Regele Ferdinand al Romaniei, „biruit numai de propriul neam”?


Regele Ferdinand, in timp ce isi trada neamul. Asta, dupa logica marelui citatului atribuit Iorga...

Imi place Monarhia. Dar mai mult imi place empatia!

Celor carora le e greu sa empatizeze cu nemultumirea maghiarilor fata de placuta cu citatul luiatribuit lui Nicolae Iorga, le propun sa isi imagineze urmatoarea inscriptie langa Statuia Regelui Ferdinand*:

Biruitor în războaie, învins numai in batalia pentru Bucuresti de propriul sau neam, cand incerca sa invinga Germania nebiruita

Explicatie, pentru cine nu a auzit de batalia asta**: pe 3 decembrie 1916, pe frontul de pe Arges si Neajlov, armata romana pierdea lupta cu trupele germane. Pe 6 decembrie, la ora 12, germanii intrau in Bucurest, inaugurand o perioada intunecata pentru istoria Capitalei si a Romaniei, care din fericire nu a tinut mult***.

A, nu Ferdinand a pierdut batalia, ci comandantii sai? Discutabil dar, daca da, atunci nuantam un pic textul de pe placuta. Dar partea cu „propriul neam” ramane! Asta daca urmam logica lui citatului atribuit lui Iorga:

Născut în Sigmaringen în sud-vestul Germaniei, Prinţul romano-catolic Ferdinand Viktor Albert Meinrad de Hohenzollern-Sigmaringen a fost fiul Prinţului Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen şi a Infantei Antónia a Portugaliei, fiica reginei Maria a II-a şi a regelui Ferdinand al II-lea, prinţ de Saxa-Coburg şi Gotha.

Deci Ferdinand era atat de german pe cat era Matei/Matia de roman. Dupa tata. Dupa mama era portughez (dar dintr-o familie de ascendenta germana), in timp ce Matia Corvin era, din acelasi punct de vedere, maghiar (fiul lui Erzsébet Szilágyi).

Matia corvin era roman dupa tata, dar maghiar dupa mama. Poporul sau, ca rege, era cel multietnic ungar.

Vedem, la aceasta privire atenta, cat de fortata a fost ideea lui atribuita lui Iorga. Ca sa nu mai pomenim ca neamul unui rege trebuie sa fie cel pe care il conduce. In cazul lui Ferdinand, deci, neamul sau a fost poporul Romaniei, nu germanii. Spre cinstea lui! Asa cum neamul lui Matia a fost cel multietnic al Regatului Ungariei****. Deci ungurii, croatii etc plus romanii ardeleni. Dar niciodata romanii din Moldova lui Stefan!

_______________________________________________
* cea de la Iasi, la Bucuresti inca nu a fost pusa la loc, desi a fost gasita in 2006. In schimb am avut „dreptul” la o statuie a lui Carol I, dar nu opera lui Mestrovic.

**si nu zic c-ar fi doar cazul scolilor romanesti 😉

*** Pana in noiembrie 1918, cand francezii generalului Berthelot, dar si militari britanici, au intrat in Bucuresti (primii soldati, pe 16 noiembrie). Trupele regelui Ferdinand aveau sa ajunga mai tarziu in orasul deja eliberat, pe 1 decembrie. Vezi „Istoria Razboiului pentru Reintregirea Romaniei”, de Konstantin Kiritescu, vol II, pagina 374, Ed Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti 1989.

****Vezi si aici.

Anunțuri

40 de gânduri despre “Regele Ferdinand al Romaniei, „biruit numai de propriul neam”?

  1. –Vedem, la aceasta privire atenta, cat de fortata a fost ideea lui Iorga

    comparaţia ta dintre Ferdinand şi Corvin e forţată (dar nu găsesc nici eu ceva mai apropiat, poate doar enervare mea atunci când s-a discutat aici cazul cu bustul „Miklos” Bretan)

    iar idea lui Iorga a fost alta, vezi un link de la Tihi :

    http://www.dw-world.de/dw/article/0,,15102012,00.html?maca=rum-rss-rom-rom-3295-xml-mrss

    • Ovidiu: de ce e fortata? Nu a luat bataie de „propriul sau neam”???

      Si una care ai evitat ” invins NUMAI la Baia”: Matia a mai fost invins, chiar inainte de Baia, in 1464. Tot nu vezi batjocura in textul implicat?

      • Ideea a fost sau nu alta, problema e ca textul e ala si acum nu mai are rolul de atunci, de a opri daramarea statuii. Din contra, da apa la moara nationalismului romanesc.

        Si astept si eu sa zici de ce fortata comparatia. Ambii au fost sefii statelor respective cand au luat bataie de la „propriul neam”. Si chiar daca sa zicem ca Ferdinand nu a participat la apararea Bucurestiului sau nu a avut rolul lui Matia la Baia, tot era seful armatei romane, deci a fost si el infrant.

        Iar daca tii sa imi demonstrezi ca el nu, doar comandantii ostii sale… am prevazut si asta 😉

        „A, nu Ferdinand a pierdut batalia, ci comandantii sai? Discutabil dar, daca da, atunci nuantam un pic textul de pe placuta. Dar partea cu “propriul neam” ramane!

  2. Olahus, situația nu e aceeași 🙂

    1. maghiarii țin mult la Corvin,
    dar românii nu prea țin la Ferdinand (decât câțiva).
    pentru mulți, regii sunt priviți în opoziție cu Cuza, adică rău.

    2. pe maghiari îi irită să spui că simbolul lor a fost român,
    în timp ce pe români nu-i irită să spui că simbolul lor a fost german.
    i-ar irita doar dacă ai spune c-a fost maghiar.

    dacă pui o asemenea plăcuță pe statuia lui Ferdinand, cei mai mulți români vor ridica din umeri, iar alții vor reacționa astfel:
    « chiar așa, ce-i cu neamțul ăsta aici?! să dispară statuia asta! »

    • Lex

      1)Eu ma adresez celor care tin la Ferdinand, ca mine. Cred ca nu meriti sa te numesti patriot daca nu respecti ce a facut Monarhia pentru tara. Despre Cuza am mai zis, si el era cam la fel de roman cat era Matia

      2) De acord, dar eu ma refeream la faza cu infrant de catre propriul neam. Si pe romani i-ar irita daca ar vedea o astfel de placuta „pe” (de fapt langa) statuia lui Ferdinand. Romanii pentru care, repet, am scris asta.

      Nu pentru „cei mai multi” ci pentru oamenii cu sensibilitati nationaliste, dar cu bun simt, ratiune si patriotism adevarat, nu de sorginte ceausista.

      Cei mai multi romani nu citesc MaghiaRomania. Nici Deaduralex. 🙂

  3. –Ovidiu: de ce e fortata? Nu a luat bataie de “propriul sau neam”?

    ba da, am zis că e forţată în sensul că nu are contextul pe care îl are statuia lui Corvin în Cluj, nu avem 80% sută germani în Bucureşti cărora să li aderseze inscripţia, iar Ferdinand nu e un reper identitate pur românească…

    –Si una care ai evitat ” invins NUMAI la Baia”: Matia a mai fost invins, chiar inainte de Baia, in 1464…

    am căutat pe net dar nu găsesc referinţe, ce bătalie a avut loc în 1464 ?

    –Tot nu vezi batjocura in textul implicat?

    văd, revin mai târziu doar pe subiectul ăsta

    • Ovidiu, mersi de lamurire. De acord, nu avem 80% germani in Iasi (nu Bucuresti, in Bucuresti inca nu ne-am recapatat statuia lui Ferdinand), dar era un exercitiu de imaginatie si empatie. Cu un context diferit, e drept.

    • In 1464 Matia a luptat in Bosnia impotriva turcilor, si a fost infrint la Zvornik: atacase cetatea, dar cind au sosit intaririle s-a retras rapid, lasind in urma tunuri, etc, turcii luind mii de prizonieri si urmarindu-l pina la Sava.
      Adica „invins NUMAI la Baia” – e neadevarat.

      Restul ambiguu: „propriul sau neam”, „Moldova nebiruita” (si Stefan a avut infringeri: vezi Chilia 1462, unde a si fost ranit: http://www.stefancelmare.ro/Cronologia-s1-ss11.htm#domnie1).

      Ramin la concluzia ca este un text voit sa arate o dominanta asupra noastra, plin cu ambiguitati (si greseli), ce nu are ce cauta in Cluj pe monument in 2011…

      • Sa punem atunci placuta pe statuia lui Iorga: „marele istoric a gresit in inscriptia…”:-)

  4. Si am fortat un pic 🙂 ca am comparat o statuie dintr-o piata centrala cu una dintr-o Universitate (deci spatiu mai putin circulat, dar tot important din punct de vedere simbolic -un CENTRU al culturii, educatiei, stiintei). In contextul absentei statuii din Bucuresti, de care am vorbit.

  5. „Ferdinand nu e un reper identitate pur românească…”
    Pai Matei e reper de identitate pur maghiara? Poti, te rog, sa explici?

    Offtopic fata de razboaie, ontopic fata de „neam”: Uite un exemplu de domnitor roman despre a carui origine straina nu se vorbeste: Alexandru Ioan Cuza. Mama lui, Soltana Cozadini, de origini fanariote, iar din lecturile mele stiu ca nici romaneste nu vorbea (mama, nu el).

    Deci a luat averile manastiresti de la „propriul neam” 😆 http://ro.wikipedia.org/wiki/Secularizarea_averilor_m%C4%83n%C4%83stire%C8%99ti

    • –Pai Matei e reper de identitate pur maghiara? Poti, te rog, sa explici ?

      aşa e văzut de maghiari, e ceva similar cu Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul sau Stefan cel Mare pentru români- vezi şi sărbătoare şi discursurile la reinaugurarea statuii

      • Mircea cel Batrân e român pur? Deci alegem din genealogia Basarabilor doar ce ne place? Carevasazica iar ii facem pe cumani niste verisori mai indepartati ai daco-romanilor?

        Stefan cel Mare era român pur? Deci alegem din genealogia Musatinilor doar ce ne place? Carevasazica ii facem pe unguri niste verisori mai indepartati ai daco-romanilor? (Cum care unguri? Pai aia din familia lui Losonczi Margit, nevasta lui Alexandru cel Bun.)

        Mihai Viteazul era român pur? Iarasi alegem doar ce ne place? Carevasazica si pe grecii fanarioti ii facem niste verisori mai indepartati ai daco-romanilor?

        Ce sa zic, astia trei sunt curat români care s-au gândit la continuitatea sangvina a daco-romanitatii, nu doar nu doar uitându-ne la stramosii lor, ci si tinând cont de nevestele pe care si le-au ales…

        Ce te-ai fi facut tu azi, draga Ovidiu, daca nu ai fi supt istoria la tzâtza scolii national-comuniste? Ce te-ai fi facut daca ai fi avut in bibliografia scolara autori ca Lucian Boia, Irina Livezeanu, Sorin Mitu, Alexandru Niculescu etc.?

      • Traian, Ovidiu nu a spus ca Mircea, Stefan si Mihai au fost romani 100% dpdv al ascendentei lor. Doar ca sunt considerati. Atentie la nuante.

  6. Lorand….”Tot nu vezi batjocura in textul implicat?…Ramin la concluzia ca este un text voit sa arate o dominanta asupra noastra”

    Am dat mai sus un link la un articol în Deutsche Welle ce explică de ce a ajuns plăcuţa pe statuie (ce voia să arate şi în ce context) şi am scris şi un post mai lung pe blogului Tihi (înainte de să fi citit articolul din DW) exprimând cam aceleaşi idei.

    Întrebarea e la fel ca în DW : dacă mai e necesară plăcuţa azi, dacă nu e absurd din partea românilor (care sunt azi 80% în Cluj şi au câştigat de mult lupta lor istorică pentru emancipare în Ardeal) să vadă relaţia lor cu maghiarii la fel a acum 100 de ani.

    Tot ce pot să mai spun e că subiectul merita o discuţie publică, în presa clujană ( ceva de genul ce facem noi aici) nu să fie îndepărtată „pe tăcute”.

    • Ovidiu: trebuie sa spun ca esti un idealist, iar eu un pesimist (contrar firi mele de neserios si vesel): nu vad o posibilitate de discutie publica, si mai rau, nu vad cum putem iesi de aici normal. Optiunile:

      1. Placuta ramine, ca Apostu/PDL nu va da inapoi si va santaja UDRM cu „istoria-geografia” in senat, insa UDRM nu poate renunta la un simbol, ca partidul lui Tőkés e pe spatele lor.
      Maghiarimea se va simti din nou ca in era funariota, iar opozitia dupa alegeri va elimina si „istoria si geografia” cum au promis. Tensiuni la maxim.

      2. Placuta pica, iar romanii se vor simti „calcati in picioare iarasi de unguri”, ca iarasi ei au cedat. „istoria si geografia” nu trece de senat ca PDL nu va mai putea ceda si asta. UDMR va fi atacat din nou de partidul lui Tőkés, iar anul viitor PSD va repune placuta. Tensiuni la maxim.

      3. Ceva mai caposi ai nostri nu vor veni cu flori, ci vor vandaliza sau demonta placuta, romanii se vor revolta is o vor repuna la unison (ilegal, dar cui va pasa atunci, ca e vorba sa fii impotriva ungurilor). Istoria si geografie pica. Tensiuni la maxim.

      Si nu am vorbit de Ungaria inca, unde deja a inceput discutia.

      La ce a fost buna toata timpenia asta? A incercat cineva sa faca aceste calculatii?
      Sa nu am dreptate…

    • Mersi de link, Lorand. Asta oferă o alţă perspectivă decât cea pe care o ştiam eu.

      a) deci nici nu e măcar un citat din N. Iorga ci un mumbo-jumbo a studenţilor naţionalişti de atunci şi atribuit lui Iorga, ceva bazat pe ce au au înţăles ei dintr-un articol a lui Iorga apărut în presă
      b) a fost pusă ilegal pe fondul tensiunilor politice din anii 1930s, a tensiunilor nationaliste premergătoare celui de-al doilea război mondial

      • Am recitit de mai multe ori si n-am gasit referinta de a nu fi textul lui Iorga. Tot ce am gasit este ” atribuit lui Iorga”. Si citatul din text e diferit de cel de pe placuta…

  7. Olahus: „Matia corvin era roman dupa tata, dar maghiar dupa mama. Poporul sau, ca rege, era cel multietnic ungar.”

    Servus, Olahus!

    Îmi permit să intervin pentru două lucruri spuse de tine aici.

    1) MATIA Corvin. Cred că eşti primul român pe care-l văd folosind varianta corectă română a numelui acestui rege al Ungariei. Îmi povestea odată un profesor de istorie din Timişoara (i-am uitat numele) că Matei şi Matia sunt doi apostoli diferiţi, iar numele maghiar de Matyas îl traduce pe al doilea. Dar cum „Matia” e muuult mai puţin cunoscut decât autorul „primei” evanghelii, atunci „Matei” s-a impus. Ar fi interesant de ştiut care a fost exact numele de botez al lui M.Corvin. A fost botezat catolic şi i-au spus direct „Matyas”, sau a fost botezat ortodox? Iar dacă ultima variantă e cea adevărată, i-au spus „Matia”, sau poate Iorga ştia el ceva şi i-au spus de fapt „Matei”, iar apoi acest nume a fost maghiarizat ca „Matyas”? Chiar, care o fi echivalentul maghiar al lui „Matei”?

    2) Poate fi un popor „multietnic”?

    • Bine ai venit inapoi, Raducu! 🙂 Ma bucur mult ca pana la urma te-ai intors!

      -Cu Matia nu sunt singurul, i-am invatat numele corect de la Septemcastra
      http://www.septemcastra.ro/index.php/2010/03/de-ce-matia-si-nu-matei-sau-matyas-povestea-unor-nume-ilustre/
      De obicei in introducerile articolelor scriu si Matei, pentru google. Cand vorbesc cu prietenii doar Matei folosesc 🙂 -gresit sau nu, asa m-am invatat. Bine, cand mai vorbesc online cu Septem…. 😛 😉

      -In DEX popor inseamna:
      „1. Formă istorică de comunitate umană, superioară tribului și anterioară națiunii, ai cărei membri locuiesc pe același teritoriu, vorbesc aceeași limbă și au aceeași tradiție culturală. 2. Totalitatea locuitorilor unei țări, populația unei țări; cetățenii unui stat; națiune, neam, norod”
      http://dexonline.ro/definitie/popor
      Deci poate fi multietnic in sensul de la 2., de totalitate a locuitorilor unui stat.
      Dar ca sa nu mai recurg la citari din DEX cred ca cel mai bine lasam „neam”

    • Raducu: Matia s-a nascut pe 23 februarie, iar 24 este ziua Mátyás in calendarul catolic adica sint cam sigur ca asa a fost botezat.
      Varianta maghiara a lui Matei este Máté, cu onomastica in septembrie daca imi amintesc bine.

      • Lorand : „Mátyás in calendarul catolic adica sint cam sigur ca asa a fost botezat”

        Limba maghiara nu era acceptată ca limbă liturgică de Vatican nici măcar în 1896 ! – „Matthias” a devenit „Mátyás” în calendarele Catolice cândva după 1896

    • –Ar fi interesant de ştiut care a fost exact numele de botez al lui M.Corvin. A fost botezat catolic şi i-au spus direct “Matyas”, sau a fost botezat ortodox?

      botezat Catolic,fără discuţie.

      După edictul de la Turda din 1336 a regelui (de etnie italiana şi religie catolica) Ungariei Louis I Anjou doar Romano-Catolicii putea fi nobli (clasa aristocratica, ce forma si clasa politică).
      Aunci şi-au pierdut românii reprezentarea politică în Ungaria. Până atunci aveau noblii lor (numiţi „cnezi”
      sau „voievozi”) şi erau grupaţi în aşa zisa Universitas Valachorum.
      Adica, după 1336 românii care nu erau iobagi ci nobli au trebuit să aleagă : fie s-au convertit la Catolicism fie au devenit şi ei iobagi. Cei care s-au converit la Catolicism au fost treptat- în câteva generaţii- asimilaţi prin căsătorii devenind astfel maghiari.

      Parintii lui Iancu de Hunedoara au fost amândoi români. Deci nu numai tatăl Vojk/Voicu dar si mama Elisabeta Morisiani -„”Opulenti Boyeronis ( Vlach nobleman) filiam – ex genere Morsinai – Transalpinus quidam Boyero, nomine Woyk, qui ob simultates valachicas huc (in Transilvaniam) se patriis, ex oris receperat, venustate Morsinaianae captus, duxit. – Elisabetham, vocatam ferunt”

      E vorba de deci familii bogate, cu statut de nobiliar (adică „boieri” in Valahia) ce au emigrat din Ţara Românescă (Valahia) şi sau stabilt în regatul Ungariei si care, odată în Ungaria, şi-au păstrat statutul prin convertirea la Catolicism ( fiindcă altfel si-ar fi pierdut automat).

      Deci Iancu de Hunedoara a fost român dar Catolic (din părinti rencent convertiţi) şi la fel, Catolic, a fost şi Matei Corvin.

      –care a fost exact numele de botez al lui M.Corvin ?

      „Matthias” ar fi de presupus, fiindcă Biserica Catolică avea Latina ca limbă liturgică, iar Latina era limba oficiala a regatul Ungariei în evul mediu

  8. @Olahus

    Bine te-am regăsit, bine v-am regăsit! De-abia aştept să mai citesc articolele şi comentariile de pe aici. N-am mai făcut-o cam de multişor…

    Mulţam de link-ul cu articolul lui Ioan-Aurel Pop. Impresionant. Un pic cam stufos & scolastic, dar omul a vrut probabil să fie cât mai convingător. Şi, din punctul meu de vedere, a reuşit. Dar aş fi vrut un pic mai mult despre „împricinatul” Matia/Matyas/Matthias Corvin. Oricum, acest IAP îmi place foarte mult. Chiar mă apucasem să citesc o carte a lui apărută nu demult, despre situaţia românilor din Ardeal, Banat, Maramu’, Crişana, Oaş-Sătmar, etc, în secolele 13 şi 14 dHr, adică taman perioada când ortodoxia noastră a devenit motivul numărul unu de discriminare şi eliminare dintre „stările naţionale” (să zic aşa) ale Regatului Feudal Ungar. Foarte interesantă cartea – se numeşte „Din mâinile valahilor schismatici…”. Evident că aici cuvântul „schismatici” este lăsat fără ghilimele pentru că citatul-titlu reprezintă felul în care se vedeau lucrurile dinspre Roma, via Buda, spre Est.

    Pe de altă parte, sunt de acord cu tine că numele de „Matei” Corvin s-a împământenit atât de mult încât este cvasi-imposibil să mai putem face ceva astăzi. Dar corect rămâne „Matia”, nu?

    În ceea ce priveşte definiţia din DEX a cuvântului „popor”, am mari rezerve, dar asta e o discuţie mult prea stufoasă ca să o încep aici. Oricum, acum am înţeles de ce ai formulat aşa.

  9. @O.Lorand

    Mulţumesc pentru info.

    Dar mai am totuşi o întrebare: „Máté” se pronunţă cumva exact ca „Matei”, evident cu accentul pus însă pe prima silabă? Şi cât de răspândit ţi se pare a fi în lumea maghiară acest nume? (asta a fost totuşi a doua întrebare).

  10. Ovidiu dixit: „Limba maghiara nu era acceptată ca limbă liturgică de Vatican nici măcar în 1896 ! – “Matthias” a devenit “Mátyás” în calendarele Catolice cândva după 1896”

    Vrei să spui că maghiarii şi-au botezat copiii cu nume latineşti/latinizate până la sfârşitul secolului 19? Iar pe cele ungureşti, echivalentul celor latineşti, le foloseau în mod „apocrif”? Sincer, nu prea cred. Poate, mai degrabă, erau trecuţi în „catastife” cu numele astea latineşti/latinizate, pentru a respecta cutuma Vaticanului, dar în mod real copiii erau botezaţi cu numele tradiţionale ungureşti.

    Oricum, în acest context, ar fi interesant de ştiut dacă regele Matia a fost botezat „Matthias” sau „Mátyás”. În cazul în care prima variantă e cea corectă, atunci formularea „Matthias Rex” de pe plăcuţa clujeană ar fi într-adevăr cea corectă!

  11. Ovidiu dixit: „Latina era limba oficiala a regatul Ungariei în evul mediu”

    Chiar este adevărat? Sau e vorba doar de limba oficială a „scriptelor”?

  12. @răducu Chiar este adevărat?

    De ce nu te apuci să citeşti şi singur ? Ai senzaţia că îmi pot pierde timpul să scriu aici pagini întregi doar că să te informez pe tine ? Latina a fost limba oficială a regatului Ungariei până în 1844–(dar situatia incepea să se schimbe după 1790 şi apariţia nationalismului maghiar).
    Situaţia e ceva mai complicată datorită Reformei-protestante din sec.16 dar asta nu afectează subiectul „Matthias”- fiindcă vorbim aici de sec.15

  13. @Ovidiu

    Măi, da’ ce opărit mai suntem… Şi extrem de ocupat în acelaşi timp. Şi manierat nu mai zic. Amice, dacă ţi-e timpul atât de preţios şi scrisul pe forum/blog atât de oţios, atunci un simplu „da” la întrebarea-mirarea mea era suficient. Eventual şi un link, dacă nu ţi-ar fi afectat ficatul prea mult gestul acesta. Sau puteai chiar să nu răspunzi, dacă nu-ţi face plăcere. Nu era nevoie de ieşirea asta în decor în genul femeilor nefericite.

    Oricum, mulţumesc pentru efortul depus până la urmă. 🙂

    Şi un sfat: respiră! 😉

  14. OK, wikipedia zice aşa: „Limba de cancelarie (limba de stat) a Regatului Ungariei (inclusiv Transilvania) era limba latină. Maghiara a fost introdusă ca limbă oficială abia în anul 1825.”

    Uşor diferit de ceea ce ne-ai oferit tu, amice Ovidiu. Şi cu o precizare ce justifică pe deplin întrebarea mea. Poate că de-aia erai şi atât de iritat – probabil că nu erai tocmai sigur de ceea ce spui. Dar te înţeleg – eşti foarte ocupat cu cititul şi n-ai timp să te documentezi. 😀

    • @raducu…”Uşor diferit de ceea ce ne-ai oferit tu, amice Ovidiu”

      uşor, e diferenţa de 19 ani când subiectul era evul mediu, noi vorbeam de secole (sec. 15)..e o greşeală – anul a fost 1844 nu 1825…în 1825 a început reforma lingvisticvă, în 1836 a fost introdusă limba maghiară în administraţie, iar 1844 a fost declarată oficială (adică a fost un proces finalizat în 1844..aşa cum am scris a început din 1790 de fapt)

      Dar mă bucur că ai decoperit că poti folosi google în loc să mă întrebi pe mine ca un copil de grădiniţa „aaa…da chiar e adevărat ?”

  15. Ovidiu: a fost botezat catolic probabil Mathias, dar cred ca tot Mátyás (Matia) ramine. La fel cu frate-su Ladislaus / László…
    Am gasit registrul botezurilor din citeva localitati din sec XVIII: catolicii ii registrau Johannes, Stephanus, iar reformatii ca János, István. Adica probabil in limbajul comun erau toti János/Ioan/Ian sau István/Stefan/Stepan etc… 🙂

    Raducu: „Mathias rex” a fost semnatura lui Matia pe documentele emise (normal, in latina) adica formularea de pe statuie este probabil cea mai potrivita.

Comentariile nu sunt permise.