Sunt locurile pentru rromi luate de la romani?


In Romania, facultatile si liceele de stat aloca in fiecare an un numar de locuri pentru tinerii rromi. Oare in acest mod se reduc locurile celorlalti candidati, etnici romani sau nu?

Zero ani de la dezrobirea romanilor de prejudecati...

Nu,

spune Margareta Matache, directorul executiv Romani CRISS,  „sunt suplimentare. In campania sociala de anul asta pentru tinerii romi vom include si noi informatia asta, sa mai miscoram din frustrari”, ne-a mai declarat ea.

Ii multumesc lui Ovidiu pentru comentariul lui, care m-a determinat sa o intreb pe Margareta pe Facebook.

Anunțuri

19 gânduri despre “Sunt locurile pentru rromi luate de la romani?

  1. evident ca „Da”…prin numirea lor ca „suplimentare” nu se schimbă natura lucrurilor tot aşa cum schimbarea denumirii din câinii vagabonzi în câini „comunitari” nu transformă maidanezii în altceva decât ceea ce sunt.
    Înseamnă că există bani pentru învăţământ în RO, bani pentru a şcolariza un număr mai mare de studenţi, iar atunci pe locurile respective ar trebui să poată concura oricine (şi deci să le obţină cei care le merită, funcţie de rezultate nu de etnie). Nu de „studenţi romi” avem nevoie ci de „studenţi merituoşi de orice etnie ar fi ei”.

    • Pur logic:
      Da. Gindind insa din partea societatii, avem nevoie de cit mai multi romi educati pt a-i ridica. Pt asta singura modalitate este sa fie programe/locuri speciale, altfel ar pierde in fata celorlalti fiindca pornesc cu un handicap imens. De ex stim in Ungaria ca sistemul de educatie prezent conserva si adinceste diferentele sociale, cum avansezi in scoale CU ATIT mai mica ponderea celor cu parinti saraci/needucati.

      O analogie la situatia femeilor: in unele tari sint diferite reglementari pt a promova femeile in posturi (parlament, conducere de firme).
      Vezi Norvegia si legea privind ponderea mandatrie si in sectorul privat!: http://www.europeanpwn.net/index.php?article_id=150
      Cunosc firme multinationale (americane) unde exista cerinte similare privind femei…

  2. Lorand „Pur logic: Da. Gindind insa din partea societatii…”

    Eu gândesc din punctul de vedere al indivizilor. Doar ei există nu „societatea”.
    Al indivizilor care deşi ar merita ei nu vor mai obţine conform meritelor. Dacă într-o firmă Norvegiană ceri prin lege ca 50% din „board” sa fie femei şi în realitate doar 10% ar fi procentul de femei ce ar rezulta printr-un concurs atunci înseamnă ca vor exista 40% de bărbaţi care ar fi meritat poziţiile şi care totuşi nu le vor obţine. Aşa ceva ESTE imoral, este „discriminare”, adică discriminare pe bază de sex ( le fel etnia, etc.) nu pe merit (rezultate, capacităţi intelectual-morale şi/sau fizice).

    • Ovidiu: in acel moment respectiv este o discriminare negativa pt cel din cultura dominanta. Privit per ansamblu: nu, fiindca ei nu pornesc cu sanse egale, adica e un concurs unde rromii sau femeile nu pot cistiga in mod egal.
      Statistic vorbind ar trebui sa fie cam 53% de femei in fiecare job, sau x% de rromi, fiindca ei nu sint cu nimic mai putin destepti decit ceilalti. Daca nu sint in procentul corespunzator, inseamna ca nu se face destul pt a diminua acest handicap (saracia, lipsa modelelor de ridicare, cultura dominanta masculina).

      Si vezi, Norvegienii nu spun 53% (procentul general al femeilor intr-o societate), ci intre 30-50%, in bordurile mai numeroase spun 40%. Si au dat si un termen de adaptare, adica o perioada in care firmele au putut sprijinii si ajuta femeile sa ajunga mai sus in ierarhie, si sa devine capabile de fi membre intr-un board…

      Crede-ma sau nu, cind scriu acestea nici nu ma gindesc la etnia mea, si nu fac aluzii fine 🙂

  3. „Nu vor mai obtine confomr meritelor” come on, daca sunt cateva locuri pentru rromi asta inseamna ca nu mai obtine individul conform meritelor?
    Si iar generalizezi: in Romania doar la admitere primeste un loc separat (pentru care trebuie sa se bata cu alti rromi, asa ca nu e nici acolo simplu) , in rest studentul rrom e tratat precum ceilalti studenti, atat pe parcursul anilor universitari, cat si la admitere

  4. Many—if not most—people who are for or against affirmative action are for or against the theory of affirmative action. The factual question of what actually happens as a result of affirmative action policies receives remarkably little attention.

    Thomas Sowell, himself African-American, recently concluded a study of affirmative action programs around the world, from India and Malaysia to Nigeria and the United States.
    His findings :

    „Such programs have at best a negligible impact on the groups they are intended to assist….People differ – and have for centuries…. Any „temporary” policy whose duration is defined by the goal of achieving something that has never been achieved before, anywhere in the world, could more fittingly be characterized as eternal.”

    Among the common consequences of preference policies in the five-country sample are:

    1. They encourage non-preferred groups to redesignate themselves as members of preferred groups to take advantage of group preference policies;

    2. They tend to benefit primarily the most fortunate among the preferred group (e.g. Black millionaires), often to the detriment of the least fortunate among the non-preferred groups (e.g., poor Whites);

    3. They reduce the incentives of both the preferred and non-preferred to perform at their best — the former because doing so is unnecessary and the latter because it can prove futile — thereby resulting in net losses for society as a whole.

    http://www.hoover.org/publications/hoover-digest/article/8108

    [Thomas Sowell is the Rose and Milton Friedman Senior Fellow on Public Policy at the Hoover Institution. He writes on economics, history, social policy, ethnicity, and the history of ideas.]

    • Ovidiu: atunci si eu citez un articol in ungureste, in 100 de tari sint cvote pt femei:
      http://www.fn.hu/hetilap/20110124/holgyvalasztok/
      In Norvegia au atins 40% in parlament, asta este un rezultat de netagaduit. Si nu cred ca barbatii norvegieni au suferit din cauza discriminarii lor. Dupa asta au introdus legea pt sectorul privat.

      In Germania se debate acum daca sa se legifereze sau firmele sa adopte in mod voluntar o tinta pe termen mediu. Chiar UE (Vivianne Reding – consilierul pt drepturi fundamentale) ameninta firmele cu o directiva europeana daca nu fac pasi in mod voluntar.
      Firmele americane au programe si cvote pt femei. Deutsche Telekom are si ea o tinta de 30% pina in 2015.
      Toti gresesc???

      Discriminarea pozitiva trebuie aplicata in PUTINE cazuri SPECIFICE, nu ca o panacee pt toate grupurile minoritare. Ea CORECTEAZA un handicap, deci o discriminare negativa a persoanelor apartinind la grupul respectiv. Daca un grup nu ajunge sa fie reprezentat la nivelul ponderii sale (%), e dovada ca acest handicap/discriminare negativa exista! E CINIC sa se spuna ca corectarea unei nedreptati dauneaza majoritatii fiindca se ia de la ei!
      Legea este o solutie temporara pina cind societatii aceasta situatie ii devine una de rutina.

  5. OLorand.. „Crede-ma sau nu, cind scriu acestea nici nu ma gindesc la etnia mea, si nu fac aluzii fine”

    Nu pun la îndoială buna ta credinţă. Pun în discuţie felul acesta de a rezolva problema, adică prin crearea/legiferarea alteia ce e exact de acelaşi tip dar cu rolurile inversate.
    Avem în RO destule familii şi de etnie română sau maghiară ce au venit scazut , care se zbat la limita săraciei. Deci avem si destui copii (băieti şi fete) români şi maghiari care pornesc ca defavorizaţi în viaţă si au mai mult de luptat ca să ajungă sa poată intra la facultate sau să obţină slujbe bune.

    • Ovidiu: da sint si copiii „albi” in Romania care sint defavorizati. Dar cei rromi sint dublu defavorizati:
      – saracia si lipsa de modele de ridicare (de invatare) din jurul lor inhibeaza multe incercari de ridicare
      – discriminarea existenta le face drumul si mai greu, deci renunta mai usor.
      (La fel in Ungaria)

      Eu zic ca ORICE ajutor care le usureaza calea, duce la rezultate. Citeva locuri nu vor dauna majoritatii, in schimb vor rezulta in citiva rromi educati in plus, care altfel nu ar fi reusit poate.

  6. Nu-i de mirare, sunt întru totul de acord cu OLorand. M-ar mai interesa însă nişte amănunte tehnice, de care n-am dat. Chestia cu locuri pt.romi la universităţi e mai veche, de prin 1999, parcă. Dar atunci se dădea încă admitere la facultate, iar doritorii candidau pt. aceste locuri speciale. Acum nu mai ştiu cum se desfăşoară lucrurile, care sunt criteriile, dacă tinerii romi au nevoie de recomandări din partea unor organizaţii etc. În cazul liceelor, cred că-i şi mai complicat. Nu cred că în momentul de faţă există cineva care ştie exact cum se va desfăşura admiterea în licee.

  7. OLorand…. „Daca un grup nu ajunge sa fie reprezentat la nivelul ponderii sale (%), e dovada ca acest handicap/discriminare negativa exista!”

    oare ?

    In the United States, where many group preferences have sought to justify themselves as counterweights to discrimination that would otherwise prevail, such “discrimination” often turns out to be statistical “under-representation” in desirable occupations or institutions.

    The implicit assumption, tenaciously held, is that great statistical disparities in demographic “representation” could not occur without discrimination. This key assumption is seldom tested against data on group disparities in qualifications. For example, as of the year 2001, there were more than 16,000 Asian American students who scored above 700 on the mathematics SAT, while fewer than 700 black students scored that high—even though blacks outnumbered Asian Americans several times over. Data such as these are simply passed over in utter silence—or are drowned out by strident assertions of “covert” discrimination as explanations of a dearth of blacks in institutions and occupations requiring a strong background in mathematics.

    False beliefs are not small things, because they lead to false solutions. In the field of medicine, it has long been recognized that even a false cure that is wholly harmless in itself can be catastrophic in its consequences if it substitutes for a real cure for a deadly disease. Proponents of affirmative action cannot console themselves for their false assumptions on grounds that their intentions were good, because social quackery likewise substitutes for real efforts to deal with real problems that can tear a society apart.

    …Firmele americane au programe si cvote pt femei. Deutsche Telekom are si ea o tinta de 30% pina in 2015. Toti gresesc???

    • Ovidiu: gindeste-te la cauzele de ce copiii afro-americani au avut rezultate mai slabe decit asiaticii? Oare nu din cauza faptului ca nu au avut acces la scoli similar de bune, scolile lor „din cartier” fiind mai slabe (profi, colegi, modele de invatare)? Ca doar nu sint mai timpiti???
      Admin ca sint diferente intre etnii/rase (e PC sa zici asta?) dar nu la aceste proportii.

      Concluzia mea: ai citat inca un exemplu clar de handicap cu care ei pornesc in viata, similar cu rromii nostri.

  8. …Firmele americane au programe si cvote pt femei. Deutsche Telekom are si ea o tinta de 30% pina in 2015. Toti gresesc???

    Da, eu nu am dubii în privinţa subiectului. Am trăit în Canada&US o perioadă şi am văzut ocazia să experimentez „live” efectele acestor politici de a crea grupuri, clase, de privilegiaţi în loc de răsplăti indivizii conform meritelor individuale (nu al aparteneţiei la un grup).
    Efectul asupra „societăţii” e toxic, e un pas înapoi în istorie, duce la exacerbarea tensiunilor etnice (de grup), duce la ură şi la amplificare resentimentelor, la o polarizare, o compeţitie, între grupuri în încercarea de a trăi, de a obtine avantaje, pe sema altora, duce la promovarea non-valorilor/a incompetenţei, etc.

    Ideea asta cu „supradiscriminarea” (discriminarea „pozitivă” ) e exact la fel ca şi comunismul-marxismul…o teorie frumoasă şi nobilă în intenţii dar imposibilă şi extrem de toxică în practică.

    • Spune-mi de ex atunci o metoda mai buna pt a ridica procentul femeilor in joburi de conducere, in parlament, etc? Nu la 50+% ca au „handicapul” de 2-3 ani lipsa de experienta din cauza maternitatii, dar la vreo 30-40%…

      Sa nu zici ca e bine asa cum e ca locul lor e linga lingura de lemn, cum zicem noi („a fakanál mellett”)! 🙂

  9. @Lorand ….Ovidiu: gindeste-te la cauzele de ce copiii afro-americani au avut rezultate mai slabe decit asiaticii? Oare nu din cauza faptului ca nu au avut acces la scoli similar de bune, scolile lor “din cartier” fiind mai slabe (profi, colegi, modele de invatare) ?

    Nu, nici vorbă. Negrii sunt mult mai avantajaţi decît asiaticii (chinezi, vietnamezi, coreeni, etc.) care sunt, majoritatea, recent imigranţi şi astfel pleacă de la zero (şi au şi mari dificultăţi cu limba).

    Diferenţa e una de cultură. Asiaticii sunt (relativ faţă de negrii) extrem de motivaţi să reuşească, extrem de disciplinaţi, sunt dispuşi să sacrifice plăcerile momentului, prezentului, de dragul reuşitei în viitor, familiile asiaticilor face eforturi uriaşe pentru a asigura o educaţia cît mai bună copiilor (şi ai disciplina)..etc.
    Dar mergi intr-un cartier de negrii şi vezi imediat diferenţa în mentalitate.

    Asiaticii suferă în tăcere dar încet încet se integrează, cîştiga respectul prin rezultate, şi „reuşesc” de obiecei în 2 generaţii, prin ei înşişi făra să le treacă prin cap să ceara privilegii….negrii nu au facut-o în 150 de ani cât a trecut de la Războiul Civil.
    Discriminarea există ( la ca şi în cazul asiaticilor) dar nu e ceva aşa de „inflexibil” cum argumenteză de „activiştii politici”, şi nu discriminarea e cauza fundamentală a diferenţelor mari în rezultate.

    • Ovidiu: „…negrii nu au facut-o în 150 de ani cât a trecut de la Războiul Civil.” Nu uita ca „I have a dream” a fost in 1963, si nu imediat au fost schimbate lucrurile dupa…

      E prea simlist (sa fiu PC) sa spui ca negrii, rromii, turcii, arabii, etc nu au cultura/vointa necesara de a se ridica si diferentele in sansele de reusita vin numai din aceasta cauza…

  10. …Spune-mi de ex atunci o metoda mai buna pt a ridica procentul femeilor in joburi de conducere, in parlament, etc?

    Scopul nu e să ridicăm numărul femeilor, scopul e să existe dreptate, de aici a plecat toată discuţia.
    Adică să nu avem discriminare bazată pe apartenenţa la un grup ci discriminarea să fie doar pe baza rezultatelor, capacităţilor..Dacă o femeie vrea să facă o carieră, să zicem una politică gen Margaret Thatcher sau Angela Merkel, să poată să o facă nu să fie automat, apriori, exclusă din competiţie pentru simplul motiv că e femeie.
    Asta se realizează promovînd „modele”, demonstrînd ca o femeie poate să fie politician, aviator (Hanna Reitsch, Amelia Earhart), fizician (Marie Curie, Lise Meitner). maestră de şah (Judith Polgar)..etc. dacă alege un astfel de destin şi dacă e dispusă la sacrificiile pe care le implică.

    • Ovidiu: sint f sceptic ca e de ajuns NUMAI sa vezi modele si sa vrei cu adevarat. Cert ca SI astea sint necesare.

  11. Prieteni, atentie mare la generalizari. „Negrii”, „asiaticii”. Stiu ca e mai usor asa, iar in vorbirea „offline” tolerez mai mult, pentru ca mi se intampla si mie :P. Dar in scris avem mai mult timp sa ne pregatim replicile.
    Asa ca, de cate ori putem, hai sa vorbim de niste, majoritatea, o mare parte, chiar x%, daca putem cita niste studii, recensaminte etc.

    multumes

    Olah’

Comentariile nu sunt permise.