In Romania, tara mea, vorbesc maghiara! Ca iti place sau nu!


Sa nu-ti sara... painea la astfel de replici?

-Vorbeste romaneste, nu ungureste, ca mananci paine romaneasca*! -Ok, si daca-i din faina de import?

Sunt roman si mandru** bucuros de mostenirea noastra culturala si de limba noastra, cea romana. Sunt roman, dar, mai intai de toate, sunt om. Si pot, cu un efort mai mic sau mai mare, sa ma pun in pielea cuiva care nu s-a nascut intr-o familie romaneasca, dar in aceeasi tara cu a mea. In tara noastra -a mea si a lui.

Asta voi si face mai jos, cat voi scrie cu rosu: ma voi pune in pielea unui ungur si voi reproduce ce ar gandi un Olahus maghiar, daca vreo persoana i-ar atrage atentia ca vorbeste ungureste:

Sunt maghiar. Ungur, daca preferi. Limba romana e o limba straina, oricat te-ar deranja acest termen. Stiu ca poate iti suna dur, pentru ca tii la ea, cum eu tin la a mea. Dar, rational vorbind, romana e la fel de straina pentru mine pe cat e pentru tine limba maghiara.

Am invatat si eu romaneste. Daca nu as fi facut-o, era pierderea mea. Insa in nici un caz nu sunt obligat sa o invat. Arata-mi legea care sa ma oblige. A, e limba oficiala, de acord! Asta ma obliga sa o stiu daca ma angajez in anumite domenii, cum ar fi administratia publica. Dar atat.

Nu invat o limba din obligatie. [Update 17 mai 2011 Si chiar daca (cel putin ) prin (noua) lege( a ) invatamantului,  copii nostri-s obligati sa invete romaneste, ca orice alti cetateni romani, nu aceasta obligatie ii va  motiva sa o faca. Cum nu i-ar motiva nici macar introducerea unor sanctiuni -continuati sa visati, extremistilor!

Eu am invatat romana fiindca imi foloseste si, poate, fiindca a ajuns sa imi placa ]. Asa cum imi place (mai mult decat oricare) limba mea. Pe care, ca si tu pe a ta, am invatat-o de la mama, inainte de a o perfectiona in scoala si vorbind-o cu altii. Motiv pentru care o vorbesc de cate ori dau de alti maghiari. Iar faptul ca pe tine te zgarie pe ureche e strict problema ta.

Cum? Suntem in Romania? Asa si? Scrie undeva ca trebuie sa imi ascund limba cand sunt pe strada sau la cumparaturi? In pauza la teatru sau la bere? Pe culoarele primariei sau in sala de asteptare la doctor? Nu. Poftim? Sa ma duc in Ungaria daca vreau sa o vorbesc? Pai de ce? Asta e si tara mea, chit ca nu imi poarta numele! Aici m-am nascut, aici sunt inmormantati bunicii, strabunicii, strastrabunicii mei, etc. Inca dinainte sa se cheme Romania. Sunt acasa!

Romania e, cu toate problemele ei, o tara libera. De peste 20 de ani. Daca mai traia un pic Ceausescu, poate ne interzicea si limba s-o vorbim. Nu a mai trait. Teapa ta! Du-te tu in alta tara, daca nu iti convine!

Randurile de mai sus le-am gandit de mult, in exercitiile mele interior de a ma pune in pielea altuia. Mi-au iesit acum din taste, insa, dupa ce am citit ce a scris Cri, intr-un comentariu:

Am patit, si nu numai in Cluj, sa vorbesc o limba straina si sa aud comentarii negative in jur. Pot vorbi ce limba doresc! Am acest drept. Fiecare om il are. Si am dreptul peste tot unde merg sa am cel putin o sursa de informare intr-o limba de circulatie internationala, asa cum ar trebui sa-l aiba si strainii aici.

Ma deranjeaza cand mi se reproseaza ca nu vorbesc maghiara daca cunosc limba, si la fel daca mi se reproseaza ca nu vorbesc romana daca cunosc limba! Mi s-a intamplat, both ways. Pot sa vorbesc si chineza daca asta am chef. Eu personal sunt o combinatie intre germani, maghiari, plonezi, romani. M-am nascut la Cluj si am pasaport romanesc. Asta este, si daca nu va vine sa credeti, am fost la un moment dat, dupa o vizita in Ungaria, intrebata daca am fost ‘Acasa’. [restul aici]

Asadar poti inlocui in titlu maghiara cu romana si oricare alt(a) limba/dialect. Mai ales daca e limba ta materna. E un context care iti permite sa iti vorbesti*** ?

Daca da, vorbeste-o. Iar ceilalti, fie ei romani sau maghiari daca te judeca, sau, mai rau, se poarta urat cu tine, sunt pardon de expresie, dobitoci:

ella: s-a intamplat

ella: dar bine, erau unii mai batrani, nu stiu exact care a fost faza, dar nu ne-au raspuns nici macar dupa ce [barbata-miu]**** i-a intrebat din nou, in maghiara

olahus: la magazin?

ella: nu, ei stateau pe un trotuar si noi voiam sa ajungem la Sf Ana, pe un drum pe care nu mai fusesem

ella: eu, la magazin sau restaurant, nu am avut niciodata probleme in Covasna [dintr-o discutie de-a mea cu Ella, prietena si cititoare MaghiaRomania]

Cum ziceam? Dobitoci? Ei, hai, fara atacuri la persoana. Sa zicem afectati de dobitocie. Or fi mancat ceva stricat, si de acolo. Poate o bucata de paine.

Update: Mihaela Bucin, sefa catedrei de romana de la Universitatea din Szeged, imi spune ca „vorbeste … ca mananci paine (de o anumita nationalitate)” este o expresie maghiara. In cazul asta, probabil ca maghiarii respectivi au tradus in expresia lor un indemn romanesc mai dietetic (fara paine :P) dar tot sovin.
La o cautare pe internet, am gasit expresia doar in comentariu unui nene, aici: „!! Du-te termina de citit lecturile de baza , multumeste ca mananci paine romaneasca ca cei din Ungaria nu va primesc acolo !!!”.
Mihaela imi mai spune ca acest indemn se tot auzea „după 1864, în perioada dualismului, când ungurii s-au trezit la conştiinţă naţională” si ca se mai aude si acum in Ungaria. Nu doar printre maghiari, ci si printre minoritari:”Să vorbim ungureşte, că suntem în Ungaria, pâine ungurească mâncăm.”

Altfel spus, hai sa ne vorbim limba cat mai putin, de jena fata de majoritate!

_____________________________________________

*”Vorbeste romaneste, ca mananci paine romaneasca” este citat din memorie din declaratia unui etnic maghiar din Ardeal, cam prin anii ’90, care se plangea de astfel de remarci. Vezi si Update-ul cu ce mi-a spus despre aceasta expresie Mihaela Bucin, sefa catedrei de limba romana de la Universitatea din Szeged, Ungaria.

**am eu niste dubii legate de madria fata de o identitate. Pot fi mandru de ceva la care nu am contribuit (faptul ca m-am nascut in cultura asta si cu limba asta)?

***Deci, preferabil, NU cand nu esti cu inca un prieten care nu o stie si nici nu vrea sa o invete. Dar si atunci, daca ai scapat doua cuvinte, din pura obisnuinta, trebuie sa te inteleaga. Aici conteaza mult si cum este prietenul. In ceea ce ma priveste, poate fi deranjant cand discutiile se prelungesc. E foarte ok daca este o discutie la telefon, insa.

****[paranteza patrata] inlocuieste numele sotului Ellei, care a insistat sa nu apara in transcriere.

Anunțuri

132 de gânduri despre “In Romania, tara mea, vorbesc maghiara! Ca iti place sau nu!

  1. Salut, Olahuse maghiar, că bine spui ce spui. Da’ hai să-ţi povestesc şi eu ceva. Mulţi, foarte mulţi mă-ntreabă, binevoitori de altminteri, în Capitală, Bucureştiul nostru, de ce nu mi-am dat copilul la o şcoală cu predare într-o limbă de circulaţie internaţi0nală, dacă tot învaţă într-o limbă STRĂINĂ. Iar cînd le zic că maghiara, pt. noi NU e o limbă străină, amuţesc. Cugetă ce cugetă, apoi mă-ntreabă: da’ n-ar fi fost mai UTIL să înveţe în germană/engleză etc.? Moment în care amuţesc eu.

    • oamenii astia, binevoitori de altminteri, nu au reusit sa se puna in pielea ta de minoritar. „educatia” pe care le-a facut-o societatea ceausista a fost atat de puternica, incat nu se gandesc cum ar proceda un roman din Ucraina, de exemplu, daca ar avea scoala cu adevarat romaneasca la el in localitate.
      Daca iti permiti, ai putea sa ii intrebi: imaginati-va ca sunteti romani, minoritari (nu imigranti) intr-una din tarile din jur. V-ati da copilul la o scoala de limba straina, sau la scoala de limba romana, daca ati avea asa ceva. Si daca zic varianta a), e clar ca sunt oameni de genul „unde este bine este patria, iar limba ta materna este cea care iti aduce mai multe posibilitati de angajare” :p si care trebuie luati ca atare.

  2. (Un pic off-topic, dar totusi…)”Ador” cand ma duc in Ungaria si primul lucru pe care oamenii de acolo ma intreaba este, de unde am invatat asa de bine maghiara? (sunt unguroaica din Covasna) Dar mi s-a pus si intrebarea daca visez in maghiara sau in romana? Whaaa’??

  3. @E. Ferencz Judit

    Asta mi-a amintit de ipocrizia celor care se plang de invatamantul in limba maghiara, dar nu au nimic impotriva scolilor in care se preda numai in limbi de circulatie internationala.

    Au ceva cu inscriptiile in limba maghiara, insa nu observa reclamele in limba engleza.

    In fine, am auzit si eu de multe ori discursul acesta cu obligatia de a vorbi numai in limba romana pana m-am plictisit.

    • De acord cu tine. Dupa logica lor: Hai sa interzicem atunci romana si sa ne integram in absolutul globalizarii, vorbind numai in engleza!

      PS: bine ai venit la noi!

  4. Foarte frumos articol, sunt compet de acord cu tot ce ai scris. E un exercitiu interesant sa te pui in pielea celuilalt, si greu sa-l faci cu sinceritate maxima. De exemplu, noi, maghiarii din Romania suntem evident iritati daca cineva spune „Romania e a romanilor”, dar oare cati dintre noi ne iritam in aceasi masura cand auzim la TV premierul ungar spunand „am redat Ungaria ungurilor”, si cati vom spune „stai nene ca nu e chiar asa”.

    Pana la urma e un joc cu definitia cuvintelor „maghiar” sau „roman”. Pentru alegatorii ultra-nationalisti e un semn cu ochiul „ne gandim la fel, stim la ce ne referim, la etnie”, pentru alegatorii moderati „este vorba despre cetatenie, desigur”, desi astfel propozitia nu mai are nici un contiut de informatie, cui sa apartina tara daca nu cetatenilor ei. E acelasi „double-speak” practicat de toti politicienii, vezi de ex. „sfarsitul multiculturalismului” lui Merkel in Germania.

    Eu personal incerc sa evit expresia „limba straina” cand vb. despre romana pentru ca mi-am dat seama ca ar putea avea conotatii negative. Daca cineva spune o poveste ca „ungurul imaginat” din articol, poate e bine sa explica si ca „limba straina” e un termen tehnic, adica „limba a doua”, nu ceva in sensul de „vitreg” sau „neplacut”. Multe animozitati sunt de fapt simple neintelegeri.

    In rest, despre situatii multilingve, cred ca se aplica un principiu din teoria sistemelor informatice „be conservative in what you emit and liberal in what you accept”, in sensul ca daca suntem un grup de persoane impreuna, incerc sa nu deranjez altii vorbind indelung intr-o limba pe care ei nu o inteleg dar incerc sa nu fiu deranjat daca altii totusi o fac.

    Iata un articol interesant care arata ca discutiile legate de minoritati nu sunt foarte diferite nici pe alte meleaguri:
    http://www.hs.fi/english/article/Debate+in+media+and+online+on+status+of+Swedish+language+remains+polarised/1135263046026

  5. La Cluj din pacate am primit de nenumarate ori intrebari de genul „de ce vorbesti ungureste in Romania?”. Si citeodata in copilarie situatia a ajuns la batai…
    Am primit aceasi intrebare si in armata, si chiar pe Facebook spunind ca pe un site despre ceva din Romania se scrie romaneste 🙂

    De multe ori se foloseste argumentul de politete: nu e frumos sa vorbesti in alta limba daca in jur sint si care nu te inteleg. Sint de acord cu Laci, incerc sa limit cit vorbesc atunci in maghiara, dar nu evit, pt ca e mai rapid si poate e o chestie privata.

    De ex chiar saptamina asta am fost in Germania, si au fost situatii cind am fost singurul ne-german din grupa. Ei au fost politicosi in a mentine in majoritatea timpului discursul in engleza, dar au fost situatii cind au vorbit 2-3 minute in germana. Nu m-am simtit jenat, fiindca am acceptat ca e mai usor pt ei, si poate nici nu ma privea. Si oricum am priceput ceva 🙂

  6. Laci …dar oare cati dintre noi ne iritam in aceasi masura cand auzim la TV premierul ungar spunand “am redat Ungaria ungurilor”, si cati vom spune “stai nene ca nu e chiar asa”.

    But Fidesz’ rhetoric is shot through with social conservatism, and “Hungary for Hungarians” soft nationalism. This latter element, in particular, may explain why Fidesz still achieves 60 per cent-plus approval ratings.

    http://www.ft.com/cms/s/0/560076f6-32eb-11e0-9a61-00144feabdc0.html#axzz1ELam5IaV

    • Multumesc, inseamna ca am reusit sa ma pun in pielea unui maghiar. Bine ai venit la noi si continua sa comentezi ce iti place, dar si ce nu!

  7. „In rest, despre situatii multilingve, cred ca se aplica un principiu din teoria sistemelor informatice “be conservative in what you emit and liberal in what you accept”, in sensul ca daca suntem un grup de persoane impreuna, incerc sa nu deranjez altii vorbind indelung intr-o limba pe care ei nu o inteleg dar incerc sa nu fiu deranjat daca altii totusi o fac.”

    Ok, pai si daca altii o fac, tu ce faci in continuare, tot incerci sa nu deranjezi, sau o dai si tu pe maghiara/ daca ai cu cine?

    Olah’

    PS: foarte tare articolul despre suedofoni si drepturile lor in Finlanda. Uite ca si in „paradis” sunt probleme. Dar macar acolo sudofonii tin cu Finlanda cand joaca impotriva Suediei

    • In Finlanda probabil cea mai disputata problema este invatarea mandatorie a limbii suedeze pt FINLANDEZI in scoli. Asta chiar ca e „nemaivazut” altundeva, si nu cred ca e o cale buna…

      • tinand cont ca e limba oficiala si ea, mi dse pare normal sa o invete.mai ales ca in Aland e singura limba oficiala (asta intr-adevar o problema, dar mai bine decat sa ramana fara acele insule)

      • Aş adăuga doar că statutul limbii suedeze e nuanţat de cel puţin 3 factori (care diferă de situaţia din România):
        -în timpul războiului rece, URSS exercita influenţă puternică asupra Finlandei şi era pericolul ca Finlanda să păţească ca ţările baltice. Limba suedeză era un link simbolic către Europa de vest şi democraţie.
        -limba suedeză îţi deschide calea către toate ţările scandinave ($$$€€€) şi te ajută şi când înveţi germana sau engleza.
        -în afară de ultimii 150 ani, Finlanda exista doar ca o provincie a Imperiului Suedez, Suedeza era limba administraţiei, culturii, etc. E un pic similar cu rolul germanei în Europa de Est, şi dacă n-ar fi fost WWII, probabil că am învăţa şi noi toţi germana cu mai mult entuziasm.

    • 🙂 Dacă după o vreme îndelungată tot nu înţeleg nimic, încerc să intervin discret într-o limbă comună sau scot o carte pe care încep s-o citesc sau mă mut la o altă masă 🙂 Mă referam la situaţii când suntem _împreună_ cu un grup de oameni. Dacă într-un loc public un străin m-ar atenţiona de ce vorbesc o limbă şi nu alta, probabil că ar primi o lecţie de neuitat, similară cu cele spuse de alter-ego-ul maghiar al lui Olahus 🙂 din fericire, aşa ceva nu mi s-a întâmplat încă, dar dacă se întâmplă, dau link la articol..

    • Da, la asta m-am gândit şi eu cu articol, deşi cadrul legal e diferit, mentalitatea oamenilor este similară. Mai e o diferenţă şi în tonul dialogului din mass-media, în general finlandezii cultivă un pic de auto-cenzură, cu bogate tradiţii din timpul războiului rece. De exemplu în timpul campaniei electorale marile partide au căzut de acord că nu vor atinge „tema suedeză” în campanie, pentru a evita posibile comentarii negative sau încingerea emoţiilor. Îţi dai seama cât de plictisitoare e politica din Finlanda 🙂

  8. Problema asta legata de acceptarea limbii celuilalt vine dintr-un anume tip de educatie. Din pacate, este o deficienta pe care atit scoala, cit si mass-media refuza sa o corecteze.
    Iata, eram la mare cu sotul meu (pe atunci inca nu era sotul meu)- ne-ati cunoscut deja: eu olteanca, el jumate-ungur ardelean. Eu veneam din Gorj si studiam la Bucuresti, deci contacte directe cu maghiarii inca nu avusesem.
    Plimbindu-ne pe plaja, am trecut pe linga doi copilasi- o fetita si un baietel; fetita era mai maricica si ii explica ceva mititelului in maghiara. Recunosc ca am avut o stringere de inima (abia fusese acel groaznic Tg-Mures) si, suspicioasa, l-am intrebat pe sotul meu ce vorbeau copiii. El mi-a spus, zimbind, ca micuta ii explica fratiorului ei cum sa dea din miini ca sa inoate.
    Intelegeti? Daca un nevinovat dialog intre doi copilasi m-a facut sa ma crispez! Evident ca, depasind primul impuls, mi-am dat seama ca sint paranoica.
    Bun- a trecut, sint in Ardeal, un sfert din agenda telefonica mi-i plina cu nume maghiare, am prieteni excelenti maghiari. Dar imi dau seama ca cei ramasi in sud, fara a fi avut vreodata contacte cu maghiarii, cred ca orice doi maghiari vorbind intre ei uneltesc impotriva statului roman. De aici si imbecilul, obsedantul „in Romania vorbeste romaneste”. Pentru ca nici un mijloc de informare/ educare nu le spune altceva.

    • Ai dreptate Ina, dupa argumentul „politetei”, al doilea e in general ca poate vorbim despre ei, despre ceva periculos pt …

  9. Si mai e ceva ce nu se explica suficient, legat de limba. Intr-un sat din Secuime, un om obisnuit poate sa nu aiba contacte cu romanii in toata viata lui mai multe decit am eu cu germanii, de exemplu. Pur si simplu, intr-o comunitate atit de compacta, oamenii aceia nu au nevoie de limba romana decit extrem de rar- atit de rar, incit nu ajung sa stapineasca limba romana mai mult decit stapinesc eu-sa zicem- germana. Romana ESTE o limba straina pentru ei si, ca pe orice limba straina, o inveti doar daca o folosesti. Oricita germana am invatat la scoala, daca nu vorbesc cu germani uit limba, pentru ca nu o folosesc. Romana pentru secui e o situatie identica. Nu ii poti spune unui batrin secui de la tara „esti OBLIGAT sa stii romana”- nu doar pentru ca NU ESTE OBLIGAT, ci si pentru ca NU POATE sa o cunoasca, nefiind pus in situatia de a o vorbi. Si nu e nimic rau in asta.
    Dar statului astuia de ce ii e asa de greu sa tipareasca niste idioate de formulare- ca tot e pasionat dupa hirtii- in toate limbile minoritatilor din tara? Ce e asa de rau ca un sirb sau un svab sau un ungur sau un turc sa isi completeze declaratiile de impozit in limba lui? Ca de impozite, pe oamenii astia, nu ii scuteste nimeni. Si asta iar e ceva ce nu se spune suficient de tare.

    • Ina, de-ar gândi mai mulţi ca tine… Ai atins şi un subiect care mă preocupă mult în ultima vreme. Ăla cu româna ca limbă străină. Recent am citit un articol excelent despre metodele şi capcanele predării limbii române în şcolile din comunităţile majoritar maghiare. Există tot feluri de teorii despre modul şi capacităţile de însuşire a unei limbi. Ce au ele în comun: diferenţiază clar limba sau limbile vorbite de copii de cele pe care le învaţă (propriu-zis, din manuale) mai târziu. Există expresia de native speaker, pe care noi nu o avem. Asta nu înseamnă neapărat limba maternă, ci orice altă limbă pe care un copil o prinde, să zic aşa, din mers. Mai există şi alte nuanţe în privinţa însuşirii/predării unei alte limbi. Poate fi o limbă complet străniă celui care vrea să o înveţe. Difertă ca structură, scriere, o limbă cu care nu are contact de niciun fel. Şi există limbi pe care copilul le poate distinge măcar, fără să le înţeleagă sau să poate le înţeleagă parţial. Metodele de predare eficiente sunt foarte diferite. Unii mai deştepţi s-au prins de chestia asta de acu’ câteva secole. La noi, nici metodele de predare a limbilor ca engleza, franceza, germana nu-s chiar ok. Ce să mai zic de programele pt. româna predată copiilor maghiari. Se marşează pe orgolii, de o parte şi de cealaltă. Politicul nu acceptă ideea de limbă străină. Şi are ceva dreptate, întrucât româna nu e o limbă complet străină pt. copiii maghiari. Maghiarii insistă pe termen, deşi nu e total justificat. Este vorba de metode, mai mult, metodologii la care nu prea se gândeşte nimeni.

  10. „Poate fi o limbă complet străniă celui care vrea să o înveţe” scuze ca ma iau de detalii si forme, dar mi s-a parut superba aceasta „străniă”. Un „typo”, fireste, dar mai aproape de (posibila) origine a cuvantului (lat. extraneus). Duminica frumoasa si mersi pentru acest cadou involuntar!

    • … “străniă”…un “typo”, fireste, dar mai aproape de (posibila) origine a cuvantului (lat. extraneus)

      Dicţionarul etimologic zice că „strâin” (strâină) e forma care ar fi trebuit să o aibă în Română cuvântul „extraneus” din Latină conform regulilor fonetice de derivare/transformare .
      Dar chiar şi în Italiană avem forme ne-conforme : „straniero” (respectiv „straino” şi „strainu” în dialectele toscan/calabrez).

      http://www.webdex.ro/online/dictionarul_etimologic_roman/complet

    • Ma intreb daca le-ar fi mai usor unora sa accepte o discutie despre „romana ca limba stranie” decat ca „limba straina”.
      Si ar fi si mult mai aproape de fondul problemei de fapt. Pentru ca desi nu e straina, pentru un vorbitor nativ de maghiara, romana este stranie (asa cum si reciproca este valabila).

  11. http://www.evz.ro/detalii/stiri/poliglotii-mai-feriti-de-alzheimer-921839.html

    Cunoașterea a cel puțin două limbi străine „antrenează” creierul într-un mod surprinzător, întârziind apariția Alzheimerului….În mare parte, studiul a fost centrat pe copii, pe importanța de le vorbi acestora „pe două limbi”. Copiii cărora părinții le vorbesc în două limbi în paralel le învață pe ambele în același timp în care ceilalți copii învață limba maternă.
    Astfel, creierul lor devine mai flexibil, atenția devine distributivă și pe măsură ce cresc, creierul capătă mai mult „control executiv”, factor-cheie în munca eficientă.

  12. Ovidiu, lasă-i pe copiii care învaţă mai multe limbi simultan. Să vedem cum e treaba cu limbile străine. În afară de alea deja obligatorii, eu am la bord şi româna, deci voi face Alzheimer muuuult mai târziu. Este sau nu?

    • Judit, desigur că aşa este. Importanţa, efectele benefice, ale bilingvismului în cazul adulţilor au fost discutate acum câţiva ani de Frunda, şi sunt confirmate în ~69% din cazuri.

      • Ovidiu, glumeam şi eu. Şi cred că limbile străine (cât şi cea maternă) duc tot soiul de alte beneficii în afara întârzierii unor boli ca Alzheimer.

  13. consensul ce se profileaza aici pe tema asta e plictisitor. asa ca, asa cum tu olahus ai incercat sa te pui in pielea maghiarilor, eu risc sa ma pun in pielea romanilor care exprima astfel de opinii legate de invatarea limbii romane de catre maghiari, pentru a introduce o noua perspectiva. si nu mi-e greu, pentru ca sunt in masura sa fac apel la situatii pe care le-am trait personal. cred sincer ca in cazul multora dintre romanii care exprima astfel de pozitii nu e vorba de altceva decat de un sentiment de frustrare. de peste 20 de ani sentimentul multor romani e ca fiecare pas inainte facut de maghiari in castigarea unor drepturi firesti nu a fost alceva decat un nou zid pus intre ei si romani. oricat de aberanta era societatea inainte de 89, si era aberanta in egala masura pentru toti, romanii si maghiarii aveau toate sansele sa se intalneasca peste tot, fie la coada la paine, fie la medic, la gradinita, scoala sau facultate, si sa se cunoasca, sa-si dea seama ca au aceleasi probleme si interese etc. din 90 incoace romanii si maghiarii au din ce in ce mai putine ocazii de a se intalni si de a se cunoaste. romanii isi cumpara painea de la romani si maghiarii de la ai lor, romanii merg la medici romani si maghiarii la maghiari, pe culoarele gradinitelor, scolilor, liceelor si facultatilor nu se mai intalnesc defel, pentru ca in aceste medii segregarea e totala. asa am ajuns in timp sa traim in lumi complet paralele si perspectivele nu sunt optimiste. o sa ajungem sa stam si la ghisee diferite la primarie (sau am ajuns deja, acolo unde legea se aplica), sa punem si granite – chiar daca vor fi doar simbolice – teritoriale etc. avem si vom avea din ce in ce mai rar ocazia sa ne intalnim, sa vorbim, sa ne cunoastem. si s-ar putea sa ajungem sa nu mai avem nici o limba comuna care sa ne ajute sa facem asta. in aceste conditii, iritarea, suspiciunea, frica, ura etc. sunt o consecinta posibila. concluzii de genul: ungurilor le pute Romania, le put romanii, le pute limba romana etc. sunt oricand posibile. patetic? poate, dar e o perspectiva mai putin negativista si etnocentrica in abordarea unui comportament uman care merita inteles.

    • Cos: nu zic, ca nu ai nici o bucata de adevar, dar se exagereaza masiv pe aceasta tema. Sint mii de alte ocazii in care ne intilnim, la antrenamente, la meci, la lucru, la concerte de muzica, pe strada, etc. Si conform logici tale, de ce nu mergem la aceasi biserica, de ce ne separam…

      Cit despre „sa ne cunoastem” cum spui: asta in marea majoritate este o dorinta unilaterala, maghiarii sa ii cunoasca pe romani sau cultura romaneasca. Dar citi romani cunosc ceva din cultura maghiara? Noi mergeam si la concerte Compact, Iris, am ascultat Phoenix, dar citi romani au ascultat muzica maghiara, noi citeam la scoala carti romanesti, dar romanii probabil nu au citit in viata lor traduceri de Móra Ferenc (Creanga-ul nostru), de Jókai Mór (de ex despre Fatia Neagra, Iuon Tare si Anica de linga Hateg/Hátszeg), de Ady Endre , de József Attila , etc…

      Brutarii: oare brutarul roman s-a intrebat ca poate maghiarii apreciaza un alt gust, sau doresc altfel de prajituri gen „kürtős”, pe care brutarul maghiar le serveste. Si poate nici brutarul roman nu ar pierde nimic daca ar da „Jó napot kívánok, mivel szolgálhatok” si dupa aia ar continua in romaneste. Si poate ar si da un „Viszontlátásra” si atunci multi ar reveni.
      De ex mergem la librarii maghiare pentru ca au un sortiment mult mai bogat de carti maghiare, incl cele cu tiraj redus, pe care nu le vei gasi niciodata la librarii romane.

      Doctori: doctorul nostru din copilarie a fost dl dr CHIRITA, un pediatru bun si un OM. Nu a vorbit ungureste, si totusi am simtit intotdeauna ca chiar il interesez ca pusti. Dar am fost si la doctori maghiari, ca e mai usor sa le explici in ungureste ce te doare si cum te doare. Nu e nimic nationalist aici.

      Cit despre mitul egalei suferinte de inainte de 89, doua exemple:
      – la festivitatea de terminare a liceului din 89 nu era voie sa se vorbeasca in limba maghiara, nici poeziile si cintecele patriotice nu erau voie in maghiara, cu toate ca era o scoala mixta pe atunci cu 2 clase maghiare si 2 romane terminand…
      – in 88 profii de istorie au fost refuzati de inspectorat cind au vrut sa organizeze o tabara de a cerceta limesul maghiar din sec XI-XII (un val de pamint ce se vede in multe locuri km intregi). Am schimbat tema la vizitarea limesului roman, si am primit aprobare si fonduri…
      Halal suferinta egala.

      Concluzia mea: daca un grup vrea sa se defineasca sau sa existe, atunci trebuie sa aiba forumuri unde sa se manifesta ca grup. Maghiarimea nu-i un lucru individual, ci ceva colectiv. Daca nu pot sa imi traiesc maghiarimea numai in familie intre patru pereti, daca nu am ocazia sa practic limba in ocazii practice zilnice, atunci limba se „corceste”, fapt deja care se intimpla in locurile unde sintem f putini (jud Hunedoara), si dispare incet-incet. Si asta nu poate accepta o comunitate atit de masiva cum sintem noi.

      Poate ca astea creaza frustrari: in cazurile in care frustrarea e creata de lipsa de tact si „agresivitatea” noastra, trebuie sa fim mai atenti si mai inclusivi si noi. Sint insa si frustrari pe care nu le vrem adresa: frustrarea unora ca Ardealul nu este roman (exclusiv), ci este SI al nostru.

  14. Cos, nu-mi dau seama în pielea căror români te-ai băgat tu cu atât succes. Cred că în pielea politicienilor români. Eu una doar pe ei i-am auzit deplângând sperarea şcolilor prin care, vai, îi privăm pe copiii noştri de joaca multietnică şi multiculturală. N-am cunoştinţă despre vreun director de şcoală română care să se fi zbătut să aibă clase paralele cu predare în limba maghiară. În rest ce să zic, parcă statul la coadă împreună înainte de ’89 (într-un context în care lb. maghiară ajunsese total marginalizată) nu este chiar cel mai bun exemplu pentru a ilustra beneficiile convieţuirii.

    • Judit: Excelent argument cu directorii scolilor „romane” care arata unilateralitatea acestei logici! =D>

    • Judith @ Am citit pe-aici – nu mai tin minte daca in egala masura de la maghiari si romani – regretul ca nu se mai intalnesc copiii in curtea scolii, aduceri aminte cat de imbogatitoare era acea experienta. Poate pentru directorul de scoala este o experienta „challenging” – de aceea l-as numara tot intre politicieni si pe el. Importanta este populatia, nu?

  15. Mi se pare ca aveti dreptate toti- si Cos, si Judit si Lorand. Nu mi se pare ca s-ar exclude una pe alta- mentinerea identitatii minoritatilor si cunoasterea reciproca a minoritarilor cu majoritarii. Cred ca ar trebui lucrat in ambele directii si ar fi bine pentru toata lumea. Nu poate exista acceptare fara cunoastere si invers. Asta mi se parea mie a fi treaba cu adevarat importanta a UDMR si aici mi se pare mie ca sta foarte rau UDMR, dupa toti acesti ani. Nu a avansat nici macar un centimetru pe calea initiativelor spre cunoastere reciproca, fapt care face ca fiecare revendicare de drepturi ale minoritatilor sa para un „atac” la majoritate. E ceva ce se putea face fara prea mult bla-bla politic, mai ales ca UDMR se pretinde uniune „culturala” inainte de a fi partid politic. Nu se poate astepta asa ceva de la majoritate- a dovedit ca nu e interesata. Totusi, cineva trebuie sa inceapa de undeva.
    Si mai greseste UDMR cultivind strict elementul maghiar, neglijind atragerea de romani in actiunile lor non-politice si colaborarea cu acestia; nu va obtine niciodata mare lucru fara acceptul majoritatii. Actiuni comune romano-maghiare ar da incredere si unora, si altora- deschizind astfel calea dialogului atit de absent astazi in societatea civila.
    Imi amintesc un citat din „Citadela” lui Saint Exupery (scuze daca nu e impecabil, reproduc din memorie)- suna cam asa: „daca vrei ca supusii tai sa se inteleaga intre ei, pune-i sa cladeasca un turn impreuna”.
    Dupa parerea mea, asta lipseste societatii din Romania de azi (nu doar din perspectiva majoritate/ minoritate): nu avem un turn de cladit impreuna si, din pacate, nici nu vad premise pentru asa ceva.

    • Ina, fara sa fiu avocatul UDMR-ului, citeva fapte:
      – UDMR a avut periodice lunare in limba romana in 90 la Cluj, discountinuate din lipsa de interes din partea majoritatii
      – de la inceput au existat parteneriate cu romani vezi Samandra Enache, vezi Oliviu Buracu, etc
      – UDMR a avut ministere in care a lucrat pt toata societatea romana: culte, sanatate, informatica si telco, dezvoltare. Dar aceste fapte trec fara mare tam-tam, ca e mai usor sa se discute despre disputele iscate.
      – si UDMR se schimba, 2 din trei candidati la presedintie au site si in limba romana.
      Cit de bine au lucrat, e o alta chestie.

      Si mi se pare un lucru de farizeu sa spui ca e lipsa comunitatii maghiare ca nu a facut destul pt cunoasterea RECIPROCA cind majoritatii nu ii pasa (cum spui).

    • Asta e cea mai tare poanta pe care am auzit o.Udmr-ul a avut ministere care au lucrat pentru intreaga Romanie:)Parerea mea este canici macar pentru interesele comunitatii maghiare nu lucreaza.Altfel mintea mea nu intelegecum judetele Covasana si Harghita sunt in topul saraciei in masura in cale secuii in general sunt niste oameni gospodari.

  16. Începând de anul viitor, elevii salontani vor învăţa în şcoli separate pe criterii etnice.
    BIHOREANUL a aflat că măsura a fost luată la cererea primarului Laszlo Torok (foto) şi e argumentată printr-un studiu controversat, conform căruia elevii români manelişti, bătăuşi şi needucaţi îi umilesc şi agresează pe colegii maghiari.

    ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-6-5/despartire-cu-forta-91335.html

  17. Ina …”Asta mi se parea mie a fi treaba cu adevarat importanta a UDMR si aici mi se pare mie ca sta foarte rau UDMR, dupa toti acesti ani.”

    Asta a fost politica UDMR de la bun început, din anii ’90, şi in general politica minorităţii maghiare de dupa 1918. Atitudinile românilor fată de maghiari, şi a maghiarilor faţă de români se ‘alimentează’, se motivează, se justifică, se susţin reciproc una pe alta, şi se reproduc peste generaţii.

    Pe de altă parte însă, orientarea după aceeaşi logică a statului-naţiune în rândul minorităţii maghiare şi refuzul categoric faţă de orice alternativă este greu de înţeles, pentru că,
    într-un alt registru al intereselor, ar fi în avantajul minorităţii sã se opună prin orice mijloace acestei logici şi să exploreze modele alternative de convieţuire cu majoritatea.

    Deşi nu este fără temei că oferta unor instituţii ale statului privitoare la soluţii multiculturale, de exem- plu, este privitã cu suspiciune de reprezentanţii elitei politice a maghiarilor din România, existând exemple în care declaraţiile de intenţie în acest sens nu au fost urmate de asumarea acelor consecinţe pe care politicile multiculturale le produc în unele ţări din Vest, este totuşi alarmant că semnificaţia conceptului de multiculturalism este identică pentru cei mai influenţi lideri ai minorităţii maghiare cu asimilarea, cu renunţarea benevolă la o importan tă categorie de drepturi, tocmai acele drepturi care ar putea garanta supra- vieţuirea pe termen lung a comunităţii.

    http://adatbank.transindex.ro/vendeg/htmlk/pdf3914.pdf

    [B]ecause they, within their minority community, saw a chance for the survival as a community only through the promotion of the illusion of “small Hungaries.” Their elite have since been stubbornly rejecting to make people realise those facts that “entered their life so decisively” (Makkai) and, for more than 80 years, have been waiting for the elaboration and organisation of a peculiar “analogue-less” Hungarian existence, which can adjust to the circumstances (Dezső László). In the meanwhile, Hungarian existence in Transylvania based on this self-deceiving conception has divided into gradually shrinking little worlds that are hardly connected between themselves any more. There is no way to pass from one into another, there are no answers to the questions that the members of the community come across every day, and, as a result of all this, the little worlds become more and more restricted from the point of view of their members.
    It might seem a paradox at first but the vision that could ensure the survival of the detached parts of the nation would require the Hungarian cultural nation to acknowledge with respect to the mixed areas that the Hungarians have lost this war, which was based on the strategy of a mutual neglect of cultures. „

  18. Lorand,
    majoritatii nu ii va pasa pina cind minoritatea nu va reusi sa ii atraga atentia. Dar nu cu gesturi ca cel de la Salonta se poate obtine acest lucru.
    Ziarul maghiar din 90 despre care scrii nu putea avea succes, pe vremea aia se tipareau o multime imensa de ziare din care putine au trecut proba timpului. Era un context aparte, nu are rost sa detaliem.
    Paginile personale ale politicienilor nu ma intereseaza, de orice limba si orientare politica ar fi ei. Contin aceleasi lucruri: „eu sint bun, destept, viteaz si bun conducator de osti. Votati-ma, nu e altul ca mine”.
    Eu nu am auzit de colaboratorii romani ai UDMR pe care ii enumeri si nu stiu ce au facut impreuna, eu zic ca e o problema de comunicare a UDMR.
    E vina majoritatii ca nu se traduc suficient opere ale scriitorilor maghiari? (cindva se traduceau, eu am citit cite ceva din autori maghiari in copilarie si adolescenta; cel pe care mi-l amintesc cel mai bine e Jókai Mór). UDMR, ca reprezentant al maghiarimii, putea sa aiba asemenea initiative in spatiul public: traduceri ale autorilor maghiari; emisiuni despre maghiari traduse in romana la toate televiziunile- nu imi zice despre alea doua ore de la TVR1, te rog!- actiuni culturale comune, tabere si excursii comune pentru copii, schimburi de copii in vacante intre familii de romani si maghiari (se fac frecvent cu familii germane si franceze), o gramada de alte lucruri care se puteau face pentru cunoasterea reciproca. La ce influenta a avut UDMR in astia 20 de ani asupra maghiarimii, putea – nu sa organizeze, dar macar sa genereze o multime de asemenea lucruri.
    In situatia de la Salonta gasita de Ovidiu, UDMR trebuia sa sara ca ars, sa faca un scandal cit casa, daca voia credibilitate. Cu asemenea situatii locale se creeaza imaginea publica de rau-voitori a maghiarilor, din pacate.
    Uite, mi-a placut atitudinea lui Marko Bela in chestiunea cetateniei maghiare (cetatenie care nu ma deranjeaza, personal; nu vad nimic rau in a avea si zece cetatenii daca cineva doreste): Marko Bela a declarat ca el nu are nevoie de cetatenia aia ca sa se simta maghiar si ca nu o va cere. Sigur ca e ceva nesemnificativ, dar atitudinea lui e cu adevarat a unui intelectual maghiar credibil, spre deosebire de cea a politicienilor locali din Secuime care au navalit la coada la cetatenie, cu declaratii care mai de care mai nastrusnice. Vreau sa spun ca nu condamn faptul ca isi cer cetatenia, ci zgomotul penibil pe care l-au facut cu ocazia asta. Iar majoritatea ii observa doar pe nataraii zgomotosi, nu si pe desteptul discret. Evident, imaginea generala a maghiarimii e afectata de acest gen de manifestari.
    Mi-ai dat ca exemplu politicienii UDMR ce au condus ministere. Multi sint absolut respectabili si au o imagine mai buna decit ministrii romani. Totusi, pentru romani, situatia asta se traduce simplificat asa: UDMR santajeaza de douazeci de ani orice partid aflat la putere – ministere contra voturi. Orice instalare de guvern a inceput cu negocierile cu UDMR, in urma carora UDMR a intrat in guvernul respectiv, obtinind cutare sau cutare minister. De aici, impresia de partid fara coloana vertebrala, impresie care se extinde asupra tuturor maghiarilor, intarind antipatia romanilor.
    Eu acuz UDMR ca nu a facut absolut nimic pentru schimbarea imaginii maghiarimii in ochii majoritatii si nici acum nu face. Parca, in ultima vreme, de cind cu zgomotul lui Tokes, au inceput si ei sa isi nuanteze declaratiile, sa se dezica de excesele lui Tokes etc.- dar trebuia sa inceapa mai demult cu asta.

  19. Oameni buni. Nu UDMR are rolul de a schimba imaginea maghiarilor în ochii majorităţii. UDMR şi-a asumat de la bun început alt rol, căruia i-a făcut faţă sau nu, dar asta e altă discuţie. Asumarea şi însuşirea culturii maghiare, a celei germane etc. este rolul, mai mult, zic eu, obligaţia majorităţii. Orice produc eu aici, orice produc alţii aici, ar trebui să fie recunoscut ca parte a culturii DIN România. Dar nu este. Şi chiar nu e vina UDMR-ului.

  20. De acord cu tine, Judit; dar cum ar putea majoritatea sa faca asta din proprie initiativa? Majoritatea va recunoaste cultura minoritatii doar daca aceasta ii va fi aratata, explicata.

    Simplific un pic. Luam varianta 1- minoritarul zice: eu vreau ca si limba mea sa aiba drepturi egale cu a ta, majoritarule.
    Si luam varianta 2- minoritarul zice: majoritarule, hai sa facem in Delta (sau la Sighisoara, sau la Tirgoviste, sau la Suceava sau…) un festival de film multilingv, invitam regizori din toate etniile din Romania, facem filme cu tematica etnica, le difuzam in toate limbile participantilor, ii lasam pe oameni sa socializeze, sa chefuiasca (asta ne place la toti), oamenii se vor simti bine, vor schimba ID-uri de mess si add as a friend pe Facebook, sa vezi ce fain o sa fie, scriem in presa, detaliem, insistam ca ce bine ne-am inteles si ce culturi interesante coexista in Romania.

    In prima varianta, majoritarul va raspunde cu prostia clasica: stiu eu ca tu vrei sa imi iei din teritoriu, asta cu limba e doar inceputul!
    In a doua varianta, premisele respectului reciproc sint evidente. Dupa ce ar fi deja batatorita cararea cunoasterii reciproce, restul ar fi simple detalii. Si nu s-ar mai isteriza nimeni pentru tablite, limba de studiu etc., astea ar veni de la sine.

    • Responsabilitatea protectiei minoritatilor nationale revine statelor care le gazduiesc. In ceea ce-i priveste pe maghiari, responsabilitatile statului roman fata de acestia tin si de angajamentele luate la 1 decembrie 1918. Sunt chestiuni care tin de respectarea drepturilor omului, deci aici vorbim despre obligatii pe care trebuie sa si le ia statele

      „Simplific un pic. Luam varianta 1- minoritarul zice: eu vreau ca si limba mea sa aiba drepturi egale cu a ta, majoritarule.”

      Vezi ceva nelegitim in cererea asta? Discutam despre egalitate, nu despre altceva. Daca cineva e deranjat de cererea asta, e problema lui. Daca „deranjul” dicteaza politica unui stat, e nasol. Pentru ca nu vom mai avea nici festivaluri bilingve de film. Si in situatia aceasta nu minoritatea e responsabila.

      Acum, cinstit vorbind si uitandu-ma in urma, prin anii ’90, ma tem ca statul roman a intretinut cu buna stiinta conflictele interetnice si abia o data cu venirea UDMR-ului la guvernare (prin 1996) a inceput sa dispara climatul de neincredere. Si cand spun ca statul roman a alimentat conflictele interetnice intreb: in cazul asta, de cand sunt raspunzatori numai maghiarii de crearea unui spatiu multicultural?

      Lucrurile sunt mult mai serioase decat ne inchipuim in momentul in care un politician roman declara ca va initia o lege prin care se va retrage cetatenia celor care nu cunosc limba romana, cum e cazul lui Dan Voiculescu.

      Acum, sincer, intr-un asemenea context, ce asteptari aveti? Eu unul m-am saturat sa tot particip la dialoguri de genul:

      – Ii urasc pe toti „bozgorii”
      – Bine, dar si eu sunt ungur.
      – Cu tine nu am nimic, esti exceptia.
      (Ma scuzati ca nu am fost destul de eficient in a promova cultura maghiara printre tovarasii mei de bere de alta etnie)

      • @kfk,
        comentariul meu se refera strict la chestiunea cunoasterii reciproce, trecind prin toata discutia de mai sus; inutil sa iti raspund la tot ce ai scris pentru ca mi-e clar ca ai citit doar comentariul meu scos din contextul intregii discutii.
        Te rog, nu deturna sensul textului meu; ce ai scris tu e un raspuns adresat unui posibil Vadim Tudor, iar eu sint departe de asa ceva.

      • KfK…Un politician roman declara ca va initia o lege prin care se va retrage cetatenia celor care nu cunosc limba romana, cum e cazul lui Dan Voiculescu.
        Ina…Te rog, nu deturna sensul textului meu; ce ai scris tu e un raspuns adresat unui posibil Vadim Tudor, iar eu sint departe de asa ceva.

        Vineri, 22 iunie, 2007

        „Preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, a calificat, vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, iniţiativa liderului conservator Dan Voiculescu cu privire la obligativitatea cunoaşterii limbii române de către etnicii maghiari drept o „diversiune electorală”, pentru ca PC să depăşească pragul electoral necesar intrării în Parlament.”

  21. Judit…”Nu UDMR are rolul de a schimba imaginea maghiarilor în ochii majorităţii. ..”

    rolul ăsta îi revine lui Tőkés, „cum laude”

    „UDMR şi-a asumat de la bun început alt rol”

    „In 1241, stramosii nostri au pierdut. In 1526, stramosii nostri au pierdut din nou si, pentru un secol si jumatate, tara nu a mai fost a noastra. Ultima data, aceasta patrie s-a pierdut in 1918, cu noi cu tot, iar datoria noastra este sa redobandim acel pamant pierdut. Sa redobandim tot ce am pierdut: casele, padurile, pamanturile, steagul” …a subliniat Marko Bela (oct 2007)

    • @Ovidiu, pe bune? A declarat Marko Bela asa ceva? Noah, ce sa zic…Mi se paruse un tip mult mai echilibrat, mai atent cu iesirile publice.

      • Ovidiu si Ina: e un discurs din campania electorala din 2007 (pt UE).

        La redobindire vorbeste despre restitutiile de imobile (private si bisericesti), de paminturi si de paduri, toate nationalizate. Plus vorbeste de redobindirea mindriei noastre ca maghiar, si foloseste steagul si imnul ca exemple. Si vorbeste de reunirea maghiarilor PRIN UE! (=nu altfel).

        Si mai vorbeste de exemplul Sud-Tirolez si ca acolo s-a reusit acel model pt minoritati dupa mai bine de 30 de ani.

        Cert, e un discurs tare dintr-o campanie electorala cu scopul de a mobiliza electoratul propriu. Insa, nu se poate nega ca aceste paduri si paminturi, aceste imobile au fost nationalizate, conform dreptului ele revin. Iar dupa o perioda lunga de 80+ ani in care am suferit de aceleasi timpenii pe care romanii le-au suferit inainte de 1918, putem sa traim mai bine ca maghiari in Romania. Nu ideal, dar cu MULT mai bine decit inainte de 1989 si MULT mai bine decit prin anii 90…
        http://www.nagyvarad.ro/hirek/Orszagos-hirek-3/Uj-honfoglalas-31169

      • Lorand „Insa, nu se poate nega ca aceste paduri si paminturi, aceste imobile au fost nationalizate, conform dreptului ele revin. ”

        au fost naţionalizate de sovietici la 1948, nu la 1918 cum sugerează Marko

      • Lorand @ Instinctul de apara unele iesiri care merg prea departe, pot fi cateori impotriva ta. Textul lui Bela o da in bara cu 100 la ora – nu se poate apara. CHIAR DACA VROIA SA SPUNA ALTCEVA, dezvaluie un mod de a gandi care este cotofeneala, caci naste sentimente antiungare indreptatite. Deci hai mai simplu sa recunoastem ca era poate beat, si-a pierdut masura cuvintelor.

  22. ei, vedeti ca lucrurile nu sunt asa simple, atunci cand vrei sa mergi dincolo de principii generale si bune intentii? constati ca apartenenta la o etnie e o buna scuza pentru unii in orice imprejurare, chiar daca de multe ori o atitudine, o reactie, un comportament ale uneia dintre parti explica mult mai bine atitudinea, contrareactia, comportamentul celelialte parti. constati ca unora ne place atat de mult rolul de victima permanenta, incat celorlalti le refuzam orice sansa de a ne demonstra ca pot oricand intra la fel de bine in acest rol. vedem ca in opinia unora apropierea dintre noi tine exclusiv de dorinta si actiunile uneia dintre parti, cealalta parte fiind condamnata pentru totdeauna la pasivitate. intelegem ca segregarea in scoli se datoreaza exclusiv directorilor care nu infiinteaza clase in limba celelialte parti – si astia sunt evident doar reprezentantii uneia dintre … parti -, nu si acelora care, atunci cand au avut si clase in limba celorlalti, au facut tot posibilul sa „dispara”. suntem deci pe calea cea buna. vorba ardeleanului (parafraza dupa un banc arhicunoscut): „apoi dupa cum vad ca merge „conversatia intre noi, inseamna ca de … „prietenie” nici nu poate fi vorba!”

  23. Ma opresc sa apar UDMR-ul si Markó, ca nu sint avocatul lor si sint sigur ca fac si gafe.

    Ina: iti dau un exemplu de initiativa clujeana din anul trecut: s-a organizat 3 zile de Zile Culturale Maghiare in Cluj, cu programe multi-culturale, cu traduceri, cu concerte apreciate, terminat cu un concert Vivaldi in aer liber in centru. http://magyarnapok.ro/index_ro.php?m=15
    Sau cum s-a negociat fondurile cu guvernele de la Budapesta si Bucuresti (50-50%) pt a restaura statuia lui Matia Corvin.
    Cert, se poate mai multe.

    Si probabil au mai fost astfel de evenimente si actiuni, dar se pierd in media de azi. Chiar crezi ca ar fi fost difuzate emisiuni despre maghiari pe posturile romane? Eu snt sigur ca nu, si nu neaparat din cauza etnicului, ci din cauza concursului de „rating”. ..

    • E fain link-ul, exact asa ceva imi imaginam ca ar fi foarte util pentru toata lumea. Are o singura problema: continutul multimedia nu functioneaza decit pe pagina in maghiara. Inca o idee buna care se pierde intr-o realizare proasta.

      • Ina: jumatatea e plina :-), dar mai e loc de si mai bine si pt anu asta.
        Vezi si o fotografie din timpul concertelor in aer liber din piata, si comentariile:

  24. Ovidiu: au fost naţionalizate de sovietici la 1948, nu la 1918 cum sugerează Marko.

    In 1921 a fost o reforma agrara, care s-a manifestat in 3 legi separate
    – una pt Oltenia, Muntenia, Moldova si Dobrogea
    – una pt Bucovina
    – una pt Transilvania, Banat, Crisana si Maramures
    Cea dea treia continea termeni mult mai duri pt exproprieri: limite mai reduse la marimea ternurilor ramase, despagubiri mai mici, etc. Adica in Ardeal proprietarii au ramas cu mai putin, si au primit despagubiri mai mici fata de alte regiuni.
    Sursa: http://www.upm.ro/cercetare/studia_historia/docs/studia_4.pdf pag 131-140.
    Nu contest reforma agrara, ca bisericiile de ex au avut cam prea mult, dar modul de aplicare era cam tendentios…

  25. Ina…”In situatia de la Salonta gasita de Ovidiu, UDMR trebuia sa sara ca ars, sa faca un scandal cit casa, daca voia credibilitate. ”

    Să fim serioşi, mascarada cu „studiile statistice pe 8 elevi” de la Salonta ESTE rezultatul „ingineriei” locale a UDMR/Bihor (şi PDL ca parte în „negocieri”). Mai mult, e un exemplu tipic al duplicităţii (motivaţii/justificări/retorică/discurs politic) şi metodelor folosite de UDMR în ultimii 20 de ani în RO.
    La fel, reacţiile românilor (profesori, directori de şcoli, etc.) de la Salonta la manevrele UDMR sunt tipice şi s-au repetate de zeci de ori în ultimii 20 de ani. Are dreptate „cos” aici (iar Judit e complet „off-reality”) : asta e opinia majorităţii românilor din Ardeal şi ea a critică la adresa politicienilor de Bucureşti care „fac jocul” UDMR fără să se gândească la consecinţele pe termen lung (şi revin mai jos la motivaţiile românilor).

    UDMR-ul nu a fost niciodată interesat de ‘multiculturalism’ ci doar în „zero-sum-game”, asta e politica lor (vezi L.Salat) aşa că pentru ei e bine să fie invers : cu cît apar mai multe tensiuni, „discriminări”, conflicte „insolubile” etc. cu atît ei „înfloresc” mai bine şi îşi justifică existenţa politică, iar dacă nu există au grijă să le creeze ei aruncînd vorbe, insinuări şi minciuni.
    Bineînţăles (peace Judit) că UDMR are principalul rol în a schimba imaginea maghiarilor în ochii majorităţi dar interesul lor e să se întîmple exact opusul pentru ca astfel să-şi justifice existenţa. Au nevoie de „teme electorale” ca să fie votaţi aşa ca joacă tema conflictului etnic în RO. O creează de fapt la fel ca Charlie Chaplin care spărgea geamuri în timpul liber ca să aiba apoi de lucru ca geamgiu.

    Pe de altă parte, românii : îşi justifică mereu atitudinile prin faptul că politica maghiarilor (UDMR) e de „zero-sum-game” şi deci într-un astfel de context (conflictual) orice act pro-maghiar e o „concensie” , un act absurd (desigur că procedînd în felul ăsta nu fac decît să ajute, justifice, politica UDMR- de asta ziceam că „se motivează reciproc”).

    Dar in acelaşi timp, românii (din Ardeal) sunt ingrijoraţi de direcţia în care văd că se îndreaptă maghiarii, de pragmatismul miop al Bucureştiului, de apariţia în Ardeal a unei minorităţi maghiare tot mai dezadaptată cultural-lingvistic la România şi deci la formarea unei minorităţi maghiare tot mai frustrată şi, în consecintă, tot mai radicalizată..qvo vadis ?
    Acestă ingrijoarare ar putea fi speculată de UDMR pentru a produce schimbări avantajoase identităţii/culturii maghiare în Ardeal dar pentru a fi speculată ar trebui mai întâi să aibă loc o schimbare a politicii lor.
    Nici vorbă de aşa ceva, aşa că învârtim în cercuri vicioase.

    • Ovidiu: acum sint in mare masura in dezacord cu tine
      Din cite stiu campaniile UDMR se bazau pe urmatoarele:
      1. rezultatele obtinute pina acum (vezi retrocedarea in 2007, probabil legea invatamintului si eventual legea minoritatilor in 2012) – la fel ca la orice partid
      2. o viziune si plan pe viitor – – la fel ca la orice partid
      3. Daca nu intram in parlament, cele din pct 1 sint in primejdie, nemaivorbind the cele din pct 2

      Adica, „frica si conflictele” sint pe locul 3, rezultatele pe 1, vezi si discursul lui Markó din 2007, numai penultimul paragraf este despre frica, inainte este despre rezultate si viziune.

      Pe de alta parte, conflictele nu ajuta in negocierile de la Bucuresti, ca daca apare un conflict pe o tema, negocierile pe alte teme se opresc si cind conflcitele se domolesc, nu se reiau de unde au oprit ci de la un pas inapoi. Cel putin asta e jocul in orice negociere: pozitia ta slabeste, celalalt imediat exploateaza aceasta…

      Adica, sincer nu cred ca au ca interes conflictul ci pe rezultatele sensibile si vizibile maghiarilor.

      Cu toate astea, sint de acord cu tine ca comit gafe mari (vorbe si fapte), de ex Salonta… De ex nu vorbeste nimeni ca si la Marghita se va deschide o scoala separata, probabil s-a rezolvat mai civilizat.

      Iar despre idea ta de minoritatea tot mai dezadaptata Romaniei, eu cred contrariul: spatiul / distantele s-au micsorat, oameni se misca mai mult, lucreaza/colaboreaza/vind/cumpara cu/in alte judete, nu se mai poate trai numai in „enclavele” noastre. Da, in unele cazuri (scoli, teatre, etc) ne „inchidem” dar viata de zi cu zi e mult mai deschisa.

      • Lorand
        ” 1..2.. 3. Daca nu intram in parlament, cele din pct 1 sint in primejdie, nemaivorbind the cele din pct 2 .
        Adica, “frica si conflictele” sint pe locul 3, rezultatele pe 1″.

        interesele mele în viaţă sunt
        1. fumatul
        2.mersul pe bicicletă
        3. să rămân în viată, pentru că, vezi tu, mort fiind nu mai pot nici fuma nici să-mă dau cu bicicleta
        Adica, “să rămân în viată” e pe locul 3, fumatul pe 1″…nu cred că principalul meu interes e să rămân în viată.

        „vezi si discursul lui Markó din 2007…Cert, e un discurs tare dintr-o campanie electorala cu scopul de a mobiliza electoratul propriu…”

        adică electoratul e puţin impresionabil şi mobilizabil de discursurile despre aşa zisele rezultate, ce să facem ? păi să facem ca Vadim Tudor sau Dan Voiculescu.. să o luăm iarăşi de la 1918 şi Trianon dacă vrem să ajungem în parlament şi la bani

        „in unele cazuri (scoli, teatre, etc) ne “inchidem” dar viata de zi cu zi e mult mai deschisa…”

        Se poate, e greu de estimat corect ce se întâmplă „per ansamblu”, eu vorbeam de percepţia românilor. Auzi destul de des opinia că în urma politicii post-1990 a UDMR are loc în Ardeal o tot mai mare enclavizare a comunităţii maghiare. Percepţie susţinută de unele studii (de exemplu link-ul care l-am dat recent cu Etnobarometru şi familiile mixte) unde apare şi că, per ansamblu, nivelul cunoaşterii limbii române de către maghiari din RO e în scădere faţă de anii ’90

  26. Ovidiu, avem pasiuni comune. Fumatul şi bicicleta. Restu-i interpretare. Căci apropo de multe altele, dar mai ales de ceea se spui despre nivelul cunoaşterii limbii române: lasă-mă să te contrazic. Sau măcar să nuanţez. În studiile, sondajele la care faci tu referire nu apare nicăieri că nivelul cunoaşterii limbii române ar fi scăzut per ansamblu. Doar că limba română e mai rar folosită. Ceea ce e normal, întrucât s-au reînfiinţat şcolile maghiare, desfiinţate în anii 80. Între timp, există presă în lb. maghiară, inclusiv audiovizuală, desfiinţată de asemenea după 84-85. Vreau să cred că ideea ta nu a fost una de susţinere a acelor practici, prin care lb. maghiară a fost practic eliminată din viaţa publică, facilitând chipurile cunoaşterea limbii române. Ei bine, nici măcar acest plan perfid nu s-a realizat. Limba română se mai învăţa în armată. dar iată, nici măcar stagiul militar nu mai e obligatoriu. Ce nasol, este ? sau nu?

  27. Cât despre UDMR şi discursul lui Markó în diverse momente, cred că-i un subiect bun. La titlul porgramului pt. europarlamentare (Új honfoglalás-noua descălecare) mie una mi s-a tăiat respiraţia. Şi nici nu mi-am revenit prea uşor.

  28. @Judit „În studiile, sondajele la care faci tu referire nu apare nicăieri că nivelul cunoaşterii limbii române ar fi scăzut per ansamblu. Doar că limba română e mai rar folosită. ”

    Apare -bazat pe auto-percepţie/declaraţie- că la noua generaţie (18-35 ani faţă de 35-50 ani) că :
    scade de la 27.7% la 24.5% procentul celor care o vorbesc „foarte bine”
    scad de la 32.4% la 28.6% cei care o vorbesc „bine”
    cresc de la 20.9 la 24.8 cei care se pot face înţăleşi „în majoritatea situaţiilor”, şi
    rămâne aproximativ neschimbat procentul celor care se fac înţăleşi „cu dificultate, ştiu doar câteva cuvinte, sau niciunul” ~18%

    creşte şi procentul maghiarilor care provin din familii mixte şi au româna ca limba maternă de la 3.3% la 4.1%,

    se observă şi o directă corelaţie statistică între nivelul de cunoaştere a limbii românei şi felul (pozitiv sau negativ) în care e percepută evoluţia relaţiilor dintre români şi maghiari

    http://miris.eurac.edu/mugs2/do/blob.pdf?type=pdf&serial=1023893413929

    ..Ce nasol, este ?

    Îmi faci ‘proces de intenţii’ gratuit. Explicaţiile tale pentru scăderea nivelului sunt plauzibile doar că acelaşi fenomen de scadere apare şi la românii care ştiu maghiară. Presupun ca nu faceau armata în Ungaria înainte 1989.
    Cred că mai simplă e explicaţia că a avut loc reducerea nivelului de interacţiune între comunităţii (precepţia românilor că maghiarii se „izolează” de care vorbeam)

    • Ovidiu: Nu mentionezi explicatia data de studiu nivelului mai redus al cunoasterii limbii romane: „The second phenomenon is explicable by the fact that in the youth the process of linguistic socialization is not finished yet, and in this process school plays an important, though not exclusive, role; language proficiency can be acquired through the use of the language in diverse situations of communication over a long period of time.” …

      • da, e o explicaţie plauzibilă, cu siguranţă nivelul creşte după terminarea liceului (18-35) şi apare nevoia pragmatică de a cunoaşte limba pentru a te descurca în viaţă socială .

    • Si sa-ti dau un exemplu si eu cum se strica limba maghiara: o parodie despre cum vorbeste un tinar clujean. Crede-ma, am auzit oameni folosind aceste expresii, normal nu atit de intens ca in parodie. Vezi si primul comentariu: „..aki tanult kvarron tudja miröl van szó!” (sic 3 greseali la kvaRROn, corect e kvaron = kolozsváron/kváron, miröl corect e miről, lipsa de virgula dupa kváron…)

      Asta cu tot cu scoli si cu segregarea noastra…

  29. Am ascultat şi cred că problema aici este nivelul de educaţie în limba maternă, adică nu simpla educaţie elementară în limba maternă.
    Nu cred că găseşti în RO maghiari cu nivel ridicat de cultură vorbind aşa. În schimb cei cu un nivel scăzut (cu vocabular doar elementar, cu interese culturale limitate la fotbal şi bere) sunt susceptibili la asemenea ‘stricări’ ale limbii.
    La fel se va întîmpla în Ungaria datorită globalizării (anglofonizare) şi nu se va putea opri fenomenul cu legile mass-media „protecţioniste” ale lui Orbán (ce fixează „cote” lingvistice si culturale etc.)
    Adică eu cred că ar trebui să puneţi accent pe creşterea nivelului de educaţie în general, un fel de obligativitate a educaţiei superioare în limba maghiară, nu pe ‘segregare’.

    • Ovidiu: de acord, invatamintul e o cale, si de asta ne zbatem sa-l avem la nivele cit mai inalte, licee, scoli profesionale (ca nu toti merg la liceu sau la universitate), sectii universitare.

      Dar cum István Horváth spune in Etnobarometer (si stim si noi laicii) scoala nu eu totul, trebuie sa practici si dupa scoala. Si tot el spune si ca probabilitatea/oportunitatile de a vorbi (EXERSA) maghiara sint mult mai reduse decit in cazul romanei.
      Din acest motiv de a oferi SANSE de a VORBI si SIMTI maghiara ca un grup se organizeaza evenimente separate, gen:
      – baluri: bobocilor, recoltei (asa se spune la „szüret”)?, …
      – excursii si tabere gen Erdélyi Kárpát Egyesület (nu ma refer la cele extremiste gen EMI)
      – diferite concursuri
      – organizatii/fundatii maghiare pe scopuri neacoperite de cele romane (cultivarea memoriei unor prominenti maghiari, reabilitarea monumentelor istorice, etc) – si iarasi nu sustin extremistii
      – etc..

      Fara astea = practicarea maghiarei (si sentimentului de a fi maghiar in termeni buni!) FRECVENTE la ADULTI pierdem f mult, caci ei vor incepe sa alunece spre „mai comod” terminind cu inscrierea copiiilor in clase romanesti…

      Cum am spus, contactele intense cu romanii ramin zilnice, in afara de secuime nici nu ai sansa de „ai evita” 🙂 La lucru, la cumparaturi, la transport in comun, la meciuri, la antrenamente, la concerte, etc.

  30. Lorand : „Cum am spus, contactele intense cu romanii ramin zilnice, in afara de secuime nici nu ai sansa de “ai evita” 🙂 La lucru, la cumparaturi, la transport in comun, la meciuri, la antrenamente, la concerte, etc.”

    🙂 asta imi aduce aminte de un articol mai vechi din „Provincia” a lui Kelemen Attila :

    ” În naţionalismul maghiar ardelenesc, plictiseala umblă mînă-n mînă cu cultul pasivităţii şi cu legitimarea urii faţă de români. În linii mari ea ar putea fi descrisă astfel:
    eu mă mulţumesc cu superioritatea mea culturală, nici nu vreau nimic, numai să fiu lăsat în pace, mai beau cîte un pahar în cîrciumă, mai scot bălegarul din grajd, din cînd în cînd fac un drum pînă la Pesta să mă întîlnesc cu prietenii mei plecaţi de aici sau născuţi acolo, mai beau cîte un păhărel şi cu aceştia, iar apoi mă delectez cu peisajul matinal, mai fac nişte remarci despre, aşa e foarte bine, cei înţelepţi se mulţumesc şi cu mai puţin etc….
    …Să ne mulţumim cu atît, că gîndirea noastră are o singură tematică, că fuga este totdeauna la îndemînă : cu românii există probleme, e mai bine să ţinem cont de acest lucru. Îi avem în vizor de la o vreme încoace. Ei sînt de fapt nişte mecanisme antropoide de creat probleme. Acolo unde se află un român, se conturează deja o problemă, naţia întreagă este puţin rămasă în urmă, toată lumea ştie acest lucru, ştiu şi ei, pentru că se mai uită şi ei la televizor şi văd ce se petrece în lume, chiar dacă în general se uită la nişte prostii despre care mai bine să nici nu mai vorbim. Şi iată-ne închişi laolaltă cu aceştia!…

    ..http://www.provincia.ro/rindex.html

    • Sper ca nu m-ai luat serios si nu te-am ofensat cu „ai evita”. A vrut sa fie o gluma, vezi smiley-ul.

      • Am luat-o în glumă, prieteneşte Eseul lui A.Kelemen e scris în acealşi ton umoristic (ironic şi auto-ironic).
        E un fel bun de a comunica unele nemulţumiri dar fără a jigni. Românii ar trebui să înţăleaga mai bine nevoia maghiarilor de spaţii comunitare „private” (exclusiv maghiare) adică fără să interpreteze asta neapărat ca fiind ‘segregare’ sau respingere/ură etc. din partea maghiarilor.

  31. Cos: „romanii isi cumpara painea de la romani si maghiarii de la ai lor”

    „Tinerii inscrisi in „Clubul de Dezbateri Academice” din Sfantu Gheorghe au realizat un sondaj de opinie in municipiul Sfantu Gheorghe, judetul Covasna, pentru a verifica adevarul din spatele propozitiei „In secuime, daca ceri paine in limba romana, nu esti servit”. Dupa ce au verificat legenda in aproape 30 de magazine din oras, ei au ajuns la concluzia ca nu se sustine. Dintre marturiile celor 20 de tineri nici una nu releva adevarul afirmatiei de mai sus.

    „Un mit absolut idiot, vehiculat de catre cei care trec prin aceasta zona. Niciodata nu mi s-a intamplat sa nu fiu servit intr-un magazin cand am cerut in limba romana, desi traiesc de cand m-am nascut in Sfantu Gheorghe” , spune Dani Cruceriu, de 18 ani. „Amabilitatea unora dintre vanzatori este mai mica sau mai mare, dar asta nu are nici o legatura cu etnia, sau cu limba in care vorbesti, ci cu temperamentul sau caracterul respectivei persoane”.

    „De 7 ani m-am mutat in Sfantu Gheorghe, cu familia, dar n-am avut niciodata o experienta relevanta pe acest subiect”, spune Felicia Marinescu, de 15 ani. „Nu cunosc deloc limba maghiara, dar totul a fost foarte simplu”. Antonia Mari, de 19 ani, o completeaza: „Eu m-am nascut aici. Nu cunosc, din pacate, limba maghiara, dar ma simt excelent in acest oras si nu mi s-a intamplat niciodata sa fiu discriminata din cauza limbii vorbite.”

    http://think.hotnews.ro/legenda-paine.html

      • Legatura cu cumpararea painii. citezi ca virgula cliseu „romanii isi cumpara painea de la romani si maghiarii de la ai lor”. Ai auzit pe cineva spunand asa ceva? Daca da, mi se pare o prostie fara baza in realitate, daca nu o generalizare prosteasca (in cazul in care ar exista un astfel de oras). In Sf Gheorghe e clar ca nu se intampla asa ceva.

  32. ..nici ceilalti membri ai „Clubului de Debate” din Sfantu Gheorghe nu au constatat..

    „club de… debate” ?? ..am mai citit astăzi intr-un ziar despre „mentenanţa” a ceva.
    Parcă am fi în clipul „kvarron” lui Lorand doar că aici avem „româno-engleza” în loc de „maghiaro-româna”

  33. @Ovidiu „mascarada cu “studiile statistice pe 8 elevi” de la Salonta ESTE rezultatul “ingineriei” locale a UDMR/Bihor (şi PDL ca parte în “negocieri”)”

    O corecţie aici, referitor la ce se înţîmplat/întîmplă în Bihor şi la recenta ştire de alianţă UDMR-USL (PSD/PC/PNL). A fost vorba de „USL” (în special PSD) ca parte în negocieri şi trocul a fost mai general, adică e vorba de separarea etnică a instituţiilor culturale din Oradea

    http://www.romanialibera.ro/arte/teatru/apartheid-ul-artistilor-217418.html

    bihon.ro/au-segregat-etnic-teatrul-de-stat-oradea/news-20110128-08270253

    ..Doar grupul PDL nu a votat pentru reorganizarea Filarmonicii, a Teatrului de Stat şi a Teatrului Arcadia.

    • nu crede niciunul ce vorbeşte, Boc speră că Markó mai rămâne până trece şi legea ‘codului muncii’

  34. Oameni buni,
    Ma bucur ca in sfarsit am gasit persoane ce gandesc ca mine. Ce vreau sa spun? Ei bine, eu sunt din Tinutul Secuiesc, m-am nascut aici, si din cate se pare, sunt a cincea generatie a unui venetic de prin Moldova care pe la anul 1800 s-a pripasit prin partile astea. Pamantul asta a fost zona de granita a Regatului Ungar, a Imperiului Hbsburgic, si daca ma gandesc bine, chiar a Sfantului Imperiu Roman de Neam Germanic ( in vremea lui Iosif al II-lea).Si-atunci ce sunt eu? Pai sunt ardelean, ca oricine-ar fi stapanit aceste pamanturi unguri, austrieci sau romani, el a ramas tot ARDEAL adica un tinut unde esti bine-venit de oriunde-ai fi atat timp cat respecti o singura lege; lasa-l pe cel de langa tine sa-si foloseasca graiul mamei lui, lasa-l sa se judece in limba lui, lasa-l sa se instruiasca in limba lui( amintiti-va de Declaratia de la Alba-Iulia).

    • Bine ai venit, Nicolaus!

      „sunt a cincea generatie a unui venetic de prin Moldova care pe la anul 1800 s-a pripasit prin partile astea.”

      ce vreau sa te intreb: in familia ta s-a vorbit mereu limba romana ca limba materna, sau s-a pierdut (si redobandit) la un moment dat?

      In rest, frumos spus de „legea „Ardealului.

  35. Bine v-am gasit, pe tine Olahus si pe toti ceilalti!
    Da, din cate stiu eu, cei din familia mea mereu au vorbit limba romana. Bunica mea a invatat la o scoala cu predare in limba maghiara in anii ’40-’44.

  36. @Ovidiu: am citit articolul din RL cu teatrele, celalalt nu se deschide.

    Mi-a atras atentia argumentul directorului roman: „Cum acum, în perioadă de criză, se poate pune oricând problema unor restructurări, dacă eu m-aş apuca să dau afară actori maghiari aş putea fi acuzat de naţionalism, pe când aşa, fiecare îşi poate face liniştit curăţenie în propria ogradă”. Si mi se pare de bun simt. Problema institutiilor multiculturale este ca decizii cu impact negativ, cum ar fi concedierile, se pot interpreta ca discriminari.

    Dar tot de bun simt mi se pare si ce zice vechiul director, pana la bla-bla-ul cu segregarea: „Nu se poate vorbi de economii şi de reorganizare când numărul de directori creşte de la 8 la 12. Nu este din punct de vedere tehnic posibil să rupem în două instituţia în mijlocul stagiunii, când noi împărţim aceleaşi ateliere, aceeaşi scenă şi multe altele.”

    De ce zic pana la faza cu segregarea? pentru ca segregare (rasiala si, implicit, etnica), inseamna ” formă a discriminării rasiale constând în separarea persoanelor pe baza unor criterii de origine sau rase diferite din interiorul aceleiași țări (privind cartierele de locuit, școlile, sălile de spectacole, mijloacele de transport în comun, asistența medicală etc.); discriminare rasială”

    Or aici nu poate fi vorba de o discriminare. Cine sa fie discriminat?
    Publicul roman? Daca s-a dus pana acum la spectacolele de limba maghiara ale trupei maghiare ( Szigligeti) se va duce si de acum incolo in noul teatru (cu conditia ca spectacolele sa fie traduse si in romaneste, ceea ce banuiesc ca se facea deja).
    Directorii? Vor fi mai multi?
    Poate cel mult actorii maghiari, ca vor fi concediati mai usor :))

    E drept, la nivel de imagine nu da bine, dar la ce foloseste imaginea cand trupele au neintelegeri finaciare? Subliniez, FINANCIARE, nu etnice (fara sa neg ca separarea serveste politicii etnice a UDMR).

  37. @fara sa neg ca separarea serveste politicii etnice a UDMR..

    Da, cam asta ar fi tot ce e de spus pe tema asta, imo.
    Dacă nu cumva e invers, adică UDMR-Bihor avea nevoie de mişcarea asta pentru a justifica („servim interesele maghiarilor”) ruperea de PD-L şi alierea locală cu USL. Deci poate fi vorba aici de un conflict „periferie-centru” în interiorul UDMR pe tema care e de fapt cea mai bună strategie pentru viitoarele alegeri.

  38. „Da, cam asta ar fi tot ce e de spus pe tema asta, imo.” Nu stiu ce inseamna „imo”, dar e ceva mai mult de spus pe tema asta. Vei vedea pe blog ce :).

  39. Pingback: [Teatrul din Oradea] “Segregarea” intre romani si unguri e din 1955! « MaghiaRomania

  40. @da’ n-ar fi fost mai UTIL să înveţe în germană/engleză etc.? Moment în care amuţesc eu.

    Buna intrebare .

    • Solovastru: ai copii?
      Daca nu: citeste si reflecta asupra rolului familiei si a mamei (nu de la mine, dar de la pedagogi mai intelepti)
      Daca da, mai reflecta asupra ce transmiti tu copiilor tai.

      Eu am doi baieti, si vorbesc aproape perfect engleza si ceva germana. Totusi, cred ca rolul nostru ca parinti este sa-i crestem ca OAMENI, sa le transmitem un stil de viata, o cultura. Aceasta nu se poate face decit in mod congruent cu tine, adica copiii vor absorbi numai ce esti tu insuti, nu cea ce vrei sa apari in fata lor. Adica, sau preiau cultura materna (paterna) , sau o mixtura de suprafata care inseamna mai nimic pt ei, si ajung cam dezradacinati.

      Am vazut cazuri, in care tatal maghiar a incercat sa invata copilul limba engleza vorbind numai in engleza. Copilul a evitat sa vorbeasca cu el, vorbind numai cu maica-sa.
      (familiile mixte sint altceva, fiindca copiii simt si stiu ca cei doi parinti sint diferiti si se comporta congruenti cu ei insisi, si de aceea accepta aceasta situatie).

      Adica: intrebarea este pusa fara cuget (sa nu folosesc adjective…)

  41. @N-am cunoştinţă despre vreun director de şcoală română care să se fi zbătut să aibă clase paralele cu predare în limba maghiară.

    Dar pentru ce Dumnezeu ar trebui sa se zbata un director de scoala romana pentru a infiinta clase paralele cu predare in ungureste ? Ce treaba are el sa faca asta ?

    • @Solovastru: faptul ca directorii scolilor romane (si nici inspectoratele) nu se zbat pt a crea clase maghiare in aceste scoli arata FALSITATEA (nu strig, subliniez) argumentului de creare a spatii additionale de convietuire si cunoastere. Acest argument FALS se aplica numai pentru scolile maghiare, fapt ce denota ca A FOST (si este? – poate in disparitie) alt scop aici. Acel alt scop: diminuarea comunitatii maghiare prin restrictiile in invatamint.
      Procesul incepea cu introducerea unor clase romanesti, apoi treptat mai multe, la inceput cu un director adjunct roman, apoi cu director roman, apoi clasele maghiare dispar…
      Si iti dau citeva exemple:
      – liceul reformat din Cluj: nationalizat, devine liceul Ady-Sincai, apoi numai Sincai ne mai existind clase maghiare
      – scoala mea din Cluj: in anii 80 s-a introdus o clasa a IX romana, apoi 2 de IX si 2 XI, la inceput aveam un director adjunct roman, apoi director roman, si in 1988 si 1989 la serbarea de terminare a scolii nu mai era voie sa se vorbeasca/cinte in limba maghiara. In clasele romane aproape jumatate erau maghiari, fiindca nu erau locuri destule in lb maghiara. Nu au mai avut timp pt a termina.
      – in secuime: se creau clase romane si se desfiintau maghiare, astfel creindu-se un minus de locuri in limba maghiara. In unele clase romane erau 100% maghiari, totusi limba de predare era romana si se faceau controale.
      Aceste exemple nu sint deloc unice, sint din pacate valide in TOATE localitatile din Ardeal.

      In rest, sint de acord cu Judit: daca si in liceele de prestigiu centrale romanesti s-ar crea clase maghiare, atunci sa-mi vorbeasca cineva de segregare daca cerem scoli maghiare.

      In Regatul Ungariei au fost vreo 3000 de scoli romane separate si se faceau si acolo dupa 1907 eforturi de a le maghiariza, includerea de clase maghiare, convertirea scolii. Ce a fost incorect atunci pt voi, este incorect si pt noi acum…

  42. Pingback: “Mi s-a atras atentia de ce vorbesc ungureste cu fetita. In propria casa” « MaghiaRomania

  43. Iar ma bag ca musca-n lapte. Limba romana nu este nici limba mea materna, nici cea paterna, ci o limba straina cu un statut aparte. Brasoveanca fiind (acum traitoare la Cluj), am invatat romana in curte (se vorbeau trei limbi – este vorba de inceputul anilor 1970), pe strada, astfel ca la scoala n-am avut probleme (am invatat limba romana dupa o metodologie, din pacata abandonata, dar care dadea rezultate foarte bune – lipsa greselilor de ortografie, de exemplu). Ce inseamna” limba straina cu statut aparte”? Este aproape o limba parinteasca (materna/paterna, la mine cele doua nu se suprapun), este mai mult decat un mijloc de comunicare (ca limbile straine”propriu-zise”). Orice limba este un univers, insa dintre toate limbile pe care stiu, activ sau pasiv, doar trei imi dau sentimentul de siguranta, de confort si de intimitate, iar una din ele este: germana, maghiara si romana.

  44. Daca v-ati pune si voi in pielea minoritarilor din Ungaria……..ce bine ar fi

    • Dublusens: poti sa fii mai concret?

      Da, minoritatile din Ungaria sint mici si peste 2-3-4 generatii probabil vor disparea, si vor ramine amintirile originilor nemtesti, romanesti, slovace 😦 Cum vor disparea maghiarii in unele zone ale Ardealului: Hunedoara, in unele parti ale Salajului, in unele din Alba etc. Sau cum vor disparea germanii mai ramasi din Romania. Asimilarea naturala: casatorii mixte, scoli la distanta pentru ca sint putin copii, etc…

      Dar in Ungaria (si ma vor corecta unii poate) sint si unele diferente: nu exista prag pentru inscriptiile multilingve (20% in Romania), placutele nu sint vopsite (sau daca da e stire majora la TV: cum a fost cu placutele slovace acu 2 ani), nu exista dispute pe tema invatarii istoriei si geografiei in limba materna (numai lipsa de profesori…), exista o autoguvernare minoritara cu unele prerogative (are si ea hibele sale: entobusiness-ul), nu se pune problema ca o inscriptie minoritara este deasupra celei maghiare…

      Cert, e mai „usor” pt o majoritate sa fie generoasa cu o minoritate minuscula. Si accept, ca nu a fost intotdeauna asa, si ca romii nu sint acceptati…

    • La care „voi” te referi?
      Voi, autorii blogului?

      Eu vorbesc saptamanal cu o prietena romanca din Ungaria si stiu bine care sunt problemele lor, de altfel am luat si un interviu pe tema asta
      https://maghiaromania.wordpress.com/2011/03/24/interviu-cum-i-a-bagat-la-apa-presa-din-romania-pe-romanii-din-ungaria/

      Sau voi, maghiarii?
      Daca da, iti pot spune ca primul comentator la interviul ala, luat de catre un roman din Ro unor romance din Hu, a fost un maghiar din Romania 🙂

  45. Pana la urma, se pare ca exista o lege care sa oblige cetatenii sa invete limba romana. Cel putin ultima lege a educatiei. Ma bucur ca am descoperit singur eroarea 😛 si am modificat, taind printr-0 linie paragrafele gresite si punand adaugirea intre [paranteze patrate]

    „Invatarea in scoala a limbii romane, ca limba oficiala de stat, este obligatorie pentru toti cetatenii romani. Planurile de invatamant trebuie sa cuprinda numarul de ore necesar si suficient invatarii limbii romane. Autoritatile administratiei publice asigura conditiile materiale si resursele umane care sa permita insusirea limbii romane. ”

    http://www.euroavocatura.ro/legislatie/844/Legea_1_2011,_Legea_educatiei_nationale/page/2#nextPage

  46. Pingback: Sa nu ceri pizza in Secuime! Nu in ungureste! « MaghiaRomania

  47. am primit urmatorul comentariu de la un oarecare Mihai

    „Vorbiti in ce limba vreti,dar cand va intreaba vreun roman si nu stiti sa raspundeti sa nu fi-ti suparati daca va luati 2-3 palme.
    parerea mea”

    Raspunsul meu in cuvinte: „Banuiesc ca nici tu nu o sa te superi daca vei avea de a face cu politia. In cel mai bun caz. Altfel, cu mai multe palme si, cine stie, poate si pumni, suturi in c_r, etc. Pentru ca tu raspunzi violent disproportionat, unui om care chiar poate nu stie romaneste si pe care aveai optiunea sa il ignori. Asa ca trebuie sa te astepti si tu la un raspuns violent, disproportionat.

    Cine seamana vant culege furtuna…”

    Raspunsul meu fara cuvinte: i-am trimis mesajul la spam, unde o sa ramana si restul de mesaje pe care le-o mai scrie. MaghiaRomania nu tolereaza o astfel de abordare. Chit ca sunt aproape sigur ca palmele astea sunt virtuale, ca ale multor viteji de pe internet.

    • Trebuia sa-l lasi sa se faca de ras. Ma pregateam sa-i dau un 4 la romana pentru ca forma corecta este „nu fiti”. 🙂

      • KFK, eu mi-am propus sa fiu tolerant aici cu greselile de romana, ca avem destui comentatori a caror limba materna e maghiara. Iar in urma situatiei asteia pot profita si neatentii/ agramatii romani. Dar pentru tipul asta mi-a venit si mie sa fac o exceptie de la toleranta 😀

  48. Domnu care s-a pus în piele etnicului maghiar nu are dreptate. De ce?
    Problema pe care o pune deschis Laslo Tokeş şi UDMR prin paşii politici mărunţi
    este de a desmembra românia şi de a uni transilvania toată cu ungaria.
    După revoluţie maghiarii din românia au epurat pe toţi românii din zonele unde erau mai mulţi maghiari. ce zici domnule care te-ai pus în pielea entnicului maghiae?
    Toţi românii care au plecat la muncă în alte state de nevoie au trebuit să înveţe limba statului în care trăiesc au relaţii cu acei oameni. Păi maghiarii din România dece nu învaţă româneşte?
    Li s-au pus şi indicatoare bilingve, dar asta nu-i mulţumesc, ei visează la o ungarie mare cu pământ românesc.În cântecele româneşti este exprimat:”Casa părintească nu se vinde”
    Citeşte jertfele românilor pentru apărarea şi unirea ţărilor române. Este inadmisibil ca un român să gândească prin pielea ungurului.

    • Domnu’ care a scris mai sus nu a citit postul. De ce?
      Daca l-ar fi citit, si-ar fi dat seama ca este despre dreptul etnicilor maghiari, ca al oricaror cetateni romani, de a-si vorbi limba materna in spatiile publice si nu despre UDRM, Laszlo Tokes, etc.
      Motiv pentru care nu imi voi lua din timp sa ii raspund la teoriile fanteziste pe care le avanseaza. Dupa ce lectureaza pe bune postul meu si imi face dovada citirii lui, imi voi face si eu timp sa ii raspund.

    • Eu nu pot sa ma opresc sa nu dau citeva date care sa infirme ce spune ca vad ca gindeste „prin pielea” si nu folosind capul:

      1. Ungurii au epurat toti romanii din zonele in care traiesc majoritari: in HR si CV numarul romanilor a scazut cu 6mii, numarul maghiarilor a scazut cu 30mii intre 1992 si 2002. Halal epurare. Si sa amintim romanizarea ce s-a facut in epoca comunista: romanii au crescut cu 81% intre ’56 si ’92 (maghiarii au crescut cu 23%)…
      Sursa: http://hu.wikipedia.org/wiki/Sz%C3%A9kelyf%C3%B6ld#Hargita_.C3.A9s_Kov.C3.A1szna_megy.C3.A9re_vonatkoz.C3.B3_adatok (numai in maghiara este aratat asa…)
      Vizualizat grafic: cum scadem sub 50% in unele zone…
      http://hu.wikipedia.org/w/index.php?title=F%C3%A1jl:Szekely03.png&filetimestamp=20110112174911
      http://hu.wikipedia.org/w/index.php?title=F%C3%A1jl:Szekely03_original_map.png&filetimestamp=20110112165116

      2. Invatarea limbii: nu o comentez, ca la nivelul cum scrie dinsul cred ca majoritatea noastra stim si noi („desmembra”, tarile fara majuscule, „entnicului maghiae”, „gandirea prin pielea”…).

      3. Limba folosita si dezmembrarea tarii si alipirii cu Ungaria: aoleo, cite modificari de granite vor sa fii, citi isi vind casa parinteasca uitand jertfele parintilor: americanii cedeaza hispanicilor, spaniolii catalanilor/bascilor, „belgienii” germanilor, italienii germanilor/francezilor/slovenilor…

      Si nu zic ca nu sint care viseaza o Ungarie mare, dar ma repet a milioana oara: cine viseaza sau se teme de ruperea Transilvaniei si alipirii Ungariei are probleme la cap (sau la piele, depinde ce foloseste la gindit)…

      • „cine viseaza sau se teme de ruperea Transilvaniei si alipirii Ungariei are probleme la cap (sau la piele, depinde ce foloseste la gindit)”
        cred ca exagerezi un pic -poti sa nu fi nebun si sa crezi asta, doar naiv/manipulat. Si vezi ca intrucat „antevorbitorul” Buta Dumitru se afla printre cei care se tem de ruperea Transilvaniei, fraza poate fi interpretata ca un atac la persoana. Chit ca vizeaza o categorie larga de indivizi, inclusiv de cealalta „tabara”)
        Acestea fiind spuse, paranteza cu pielea e geniala si ma face sa regret inca o data ca nu vrei sa scrii posturi :))

      • olahus: am inteles! 🙂 Voi incerca sa fiu mai decent, cea ce e mai greu in zilele astea cind sint enervat de cele intimplate la Cluj, si nu intotdeauna ma pot stapinii.

  49. Pai tu oricum esti foarte decent, in general. Si, stii, uneori ma gandesc sa renuntam la regula privind atacurile la persoana. Daca am face-o, am avea mai multe comentarii. Dar s-ar degrada discutiile.

  50. Prefer ungur. Dar în rest, foarte bine că vorbești limba ta. De ne-ar plăcea și nouă limba română, așa cum ungurilor maghiara, poate ne-ar fi mers mai bine.

  51. Pingback: Apropo de ungurii care nu vorbesc romaneste « MaghiaRomania

  52. Pingback: Román kenyér, magyar beszéd? « TerraSiculorum

  53. Ce-ar fi să se țină cont de istorie? Dar una completă și sinceră, cât mai obiectivă cu putință. Prof. Lucian Boia este unul dintre cei ce încearcă să restaureze o istorie ceaușistă, de un naționalism care a prins ușor. Din păcate, decerebralizarea culturii este un fapt real și tragic. O cunoaștere a realităților care se ascund după Tratatele de pace ar fi utilă. Vă invit și pe la mine, pe http://lucianbureriu,wordpress.com
    Să fiți iubiți!

    • nu inteleg ce vreti sa spuneti prin „Prof. Lucian Boia este unul dintre cei ce încearcă să restaureze o istorie ceaușistă, de un naționalism care a prins ușor.” Puteti fi mai explicit?

  54. „Să restaureze…” poate nu e termenul adecvat. Poate mai exact ar fi ” a intreprinde ceva in sens REPARATORIU”. Boia e un istoric interesant și îndrăzneț, spune lucruri incomode pentru unii. Sunteți de acord că lipsa de informare e cel mai înverșunat extremist azi?

  55. Mi se pare de inteles frustrarea lor, dar si ei trebuie sa inteleaga ca nu toata lumea vorbeste romaneste in Sfantu Gheorghe, de pilda. Insa nu trebuie sa dispere, daca nu le raspunde una, sa incerce cu urmatoarea. Eu invat ungureste dar, de majoritatea cazurilor cand am trecut pe romana, nu am avut probleme.

  56. eu sint cu mama unguroaica din timis.de ce nimeni nu are nimic cu alte etnii?pentru ca toti sint toleranti prntru ca nu se ia in considerare etnia decit in gluma.ma trag din ardeal dar nu imi plac extremistii

  57. ca sa convingeti in Gottlob locuesc aproximativ 7etnii printre care si multi unguri si nici o data nu a fost conflict interetnic cautati pe net Gottlob si o sa vedeti ca sintem infratiti cu o comuna din Ungaria cu carejucam si fotbal si ne vizitam. intrebarea e de ce trebuie sa facem pe dusmanii???ca nu suntem????

  58. In ciuda discursurilor clasice de imbratisare a multiculturalitatii, integrarii in UE, nediscriminarii etnice etc., expresiile de tipul „Aici m-am nascut, aici sunt inmormantati bunicii, strabunicii, strastrabunicii mei, etc. Sunt acasa!” denota ipocrizie. Se promoveaza o mentalitate conform careia daca nu te-ai nascut intr-un loc si bunicii/strabunicii tai nu sunt inmormantati acolo, nu ai ce cauta acolo sau nu poti sa te consideri „acasa”. Oricum, presa e plina, prin articole sau comentarii, (si) de etnici maghiari care isi indeamna vecinii sau concitadinii sa plece sau sa se mute acolo unde ii sunt inmormantati bunicii/strabunicii. Nu-i o atitudine sanatoasa. De exemplu, cineva ca mine care este nascut in Targu Mures si are, pe linie materna, strabunici inmormantati intr-un sat din judetul Alba si bunici inmormantati sau traind intr-un sat din judetul Mures, iar pe linie paterna, o bunica provenita din Basarabia si inmormnatata intr-un sat din judetul Arges alaturi de bunicul (nascut si) inmormantat tot acolo, unde e acasa?

    PS: Cu scuzele de rigoare daca observatia a fost deja facuta intr-un comentariu anterior, dar in „copii nostri-s obligati sa invete romaneste” mai trebuie adaugat un „i” dupa „copii”.

    • Salut Ovidiu si bine ai venit pe blog! Am o rugaminte: poti sa adaugi o diferentiere la nick-ul tau, avem un comentator foarte vechi si foarte productiv cu acelas nick, cititorii ar putea fi derutati eventual.

      Iar sa fiu on-topic: din fericire in articole din presa aceasta trimitere la mormintele bunicilor/peste Carpati, in Ungaria/Mongolia este practic nula. Da, este un mesaj frecvent si urit in comentariile anonime, din pacate. Sa traim toti fericiti unde ne simtim acasa!

      • OLorand @ Ia haide poate sa il intrebam pe Ovidiu II la ce presa se refera? Uite eu nu mai sunt dispus sa te cred neconditionat: am citit propaganda electorala maghiara, si argumentari aici pe blog – in care se vantura cu harnicie idea de „colonisti”, asimiland la ea si oameni care traiesc intre secui de generatii si generatii. Cand vezi astea, eu imi pot inchipui ca presa locala a regiunilor unde se face politica prin extinderea notiunii de „colonisti” la tot ce convine dlui politician, mai pot pica si intrebari explicite de genul „unde-ti sunt ingropati bunicii?”.

        Astazi am citit discursul lui Borbely, in care se inflacara cum „neamul nostru a fost infrant la 1241 si la 1526, si am pierdut la 1918, dar vom recupera tot-tot-tot”. Asa vorbeste un om pe care altii il conisdera intreg la minte, dandu-i si voturi. Iar tu ii luai chiar si apararea, cumva atenuand enormitatea celor spuse de el. Nu se poate asa – este mult mai profitabil si pentru tine daca pui niste limite „relativizarilor” rusinate. Cum se spune, nici cea mai pura maicuta nu este menita sa isi puna virtutea pavaza in fata curvei ipocrite (nu tocmai cea de pe strada :-).

      • Preda: „rasfoiesc” zilnic online 2-3 ziare maghiare din Ardeal si nu vad articole cu trimiteri. La comentarii exista fenomenul si am spus ca imi displace („urit”).

  59. Problema e cam umflata… Sunt maghiar din Romania, am 38 de ani. Am prieteni romani si maghiari (si sarbi si englezi si arabi…) Am umblat destul de mult in tara noastra in interes de serviciu – dar NICI MACAR O SINGURA DATA – nu am avut problema in moment ce vorbeam in limba maghiara. Cred ca extremisti sunt peste tot (pe tot globul pamantesc) dar noi, restul, putem trai in mod civilizat alaturi. Oriunde om fi 🙂

  60. @Preda..”am citit discursul lui Borbely”

    Nu e a lui Borbely (Laszlo Borbely) ci a lui Marko Bela din 2007

    „În 1526, strămoşii noştri au pierdut şi, pentru un secol şi jumătate, ţara nu a mai fost a noastră. Ultima dată, această patrie s-a pierdut în 1918, iar datoria noastră este să redobândim acel pământ pierdut. Să redobândim tot ce am pierdut: casele, pădurile, pământurile, steagul.
    După Trianon ne-am dat drumul la mâini – alţii ne-au lovit peste degetele ce ne ţineau unii de alţii – şi ce a rezultat? O dramă maghiară, din când în când o tragedie, continuă timp de 80 de ani! Un şir de alegeri politice greşite, când ţinând de fascişti, când de comunişti, când trecând prin fantomele fundamentalismului, când în cealaltă extremă, salvându-ne în internaţionalism, dar negăsindu-ne, niciodată, echilibrul. Aşa s-a comportat istoria cu noi, aşa ne-am comportat cu noi înşine!
    Suntem în 2007. De 17 ani cred că s-a spart distrugerea, de 17 ani funcţionează ceea ce a iniţiat Ardealul maghiar, care a renăscut ca pasărea pheonix: o uniune politică consecventă, echilibrată, unitară, pentru obţinerea drepturilor colective [UDMR – n.n.]
    Dar a început o schimbare continuă! A început retrocedarea pădurilor, pământurilor,
    imobilelor naţionalizate. Chiar şi cu dispute sângeroase [?..n.n.], dar am reuşit să obţinem cea mai mare comoară a secuimii, cele peste 300 de mii de hectare de pădure a composesoratelor. În 1999 a fost adoptată noua Lege a învăţământului, în 2001 a apărut o lege referitoare la obligativitatea utilizării inscripţiilor bilingve, în 2003, în Constituţia modificată a fost introdus dreptul de utilizare a limbii materne în instituţiile descentralizate şi în justiţie. Am înfiinţat şcoli maghiare noi, de la Sighetul Marmaţiei până la Deva, cu sprijinul statutului ungar am înfiinţat Universitatea Sapientia, iar la Universitatea de Ştiinţe Babeş-Bolyai mai mult de 10 mii de studenţi învaţă în limba maghiară.
    O hotărâre de guvern garantează utilizarea drapelului ungar, interpretarea imnului maghiar, am reamplasat Statuia Libertăţii de la Arad. S-au înfiinţat Consulate Generale ale Ungariei la Cluj-Napoca şi Miercurea-Ciuc, la Sf. Gheorghe a început să funcţioneze Institutul Cultural Ungar, se construieşte autostrada din Ardealul de Nord, în sfârşit, şi autoguvernările maghiare primesc sprijin bugetar pentru proiectele lor, ajung bani pentru toate şcolile şi grădiniţele maghiare, pentru bisericile maghiare. Toate acestea au putut fi obţinute doar prin faptul că UDMR a trebuit să acă mai mult de 50% din cei 7% din Parlamentul României. Nu a fost uşor, această muncă ne-a întins nervii, ne-a folosit energia, a consumat oameni.
    Am făcut foarte multe şi, poate, şi pe noi ne-au epuizat aceşti ani foarte grei. Insă, există şi
    cealaltă faţă a monedei: din cei 30 de ani ai Tirolului de Sud au trecut 17, mai sunt 13 şi încă nu avem o universitate maghiară de stat de sine stătătoare, retrocedarea imobilelor bisericeşti merge greu, în Ardeal, infrastructura este într-o situaţie mai rea decât în celelalte regiuni ale României, cadrul juridic al autonomiei culturale şi teritoriale trebuie creat de acum.”

Comentariile nu sunt permise.