sârbă… nu înţeleg sârbeşte, aşa că am întrebat oamenii: băi, din ziar ce scrie? Şi ideea că doar atunci când e legat de vot, de asta spun că e foarte politizată chestia. E o chestie artificială, făcută la nivel politic. Aicea e frecuş, la recensământ, la ce declară liderii sârbi, aici e problema

Pagina de interenet a comunei Žagubica/Jagubiţa. Aici, 22% se declara oficial vlahi/romani dar, relateaza Ionel, nu exista nici un semn in romaneste. Nici siteul nu face exceptie.

În realitatea de zi cu zi, ei nu au treabă, vorbesc când în româneşte, când în sârbeşte. De exemplu i-am întrebat pe nişte oameni :
-„Băi, voi aveţi probleme cu sârbii ?”
-„Nu domne. Avem probleme cu ăştia, din satul de lângă, că fură.”
-„Si aici ce sunt ?”
-„Nu contează ce sunt, ideea e că fură şi ştim de care să ne păzim, că ştim care fură.” Ideea e că ei între ei nu se urăsc, cel puţin oamenii pe care i-am întâlnit eu.

 Casa Petrei din satul Zlot, de lângă Bor. ” Mi-s română, baba”. Foto: Ionel Dancu

O-Păi nu ai vorbit cu sârbi, că să vezi şi opinia lor, sârbul de rând. Nici nu aveai cum, că nu ştii sârbeşte.
ID-Da, dar chiar mă uităm aşa în jur dacă stârnesc vreo reacţie. Am văzut că se uită lumea la mine, pe stradă, dar nu am văzut pe nimeni să se uite urât, sau ciudat. Şi chestia că nici din gura vreunui român nu am auzit să spună ceva naşpa de sârbi. N-au nimic, adică, nu e ca la noi , dacă întrebi românii, „a, ţiganii-s nespălaţi şi fură„. Românii din Timoc nu zic că „sârbii sunt răi şi ne asimilează„, ei spun de statul sârb.

Dacă la nivel politic se rezolvă chestia asta, io bag mâna-n foc că şi mâine s-ar rezolva multe dintre problemele care sunt acolo.  S-ar respecta legislaţia, că nu spune nimemi să li se acorde drepturi în plus. În Voivodina de ce se respectă, iar aici, în Timoc,  nu?  Nu e aceeaşi lege ?

Parlamentul României nu va vota acordul Serbiei cu Uniunea Europeană

O-Ce ar trebui să facă statul român pentru românii din Timoc, faţă de ce se face?
ID-În primul rând, România şi Iugoslavia, pentru că atunci era Iugoslavia, pe vremea lui Iliescu, au semnat în 1996 un acord-cadru privind drepturile minorităţilor în care statul român se obligă să respecte drepturile minorităţii iugoslave de pe teritoriul României- la cultură, educaţie, limbă maternă, şamd. Şi la fel, statul Iugoslav se angaja.
Tratatul asta era valabil 10 ani. A fost reînnoit, deci încă e în vigoare. În Voivodina e ok. Dar în estul Serbiei, statul sârb nu respectă absolut nici o prevedere din tratat.
Ce ar trebuie să facă statul român, din punctul meu de vedere? Ar trebui să spună: băi nene, ăsta e tratatul pe care noi l-am semnat. Asta faceţi ? Nu. Asta faceţi? Nu. Asta faceţi ? Nu.
Ok, şi unde e reciprocitatea ? O să constate că nu există, şi atunci să se gândească: ce decizie ar trebui să luăm ? Dacă ne purtăm la fel cu sârbii din România n-ar fi ok, că nu-i ok să-i dai şi tu în cap ăluia, dar efectiv trebuie să condiţionezi Serbia.

Uite, acum ar fi un moment foarte bun pentru că Serbia vrea să între în Uniunea Europeană şi Parlamentul României trebuie să voteze dacă este de acord cu (pre,  n.m.) aderarea Serbiei..

Şi politicienii români ar trebui să spună pe cale diplomatică, dacă nu rezolvaţi problematică românilor din estul Serbiei, noi nu o să votăm. Asta ar fi un instrument pe care România îl are acum la îndemână şi e foarte importantă chestia asta.
O-Tu ai vorbi pe tema asta a românilor din Voivodina cu politicieni români?
-Da, cu parlamentari. Cu parlamentari chiar foşti şefi pe la Departamentul Românii de Pretutindeni, dar înainte.
O-Cât de implicaţi sunt şi cât de mult pot să îi influenţeze pe colegii lor să ia o decizie?
ID-Asta e, că, spre deosebire de Bulgaria… Românilor din Bulgaria, din Vidin, care spun la fel, că nu sunt recunoscuţi ca minoritate naţională în Bulgaria, la recensământ le-a trecut cu creionul (naţionalitatea, n. m.), ca să poată să şteargă, să scrie „bulgari” în loc de români. Ei, acolo poţi să faci o presiune, pentru că bulgarii sunt în Uniunea Europeană. Tu pe sârbi cum poţi să îi presezi, că nu-s în Uniunea Europeană?
O-Să le condiţionezi intrarea (de fapt, preaderarea, prin Acordului de Stabilizare şi Asociere cu UE -n.m).
ID-Exact, numai asta poţi să faci momentan.
O-Şi asta ţi-au spus şi parlamentarii respectivi ?
ID-Da
O-Sunt dispuşi să recurgă la…?
ID-Da, din informaţiile pe care le am acum Parlamentul României nu o să voteze.***

După ce Băsescu a vizitat estul Serbiei, „cred că a fost un şucăr destul de mare”

O-Guvernul ? Putea să ia vreo măsură ?

ID-Păi da, asta pe cale diplomatică, pe calea ministerului de Externe. Aicea sunt nişte uzanţe, sunt nişte chestii cam sterile. Şi altceva, care-i chestia: există comisii mixte prin tratatul asta de care-ţi vorbeam- care ar trebui să se reunească semestrial.
În cazul Ungariei se întâlneşte comisia asta mixtă româno-maghiară şi discută situaţia etnicilor maghiari din România şi-a etnicilor români din Ungaria.În cazul Ucrainei, comisia asta ucraineano-romană de minorităţi nu s-a mai reunit de prin 2003, 2004, de foarte mulţi ani.
La fel e şi în cazul Serbiei, comisiile astea -o parte din Guvern- nu se mai reunesc. Nu mai ştiu să îţi spun exact anul, dar, de minim doi ani nu se mai întâlnesc. S-au întâlnit doar puţin la început şi cam atât.
Apoi, pe cale de diplomaţie miniştrii de Externe au avut nişte declaraţii în care, ok, încurajăm ca românii din estul Serbiei să-şi recunoască identitatea şi aşa mai departe. Nimic mai mult, fără să fie o întâlnire comună cu omologii lor din Serbia, deci ca şi cum nu ar fi zis nimic.

Basescu la Kladovo/Cladova, in 2009. Foto: Presidency.ro

 După care, la nivel de preşedinţie: vizite. Iliescu n-a făcut niciuna, Constantinescu n-a făcut niciuna. Doar Băsescu, primul preşedinte care s-a dus în Serbia, în Estul Serbiei, la românii de acolo. Şi vreau să spun că după ce Băsescu a fost la Cladovă, în 2009, n-a mai existat nici o întâlnire la nivel înalt între oficialităţi sârbeşti şi oficialităţi româneşti. De ce?
Pentru că Băsescu a spus acolo că statul sârb ar trebui să acorde românilor de acolo aceleaşi drepturi pe care le acordă şi România sârbilor, o chestie de bun simţ şi de reciprocitate. Şi de atunci, cred că a fost un şucăr destul de mare, nu ştiu ce s-a întâmplat, da’ efectiv nu a mai fost nici o reuniune de atunci şi până acum. Deci relaţiile dintre Serbia şi România, din ceea ce ştiu eu şi din surse care mi-au spus, niciodată nu au fost mai reci ca până acum.

O-La nivel de preşedintie, am inteles, exista implicare reala fata de chestia asta.

ID-E o implicare mai mare, nu stiu cat de reala e, e o implicare mai mare decat a fost .

În partea a doua (marti), vedeti cum vorbesc copiii români Timoceni cu părinţii lor şi între ei. Tot În partea a doua a interviului, Ionel spune ce promiteau partidul romanesc faţă cele sârbeşti şi se pune în pielea politicienilor sârbi, pentru a înţelege de ce le e frică de români.

Cine e Ionel Dancu

Ionel Dancu (n.1985, la Bucureşti) este un jurnalist cu cinci ani de experienţă în presă (Curentul, România Liberă şi, din 2008, Adevărul.ro). Este interesat de drepturile omului şi de minorităţile etnice şi a participat la numeroase training-uri şi programe pentru presă privind minorităţile, cum ar fi trainingul multimedia „Colourful, but colourblind” (vezi materialul video al echipei sale, aici)
Printre materialele pe care le-a scris pentru Adevăru.ro se număra şi „Spaima minorităţilor: dispariţia învăţământului în limba maternă” şi „Cum ceri o pâine la Miercurea Ciuc, în română sau în maghiară?„.

A absolvit facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării în 2008, iar din 1 octombrie 2008 este masterand în „Jurnalism Tematic”, la aceeaşi facultate.

____________________________________

*42.660 de „vlahi” din 59.729 de vlahi+români. Estimările organizaţiilor din 2002 vorbesc de 245.700 vlahi/români în Estul Serbiei. Vezi aici, ultimul tabel.

** Această parte a interviului a avut loc înaintea primelor declaraţii oficiale pe aceasta tema, făcute de Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei de Politică Externă din Senat, respectiv de Viorel Badea, preşedintele Comisiei pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni din Senat.

Anunțuri

24 de gânduri despre “[Interviu] Pentru „vlahii” din Timoc, parlamentarii români vor opri drumul Serbiei spre UE

  1. Felicitari pentru interviu! Daca este I. Dancu este cel care a realizat reportajele din primavara de la Adevarul, referitoare la romanii timoceni (si cred ca el este pentru ca recunosc pasaje) sunt nespus de bucuroasa sa vad ca exista jurnalisti tineri entuziasti care intr-adevar realizeaza lucruri folositoare pentru noi toti…ca sa nu mai spun ca asta inseamna presa de calitate..

  2. E o chestie dificila ce sa faci cind ai o possibilitate cum este intrarea in UE. Daca joci acest atu, relatiile statale pot fi corupte, si nu ai garantii ca lucrurile nu se vor schimba la loc dupa ce intra. Daca nu o faci, nu poti conta ca gestul tau va fi returnat odata intrati in UE…

    De exemplu, extremistii maghiari reclama si de atunci de ce nu a conditionat Ungaria intrarea Romaniei in UE de autonomia secuilor. Si mai mult Ungaria a fost printre primele tari care a ratificat in parlament intrarea Romaniei. Gestul a fost returnat? Greu de spus, ca avem UDMR la guvernare, adica nu stim exact ce era fara ei (dar foarte probabil nu multe…)

    Cred insa ca Romania nu va juca acest atu, fiindca pina acum a evitat sa faca eforturi semnificative fata de minoritatile romanesti, adica ia cam sacrificat de frica ca sa nu justifice cererile similare ale noastre…
    Si m-as bucura daca ar trece peste asta, fiindca stiu ce inseamna o politica de asimilare la nivel de stat, si cred ca ar trebui sa aiba aceleasi drepturi pe care le avem noi sau cele inca disputate 🙂

  3. Pingback: [Interviu, partea a II-a] Românii din Timoc şi teama pentru frontierele Serbiei « MaghiaRomania

  4. Pingback: Parlamentarii români vor opri drumul Serbiei spre UE, pentru “vlahii” din Timoc.Românii din Timoc şi teama pentru frontierele Serbiei. « CER SI PAMANT ROMANESC

  5. Pingback: Secuimea si cele “82 de situatii similare” din Europa | Rasfatzika's Blog

  6. Pingback: Secuimea si cele “82 de situatii similare” din Europa « MaghiaRomania

  7. aiurea, Basescu nu va conditiona preaderarea Serbiei de respectarea drepturilor romanilor timoceni
    „Preşedintele român a mărturisit că au existat inclusive sârbi din legislativul de la Belgrad care i-au sugerat să şantajeze Serbia pe drumul său spre Europa şi să ceară în schimb drepturi pentru românii din Timoc. În decembrie liderii Uniunii Europene vor decide dacă Serbia este suficient de bine pregătită pentru a începe negocierile de aderare, iar România poate să o ajute sau să-i pună beţe în roate. Traian Băsescu a declarat că nici un moment nu s-a gândit să şantajeze Serbia, „unul dintre prietenii tradiţionali ai României”.
    http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/cum-a-devenit-timocul-o-prioritate-pentru-romania-243293.html

    • Romanii din afara granitei sint vitregiti de teama politicienilor romani de a nu arata pretexte de genul „a cere scoli si inscriptii in limba minoritara nu este un act iredentist si sovin”.

      Chiar Basescu a declarat „Nu vom face niciun gest de amestec in treburile interne ale Serbiei, asa cum nu am accepta niciun gest ca cineva sa vina sa ne spuna: ‘Ce faceti cu ceangaii si cu ungurii?’.”
      http://www.ziare.com/basescu/presedinte/basescu-catre-romanii-din-serbia-fiti-uniti-sa-fiti-reprezentati-1131068
      Si asta nu este un mesaj spre Ungaria (cum cred unii), ci un mesaj spre romani: mai incet cu revendicarile spre vlahii/romanii timoceni, ca ne trezim cu ungurii cerind si mai tare …

      • Vlahii timoceni nu au nici macar scoli elementare, nici biserica (a fost ridicata una acum cativa ani si sarbi mereu ameninta sa o darme)–ei nu „exista” ca romani pentru statul sarb.
        Cea ce se cer ei acum sunt drepturile ca minoritate nu genul de cereri care anima UDMR in Romania (unde au satisfacute de mult drepturile ca minoritate si au avut multe dintre ele chiar si in perioda comunista-scoli, biserici, presa)
        Nu exista o echivalenta, nici pe departe, intre ei si situatia maghiarilor Ardeal (sau a sarbilor din Banat).

        Nu am idee insa de ce atata consideratie si prietenie cu sarbii. Poate e ceva ‘strategic’, adica dorim sa avem o tara invecinata cu care sa zicem ca suntem in relatii bune. La fel face si Ungaria cu sprijinul constant pe care l-a acordat Croatiei.

        Ce spui tu insa e adevarat in problema Kosovo. Dar nu e numai cu maghiarii (Tinutul Secuiesc) ci si situatia („razboiul inghetat”) din Moldova/Transnistria.

      • Stiu, ca maghiarii ardeleni avem mult mai multe drepturi ca cei din Timoc, dar faptul ca Basescu face o paralela asta cind vorbeste despre drepturile vlahilor/romanilor spune ca teama asta exista: ea ar valida IN MINTEA ROMANILOR scolile, inscriptiile, etc atit de mult contestate si azi (vezi Cluj, vezi Tirgu-Mures,…).
        Sa nu mai vorbesc de situatia ceangailor fara scoli, inscriptii, biserica (aici si biserica catolica isi are hiba mare de a se uita la considerente politice mai mari…) 🙂

        Ungaria a conditionat acum o luna preaderarea Serbiei de modificarea legii restitutiei proaspat aprobata care excludea pe cei (sau descendentii lor) care au fost inrolati in armata maghiara intre 1940-44, adica pe toti maghiarii! Serbia a revenit si promis modificarea in sensul excluderii a criminalilor de razboi, inca nu a fost votata, ma intreb ce va face Ungaria daca nu se voteaza pina in decembrie…

  8. Lorand–-dar faptul ca Basescu face o paralela asta cind vorbeste despre drepturile vlahilor/romanilor spune ca teama asta exista: ea ar valida IN MINTEA ROMANILOR scolile, inscriptiile, etc atit de mult contestate si azi –

    Nu stiu ce sa zic, probabil ai dreptate, dar mie imi suna bizar, aberant. E iar o gafa de-a lui Basescu, eu credeam ca cerem Serbiei sa se alinieze cu cerintele EU (asta include identitate, invatamant normal in limba materna, religie, etc.)

    Oricum, se pare ca, dupa esecul cu Moldova, acum Timocul/Balcanii (vlahii si aromanii) sunt urmatoarea obsesie etno-nationalista (si politic/electorala 2012) a lui Basescu.
    Eu zic, in contextul blogului MaghiaRomania, sa ne bucuram ca nu a ales sa fie vorba iarasi de binecunoscutii 1.4 mil irrendentisti din RO (glumesc).

    http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/cum-a-devenit-timocul-o-prioritate-pentru-romania-243293.html

  9. „Comunicatul de presă al Preşedinţiei a dat foarte mari rezultate. Luni, în toată presa sârbă se scria despre vizita preşedintelui Băsescu la românii din Timoc. Este pentru prima dată când vedem în presa sârbă că vorbeşte cineva despre românii din Timoc şi nu despre vlahi.”

    Preşedintele Comitetul pentru Drepturile Omului din Negotin, Dusan Pârvulovic

    ar fi interesant de vazut si comunicatul.

    via George Damian http://www.george-damian.ro/traian-basescu-a-primit-o-caciula-in-valea-timocului-si-punctum-2052.html

  10. Pingback: Imnul Ungariei, peste viata romanilor « MaghiaRomania

  11. Pingback: Imnul Ungariei, peste viata romanilor « MaghiaRomania

  12. Pingback: Serbia “se jura” ca va respecta drepturile romanilor « MaghiaRomania

Comentariile nu sunt permise.