Evitaţi aceste cuvinte, că-s ale lor!


Petrecînd vara la Beliş acum cîţiva ani buni, jucîndu-mă cu copiii moţi de acolo, m-am mirat cîte cuvinte „maghiare” folosesc fără a le şti originea. Cînd le-am spus, curiozitatea lor a devenit şi mai mare, şi au început să mă intrebe cum se spune x în maghiară, astfel ajungînd chiar la lecţii de maghiară. Ah, m-aţi prins, în copilărie am maghiarizat cîţiva copii moţi continuînd tradiţia moştenită 🙂

M-am gîndit la un joc: să listăm cît mai multe cuvinte preluate unul de la celălalt.

Principii:

  • nu analiză lingvistică, ci fapt divers
  • vă rog, fără dispute la originea cuvîntului, important e cuvîntul comun, eu am evitat să specific sursa la exemplele mele, unele sînt disputate (chin – kín).
  • sa evităm cuvintele internaţionale de gen „televizor”, sau cele preluate în trecutul apropiat, gen „pungă” sau „alimentară” 🙂

Pentru început:

  • fecior – ficsúr (= tînăr peste 20 cu maniere exagerate, ~= dandy, Gigel)
  • uriaş – óriás
  • oraş – város
  • cămătar – kamat (=dobîndă)
  • cătană – katona
  • iobag – jobbágy
  • bai – baj (problemă)
  • hiba – hiba (defect)
  • biriş – béres (bér = chirie)
  • cîrciumă – ko(r)csma
  • vizitiu – vezető (= conducător)
  • hotar – határ (ca graniţă)
  • a hotărî – határozni
  • pastor – pásztor
  • pahar-pohár
  • ciurdă – csorda
  • ardei – árdé (numai în Ţinutul Secuiesc)
  • morcov – murok  (nu se foloseşte în Ungaria)
  • ţuc – csók
  • fiţuică – ficuika (bucată de hîrtie)
  • belşug – bőség
  • cheltui – költeni
  • chin – kín
  • chip – kép
  • prunc – poronty
  • plăcintă – palacsinta (clătită)
  • talpă-talp

Poftiţi, poftiţi, tessék, tessék! Este loc pentru toţi, avem un sac/zsák plin cu ele…

OLorand este moderator pe MaghiaRomania. Inserturile muzicale sunt din partea lui Olahus 🙂

Anunțuri

37 de gânduri despre “Evitaţi aceste cuvinte, că-s ale lor!

  1. Încă câteva:

    răntaș – rántás
    muncă – munka
    papricaș – paprikás
    tarcăn – tárkony
    leuștean – lestyán
    neam – nyám (nemzetség, rokonok)

  2. Labos, Facanal,Rijcasa,Lepedeu
    Tokany,Vinetta,Brinza(asa se zice la telemea/feta in Ungaria)
    (numai acum imi dau seama cat de mult am nevoie de alfabetul romanesc si unguresc daca vreau sa fiu inteleas, sorry.)

    • Reccsman, de preferat sa evitam liste cu cuvinte „maghiarizate”/”romanizate”, sa nu ajungem la dispute de genul: si pe asta ni l-ati luat ;).

      „Principii:

      * nu analiză lingvistică, ci fapt divers
      * vă rog, fără dispute la originea cuvîntului, important e cuvîntul comun, eu am evitat să specific sursa la exemplele mele, unele sînt disputate (chin – kín).”

      As face eu un post special cu etimologii in care putem discuta si asa ceva, cu riscurile de rigoare, dar momentan OLorand e in vacanta si am nevoie de acordul lui (uite ca mai cer si „sefii” acordul „subalternilor” LOL)

      multumesc de intelegere

      • Am inteles principiile, am dat un link doar ca sa vedeti mai multe exemple de cuvinte comune. Personal nu disput originea, asta o face autorul articolului si fiecare crede ce vrea din text.
        Gandeste-te, fiind maghiar, daca as fi vrut sa provoc pe cineva, v-as fi dat o lista de cuvinte „romanizate”, de origine maghiara, mai degraba.

  3. si va rog si pe ceilalti: fara discutii/linkuri despre originea cuvantului. Ne intereseaza sa vedem cuvinte comune ambelor limbi, nu de unde a venit. Sa respectam regulile cerute de OLorand.

    Momentan las nesters linkul lui Recssman, dar nu voi mai admite altele, cel putin pana se intoarce OLorand din vacanta.

    multumesc anticipos 🙂

  4. @Reccsman stiam ca esti maghiar si nici daca ai fi fost roman nu te-am acuzat de provocare! Dar mai bine ne abtinem chiar si de la dat linkuri care pot atata spiritele. Crede-ma ca si eu as fi avut chef sa dau linkuri cu etimologii sa avem un strop de disputa 😛 dar sunt nevoit sa respect intentia lui Lorand.

    Un an nou fericit si toate cele bune iti doresc!

    Sever

  5. Pingback: Cuvantul nostru a fost primu’! « MaghiaRomania

  6. Pe cine vrea sa discute ce cuvant din ce limba vine (cuvinte ro de origine hu si invers), il invit pe noul meu post:

    https://maghiaromania.wordpress.com/2010/12/29/cuvantul-nostru-a-fost-primu/

    Acelasi lucru este valabil si pentru paginile de net cu liste de cuvinte care ar proveni din maghiara/romana.

    Daca vreti sa comentati aici , va rog lasati doar cuvantul maghiar si corespondentul lui roman sau invers. Gen:

    răntaș – rántás
    muncă – munka
    papricaș – paprikás
    tarcăn – tárkony
    leuștean – lestyán

    Am inrosit regulile impuse de autorul postului, ca sa le vada toata lumea si sa nu (mai) fie suparari. Multumesc de intelegere.

  7. Pingback: Prietenia româno-maghiară pe internet « Presa Locala

  8. măi să fie, ce de cuvinte asemenea în cele două limbi!
    vorbim cu aceleași cuvinte și ne scoatem ochii unii celorlalți kăkare a fost primul în ardeal, kăkare a înventat palinca ș.a.m.d.
    hai cu concordia!

  9. La Belis in anii 80 am auzit „drot” pt sirma. In maghiara spunem drót.
    Probabil vine din germana („draht”).

    • se pare că da :

      dictionarul_etimologic_roman/minten :
      mínten adv. – Imediat, ca urmare. – minteni, mintenaș. Mag. menten (Cihac, II, 515; Gáldi, Dict., 145)

    • Lorand, acum am vazut ca ai dat originea cuvintelor. Pai ce facem, bre? 😛 Ia spune, lasam si pe postul asta discutii etimologice? Sau modificam regulile, in sensul ca etimologia slava e ok de mentionat, iar cea maghiara, romaneasca, nu?

    • Chip, intruchipare – cu conotatie cristice profunde si stravechi. Greu de crezut.
      Pentru cine are timp de etimologii, exista un test foarte puternic: exista un cuvant romanesc in dialectele aromane, atunci este foarte improbabil sa aiba origini maghiare, caci despartirea este antecedenta aparitiei maghiarilor in Europa. In general, influente maghiare in regionalisme aredelenesti, sunt convins ca exista numeroase. Deja cand se ajunge la cuvinte comune folosite fie si in limba romana nord-dunareana, devine mai dificil – trebuie o explicatie, cum s-au raspandit asemenea cuvinte dincolo de Carpati. Cuvantul orash este un asemenea exemplu – sa nu fi cunoscut romanii de pretutindeni orase, pana au fost denumite de maghiari? Deci si testul „transcarpatin” ne indeamna la unele precautii – cel pana in Pind insa este unul zdravan! Acolo mai rezista cel mult, eventual, imprumutate din slava bisericeasca, care se poate presupune ca prin bulgari a influentat amandoua gruparile, din timpuri relative vechi. Dar unitatea de limba predateaza slava si maghiara.

      • Chip-kép: am citit controverse, nici eu nu cred.
        Város vine din „vár” = cetate.
        Dex spune aceasta origine…

        Sa ne gindim si la descalecarile voievozilor, la cetatile regilor ungari…

        Dar se poate sa gresesc, si DEX-ul. Ajutati-ma, nu-mi veti rani orgoliul 🙂

  10. Pingback: Ceva mai mult despre Judit Ferencz si OLorand « MaghiaRomania

  11. Pingback: Trei zile cu un barbat necunoscut si ungur: Ziua Intai « MaghiaRomania

  12. Pingback: [Banner] Cate limbi avem sus, sau povestea unei schimbari [imagini inedite] « MaghiaRomania

  13. Pingback: De ce tocmai acum apare “Noul strigat pentru ungurimea din Baia Mare”? Si o invatatura de tras din manifestul fruntasilor maghiari « MaghiaRomania

  14. Inainte sa distrugi limba romana te-ai gandit macar o clipa ca e posibil ca maghiarii sa le fi luat din romana? Mai studiaza si apoi invata-i pe altii.

    • Bun venit Nicolae pe blog.

      Te asigur, cind am scris postul, am cautat pe net si am dat exemplele unde am gasit argumente convingatoare. De exemplu oras si neam este dat avind ca origine maghiara chiar de DEX. Ai grija insa, ca nu am listat unde este sursa limba romana si unde este maghiara DINADINS sa nu stirnesc comentarii inutile. Cuvintele sint amestecate: oras vine din varos, arde insa din ardei (aka din romana), nu le-am separat DINADINS.

      Cum nu sint lingvist, poate am gresit. Ajuta-ma cu exemple concret unde nu putea veni din maghiara.

      Eu nu cred ca maghiara a fost distrusa prin preluarea unor cuvinte romane, te rog, nu o lua asa si in cazul reciprocei.

      O zi buna.

      • Lorand @ Din pacate lingvistica ultimului secol a fost puternic batuta de vanturi politice si adevarul curat este ca in regiunea noastra exista o atat de mare amestecatura de MARI grupari lingvistice, si ceea ce mostenirea secolului 19 face pe oameni sa inghita greu, in ultima instanta amestecatura de neamuri (grosso modo, cu accente diferite, toti suntem amestecati bine, genetic, chiar si lingvistic – toate popoarele migratoare asimilate, precum cumani si pecenegi, sunt romani si maghiari deopotriva, slavi asimilati de o parte si de cealalta, etc. Ce face problema mai dificila este faptul ca cercetarea locala a fost mult timp dominata de idei occidentale, unde latina si greaca sad cumva deasupra, idei care trebuiesc depasite, folosind azi si mijloacele moderne de comunicatie.

        Pentru limba romana o sursa valoroasa de validare a raspandirii si vechimii vorbelor este confrunarea cu dialecte sud-dunarene! Si iata, nu stiu cum spun aromanii la oras – poate spun numai targ, sau pole, nu stiu. Daca ei nu spun oras, probabilitatea originii maghiare se tripleaza (in ochii mei). Un alt cuvant, discutat mai sus – chip – mi se pare mult mai putin probabil, pentru ca este impreuna cu intruchipare un cuvant cristic arhaic, care daca nu ar face parte din trunchiul pre-romanizare, cel mult intermediere slava ar avea. Se ramane la plauzibilitati.

        Fara neaosisme insa, exista si fenomene de export al unor cuvinte romanesti spre limbile slave vechi. In secolul 19 a existat un lingvist polonez foarte cunoscut, cu nume francez, care a profesat si la St. Petersburg, si care atunci semnala unele cuvinte despre care argumenta ca ar fi trecut din romana in limbile (nord?) slavice! Pe atunci nu supara pe nimeni. Dupa ’44 TOT ce avea asemanare cu vorbe slave TREBUIA sa fi circulat on the one way street din slava in romana – si cred ca reminiscentele sunt si azi si in DEX inca resimtite. Lingvistica ca si istoria sunt indeletniciri artistico-cognitive, care pot deveni si politice, dar nu tocmai stiinte 🙂

Comentariile nu sunt permise.