Test+muzica de minoritati, din Timoc pana in Tara Calatei!


Un test sa vad daca imi iese sa programez publicarea posturilor la ora Romaniei ;). Bonus: muzica faina de la minoritati: romanii din Valea Timocului si maghiarii din Tara Catatei.

Bilia Krstic, o cantareata sarboaica* , prelucreaza cu talent (si cu o pronuntie acceptabila 😉 o frumoasa melodie romaneasca din Timoc. Apropo, va recomand o serie de reportaje despre romanii din Estul Serbiei de Ionel Dancu. Favoritul meu: „Dumnezeu nu stie romaneste in Valea Timocului„.

Ramanem un pic in Timoc. Ca tot a fost Dragobetele, iar primavara seamana fluturasi in stomacurile noastre, un „cantec popular erotic” 😛

Din Serbia trecem Dunarea si nu ne oprim pana in judetul Cluj**. In Tara Calatei/Kalotaszeg, ale carei traditii sunt recreate cu pasiune si de catre maghiarii din Ungaria. De la simpli cercetasi

pana la dansatori si cantareti profesionisti, in cea mai buna inregistrare „calateana” pe care am gasit-o online. O defilare fastuoasa de cantece, dansuri si costume din „cea mai necunoscută regiune etnografică celebră din România”.

__________________________________________

*din cate am citit, nu e este etnica romanca/”vlaha”, dar nimeni nu-i perfect :))

**o parte din Tara Calatei exista si in Judetul Salaj. Sper insa ca dansurile respective sunt din Cj. Pentru scurtimea frazei :p

Anunțuri

4 gânduri despre “Test+muzica de minoritati, din Timoc pana in Tara Calatei!

  1. Se poate „citi” în cultura românilor timoceni întreaga istorie a grupului.

    1. stratul cel mai vechi, Arian, Indo-European, adică cel dinînainte de migrarea indo-europenilor în Europa (şi Iran şi India)

    „Dragan îmi spune că „noi aici avem tradiţii păgâne, absolut. Colacul de sărbătoare îl taie ca zvastica, soarele cum se întoarce. Zvastica-i simbolul nostru’ aişia”, îmi spune Drăgan, referindu-se la simbolul de sorginte indo-europeană.Ciobanii români din Carpaţi purtau semnul zvasticii pe glugi. Tot zvastica a fost motiv popular în broderiile bucovinene.”

    2.Traco-Dacic – aici avem „superstiţiile”- des întîlnite la toţi românii, se şi zice că românii nu sunt religioşi ci mai degrabă superstiţioşi, sărbători -(Mărţişor, Dragobete, Baba Dochia/Baba Dacia), dansurile „căluşarii” etc.

    Dragan îmi spune că la românii din Timoc dacă ai blestemat pe cineva “e mai rău decât l-ai fi omorât” şi de aceea, “dacă te blastămă unul, apăi trebuie să îl pocneşti, îl omori cu bătaia”.
    “Ştii cum se face blestemul? Cu orbeţi…etc.

    3. Greco-Roman

    La noi aici, Lunea e «Luna» , Marţi e «Mars» (Marte, zeul roman al războiului, n.r.), Miercuri e «Mercur» (mesagerul zeilor la romani, n.r), Joi e «Jupiter» (zeul cerului şi al fulgerelor la romani, un fel de Zeus la greci), Vineri e «Venera» (zeiţa Venus a vegetaţiei şi a fertilităţii, n.r.), Sâmbătă e «Saturn» (zeul roman al agriculturii, justiției și dreptății) , Duminica e «Solivictus» (se referă la Sol Invictus, regele soarelui la romani, n.r.)”, spune Dragan. “Toti zeii sunt aicea. Deci se roagă pentru ziua aia, care e un zeu”….“Prin spatele satului trece Stigul, râul Morţilor (în mitologia greacă, râul Styx era calea de trecere către tărâmul morţilor, n.r.).

    4.Creştin-evident

    http://www.timocpress.info/?p=3758

  2. Olahus….Din Serbia trecem Dunarea si nu ne oprim pana in judetul Cluj**. In Tara Calatei/Kalotaszeg

    Cred că „paralela” ar fi trebuit să fie Moldova şi ceangăii maghiari, adică tot o comunitate arhaică, unca care nu a participat la procesul formării naţiunii maghiare din sec-XIX.

  3. @Ovidiu: am evitat sa fac paralela asta pe blog, deocamdata, chestiunea fiind delicata. Va veni si vremea ei, mersi de clip!

Comentariile nu sunt permise.