Legea Educatiei si minoritatile, dincolo de isteria nationalista



Foto: Alan Grant

Adoptata miercuri si asumata joi in Parlament (nu se putea mai bine supune la vot?) legea Educatiei vine cu numeroase prevederi pentru minoritati. Mai jos va prezint cateva si, pana va voi ruga sa va  spuneti opinia, voi comenta  si eu un pic 😛 .

->Istoria si geografia Romaniei vor fi predate in limba materna, cu exceptia numelor proprii si a toponimelor, care vor fi insusite SI in romaneste.

->Limba romana se va preda dupa o metoda adaptata fiecarei minoritati in parte.

Aceste doua idei au starnit o opozitie puternica, nu numai din partea multor romani, ci si a unor maghiari. Pe de alta parte, nu e normal sa chinui un copil cu aceeasi materie pe care o invata un roman, in conditiile in care el abia daca a auzit vorbindu-se romaneste  inainte sa vina la scoala. Dar decat sa imi spun eu parerea ca roman, mai bine va reamintesc ce a scris o profesoara unguroaica:

Ideea de programe si manuale diferentiate este sustinuta nu doar de maghiarii de aici, foarte multi profesori de etnie romana sunt de aceeasi parere (cunosc profesori care s-au titularizat la noi, dar care provin din judete ca Tulcea, Prahova sau Maramures, care dupa un an de predare la clase maghiare au ajuns la aceeasi concluzie!!!).
Cu actualele programe (din anul scolar 2008-2009 -n.m.) si manuale romana nu prea poate fi insusita (sau poate fi insusita greu, si in general de elevii buni si foarte buni care pe deasupra mai au si simt pt. limbi si eventual interactioneaza mai mult cu romani) pentru ca pune accent pe straturi ale limbii care necesita cunoasterea in prealabil al limbajului comun.

sursa
Cum nu e normal, in numele nu stiu caror temeri national-comuniste, sa obligi un copil sa stea cu dictionarul de limba romana ca sa invete istoria sau geografia Romaniei. Adica a tarii lui.
->Manualele scolare pentru minoritati pot fi elaborate/traduse in tara.  Sau importate, „pentru titlurile needitate din cauza tirajului redus”, cu avizul Ministerului Educatiei, Cercetarii si etc (ca are un nume kilometric :P).

Aici Jurnalul National se grabeste sa traga concluzia ca ungurii din Ro vor invata istoria si traditiile lor dupa manuale din Ungaria -si recunosc ca mi-a indus niste idei caraghioase, de gen „daca vor veni manuale sovine in tara?” :)). Or, pe langa partea cu avizarea, legea mai spune un lucru: tiraj redus. Iar tiraj mic e de asteptat sa aiba manualele polonezilor, croatilor, cehilor si altor minoritati foarte mici, nu ale celei mai mari comunitati minoritare din Romania :P.

 

Liceul Márton Áron din Miercurea Ciuc. Sau, pentru nationalistii romani, Csíkszereda :P. Foto: Alan Grant

-In scolile cu invatamant mixt (romana&lima minoritara), unul dintre directori va fi din etnia respectiva, „cu respectarea criteriilor de competenţă profesională”  (si de apartenenta politica 😉 ).

->Costul standard/elev si /prescolar „se calculează după un coeficient mărit pe baza factorilor de corecţie, luând în considerare predarea limbii minorităţii naţionale. În cazul acestor unităţi se are în vedere izolarea lingvistică, geografică şi numărul redus de elevi şi preşcolari.”. Foarte important e faptul ca si scolile romanesti din Secuime pot beneficia de aceasta masura:   „Acest coeficient de limbă se aplică şi în cazul unităţilor şcolare în limba română, în condiţii similare.”

->indiferent de numarul de elevi, gimnaziile/liceele  minoritare/in limba romana „singulare in municipiu, oraş” si, in cazul celor minoritare, in comuna, se acorda statut de persoana juridica (nu prea am inteles de ce la gimnaziile/liceele romanesti se acorda acest statut doar in mediul urban).

->Acolo unde sunt mai multe minoritati, „uncţionează cel puţin o unitate şcolară cu personalitate juridică” pentru fiecare limba (cel putin asa am inteles eu prolixa reglementare de la (5). Limba romana are parte de acelasi tratament: „Pe raza unei unităţi administrativ-teritoriale funcţionează cel puţin o unitate şcolară cu predare în limba română, cu personalitate juridică, indiferent de efectivul de elevi”

mai multe prevederi, aici

Acum, ca eu am comentat, e randul vostru:

-ajuta noile prevederi pe minoritati sa isi mentina limba si traditiile intr-o mai mare masura?

-inclusiv pe micile minoritati?

-va trece legea de motiunea pe educatie a PNL, sustinuta de PSD?

-ce parere aveti de termenul „anti-romaneasca„, prin care opozitia caracterizeaza Legea Educatiei in insusi titlul motiunii?

Haideti sa discutam cu cat mai mult calm si cu capul pe umeri aceste prevederi, fara propaganda politica si sovinsime!

Toate imaginile de Alan Grant, www.balkanology.com

Anunțuri

28 de gânduri despre “Legea Educatiei si minoritatile, dincolo de isteria nationalista

  1. Ajută şi aromânilor ? deşi aromâna e dialect al românei ea e „limbă maternă” pentru aromâni…mă întreb dacă şi ei ar putea profita cumva.

    ..-ce parere aveti de termenul “anti-românească“ ? –

    E simplu, adică legea nu ajută la românizarea şi asimilarea maghiarilor, dimpotrivă amplifică conştiinţa separatismului, a diferenţei identitare, lucru ce va duce apoi la pretenţii autonomist/teritoriale şi deci la distrugerea unităţii statului român.

    PSD/PNL (foşti aliaţi ai UDMR în „monstruoasa coaliţie” ) se orientează acum după învăţăturile ’48-istului Lajos Kossuth (sau „Lae Coşut” ?) :
    “Dorinta romanilor de a se bucura de o existenta politica nationala deosebita este irealizabila, deoarece ea ar duce la distrugerea unitatii statului ungar. (…) De va fi nevoie, sabia va transa chestiunea. (…) Eu niciodata, dar niciodata sub sfanta coroana maghiara, alta natiune sau nationalitate decat cea maghiara nu voi recunoaste. ”

    @-va trece legea de motiunea pe educatie a PNL, sustinuta de PSD ?

    Dacă întradevăr „istoria se repetă” răspunsul e „NU”. În link-ul tău ce dă critica opoziţiei PSD?PNL „Lege anti-educaţie şi anti-românescă” apare fraza :

    „Proiectul, dincoace de erori de gramatică, de logică, de drept, de conţinut, nu înţelege ce înseamnă „competenţele” şi se învecinează cu viziunea proiectelor anilor 30 (vezi proiectele germane din 1934).”

    În perioada interbelică (vezi link-ul meu despre germani) e notat că :

    „Introducerea obligativităţii studierii istoriei, geografiei şi a educaţiei civice în limba română atât în şcolile publice cât şi în cele private a determinat protestele maghiarilor alături de cele ale germanilor şi evreilor, fiind receptată drept o imixtiune a statului în treburile interne ale comunităţilor respective”

    Adică cei la PSD/PNL sunt conştienţi că se repetă istoria. O să fie interesant de văzut cum se termină de data asta.

  2. @Ovidiu: legea nu ajută aromânii pentru că aromânii nu au o încadrare juridică specifică. Câtă vreme legea nu va proteja minorităţile cultural-lingvistice nu se poate face nimic în acest sens.

    Statul Român nu protejează dialecte. Protejează minorităţi naţionale şi forma literară a limbilor vorbite de acestea. Ar fi BINE pentru aromâni să fie altfel, dar nici la nivel european nu există suport pentru protecţia oficială a dialectelor (exceptând moda de a boteza dialectele „limbi” şi a le conferi astfel suport oficial – a se vedea „la llengua valenciana”).

    @Olahus: nu prea înţeleg de ce toponimele trebuie să aibă forma românească. Hai să punem atunci şi în manualele de română „Regele Ungariei, Matia Hunyadi, s-a născut la Kolozsvar în anul …”.

    E absurd. Dacă scopul e ca elevii maghiari să înveţe româneşte, aceasta se face la ora de limbă română făcută ca lumea. Nu văd de ce lecţiile de istorie sau geografie trebuie să fie mutilate în acest fel.

    Bottom line: legea e un mare pas înainte. Şi va ajuta minorităţile, mai ales pe cele mici.

    • @Egy: „@Olahus: nu prea înţeleg de ce toponimele trebuie să aibă forma românească. Hai să punem atunci şi în manualele de română “Regele Ungariei, Matia Hunyadi, s-a născut la Kolozsvar în anul …”.”

      Eu:”>Istoria si geografia Romaniei vor fi predate in limba materna, cu exceptia numelor proprii si a toponimelor”

      Merci de precizare. M-am uitat din nou pe articol si mi-am dat seama ca am omis o nuanta: numele proprii si toponimele vor fi invata SI in roman, deci nu exclusiv in romana:

      „În învăţământul primar, gimnazial şi liceal cu predare în limbile minorităţilor naţionale, disciplinele Istoria şi Geografia României se predau în aceste limbi, după programe şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligaţia transcrierii şi a însuşirii toponimiei şi a numelor proprii româneşti şi în limba română.”

      Urc sa corectez :).

  3. Unele toponime nu cred ca pot fi traduse in maghiara, totusi… ar deturna scopul predarii materiei. dar pentru cele mai cunoscute de ei in versiunea maghiara, as alege sa se pastreze aceasta denumire, eventual cu specificatia ca exista si o denumire in limba romana.
    Era mult mai interesant daca alegeau o varianta cu scoli mixte, cu clase de romani si clase de maghiari, cred ca era perfect realizabil.
    Imi amintesc ca mergeam vara in Arad, langa Moneasa, unde, la un moment dat, eu si sora-mea ne imprieteniseram cu doi copii unguri. Varsta era destul de mica pentru a nu ne opri limba, apartenenta etnica, etc, astfel ca reuseam sa ne jucam impreuna si chiar invataseram cuvinte in maghiara/romana unii de la altii (numai cel mare stia un pic romaneste, cel mic nu) . Ideea e ca, avand contact cu maghiarii inca de mici si invatand ca limba nu e o bariera, ne-a fost mult mai usor mai tarziu sa consideram ca e normal sa vorbeasca in limba lor, si faptul ca vorbesc in limba lor nu ni-i face dusmani (asa cum cred altii 🙂 )
    De aceea cred ca separarea copiilor scolari de etnie diferita nu e un lucru bun, invatarea acceptarii trebuie sa inceapa de la varste mici. In plus, scolile mixte ar insemna un efort bugetar mai mic , cred eu…

    • Teoretic e mai bine cum zici tu sa fie.
      Practic insa, Ungurii se tem prea mult de institutiile mixte, pentru ca ele au fost folosite in epoca comunista impotriva lor…

      Cunosc mai multi Unguri, si am discutat cu ei pe aceasta tema.
      Principala lor temere e ca istoria sa nu se repete, cand multe scoli Unguresti au fost contopite cu scoli Romanesti, formand scoli mixte in prima faza, ca pe urma scola respectiova sa devina treptat cu caracter exclusiv Romanesc.
      Ei zic ca prea multe institutii mixte au devenit in decursul timpului sau exclusiv Romanasti, sau predominant Romanesti, pastrand caracterul multicultural doar la nivel declarativ si formal, un multiculturalism de vitrina…

      Am constatat ca si Ungurii sunt, in mod paradoxal poate, foarte asemanatori cu Romanii, in ceace priveste miturile si temerile cu tematica nationala.
      – Romanul se teme ca Ungurul practica politica pasilor marunti pentru a se separa total de Romania, iar decentralizarea si autonomia inseamna defapt autonomie teritoriala.
      – Ungurul se teme ca Romanul foloseste institutiile mixte pentru asimilarea lor treptata, iar multiculturalismul este pur formal, adica o etapa intermediara in desfiintarea toatala a tuturor institutiilor care inca au un caracter cat de cat Unguresc.

      Sa ceri Ungurilor sa se integreze in institutii mixte, este echivalent cu cererea ca Romanii sa recunoasca autonomia Tinutului Secuiesc!
      O analiza rece si obiectiva, arata ca cea mai buna cale este tocmai decentralizarea/autonomia, nu doar in Secuime, ci si in restul tarii; si integrarea tuturor cetatenilor in institutii comune, pluraliste si multiculturale (cel mai concludent exemlu este SUA, singura superputere mondiala, o tara federala dar unitara, cu institutii multietnice si multiculturale).

      Dar din pacate inca exista prea multa neincredere reciproca, ambele parti supectand tot felul de masinatiuni sinistre indreptate impotriva lor…
      Poate doar generatiile viitoare vor putea rezolva impasul actual.
      Dar cred ca atunci va fi mult prea tarziu pentru noi.
      Singuri, nici Romanii, nici Ungurii, Cehii, Slovacii, etc, etc, nu au nici o sansa pe termen mediu si lung, sa reziste presiunea si dominarea celor mari si puternici (cei din vest).

      Sunt mai mult ca sigur ca peste doar cateva generatii, totii descendentii nostrii vor vorbi doar o singura limba comuna, limba Engleza, vor avea o cultura comuna, globalizata; iar marile companii multinationale din vest vor prelua rolul jucat in trecut de statele nationale…

      • Statele Unite nu sunt stat unitar. Sunt stat federal cu un grad ridicat de autonomie locală al entităţilor componente (statele).

        Gradul de „independenţă” locală variază de la stat la stat. În Est statele sunt aproape ca judeţele de la noi, în Vest sunt state care aproape se proclamă naţiuni separate (Oregon).

        Multiculturalismul american este strict pragmatic. Naţiunea americană e construită de-a lungul unei idei civice şi nu etnice. Etnia „americană” nu există, majoritatea oamenilor sunt „mixed ancestry” (mulţi cu 3-4 origini, de la African şi Chinese la English şi Polish) deşi şi-au uitat limba şi tradiţiile strămoşilor de mult timp.

        Condiţiile în Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est sunt cu totul altele. Avem bagajul etnic şi istoric la care e imposibil de renunţat. Fără acest etno-centrism naţiunile moderne română ori maghiară nici nu ar fi apărut.

      • @Marian… „cel mai concludent exemlu este SUA, singura superputere mondiala, o tara federala dar unitara, cu institutii multietnice si multiculturale).”

        Americanii au o identitate politică supra-etnică, americani de diferite etnii.
        Nu e cazul în România. Dacă RO s-ar fi numit „Dacia” şi am fi avut daci-români, daci-maghiari, etc.. ar fi fost altă poveste. Sa discutat pe vremea Austro-Ungariei de aşa ceva (ungur-maghiar, ungur-român..) dar nu sa putut realiza, maghiarii vroiau un stat naţional etnic „magyar” nu multi-etnic „ungar”.

        @O analiza …arata ca cea mai buna cale este …integrarea tuturor cetatenilor in institutii comune, pluraliste si multiculturale.

        Nu se vrea nici asta din aceleaşi motive (teama asimilării). Ce sa întîmplat pînă acum (în special de după 1996 şi experienţa războaielor din Yugolslavia) a fost strategia cea mai ‘naturală’ :
        cooptarea în structurile de putere centrale şi garanţii extinse (chiar privilegii, discriminare pozitivă) ale identităţii (educaţie, religie, cultură) combinată cu refuzul ‘autonomiilor’ şi altor forme etno-statale.

      • @Egy…”Avem bagajul etnic şi istoric la care e imposibil de renunţat.”

        e posibil să renunţăm, nu „îl avem” ci „l-am construit” în perioada formării naţiunilor(sc.18-19), nu exista înainte la nici unul din popoare, nu era nimeni interesat de aşa ceva

        vom renunţa la el aşa cum zice Marian, doar că va mai dura vre-o 50 de ani, timp suficient pentru vre-o 2-3 războaie pe temă etnică

  4. @De aceea cred ca separarea copiilor scolari de etnie diferita nu e un lucru bun..

    Bun sau nu asta a fost politica UDMR din totdeauna. E vorba de apărarea identităţii (evitarea românizării) prin „separatism”, prin enclavizare (măcar lingvistic/cultural dacă nu şi teritorial) şi stereotipizare negativă a orice lucru ne-maghiar (mai ales român, fiindcă aici e problema).

    De învăţat (la nivelul care să o poată folosi, nu doar 3 cuvinte) nu cred că vor învaţa limba româna din manuale, fie ele şi speciale. O limbă are prea multe subtilităţi, se învaţa cu adevărat doar interacţionînd. Legea nu va duce vre-o schimbare semnificativă a situaţiei în secuime şi comunităţi izolate, iar maghiarii din oraşe o vor învăţa tot asa ca şi pînă acum, adică pe stradă şi de la colegi de joaca, nu în clasă.

  5. @ajuta noile prevederi pe minoritati sa isi mentina limba si traditiile intr-o mai mare masura?

    Greu de spus, tot felul de scenarii sunt posibile dar vor fi consecinţe majore.
    Poate doar ajută la segregare şi gettoizare. Prefect inadaptaţi la a trăi în societeatea românescă, şi condiţionati în clişee negative faţa de ea, la terminarea liceului vor începe să emigreze către spaţiile culturale unde se pot regăsi.
    Am mai dat link-uri pe „Limba Cailor” la eseurile unui politolog de la UBB -Levente Salat- care atrage atenţia că, pentru prima dată în in istorie, interesele statele ale Bucureştiului şi Budapestei par să coincidă. Fiecare caută să-şi menţină statul „naţional-unitar” şi deci să asimileze sau să elimine minorităţile. Nimeni nu e interesat de multiculturalism, nici românii şi nici maghiarii, poate doar de asimilare („Miklos” B.). L.Salat atrăgea atenţia, că datorită scaderii demografice, Ungaria caută acum în primul rînd să atragă forţă de muncă maghiară din ţarile învecinate. E un fenomen mai general în zona asta, Bulgaria (confruntată cu o problemă demografică şi mai critică decît Ungaria, bulgarii riscă şa ajungă minoritate in Bulgaria în 25 de ani) face şi ea eforturi pentru a aduce zeci de mii de etnici din Ucraina şi Basarabia. Ideile astea se aplică şi „expatriaţilor” germani, ruşi-lipoveni, sîrbi, ucrainieni, şi turco-tatari musulmani.

    Ar putea induce şi o schimbare majoră, o altă dinamică (una etno-politică) la ţigani dacă vor deveni interesaţi de şcolarizare acum că va fi în limba maternă şi în cultura lor . Iar cum sunt vre-o doua milioane în România asta înseamnă consecinţe majore.

    Dar cel mai important efect va fi cel care il va avea asupra celor mai numeroşi în zonă, adică asupra românilor-etnici.
    Românii au tendinţa de a ignora diferenţele etnice, nu de toleranţi ce sunt ei de la natura lor daco-romană ci în speranţa asimilării (vezi „maghiarescu”). Odată ce jocul ăsta se va încheia şi nu va mai exista un interes ca să îşi modereze atiudinea lor xenofobă, conştiinţa lor de grup etnic separat, ideologiile xenofobe gen „Noua Dreaptă” vor aparea ca naturale.

  6. Stii ce e FOARE greu? Sa inveti dupa doua opinii. Eu intotdeauna am invatat istoria regiunii dupa doua opinii si intotdeauna stiam care e versiunea oficiala RO si cea HU. Si cu un creier de 17 ani trebuia sa trag concluzia oare cine are dreptate/in ce proportie are unul dreptate. Crede-ma, e greu. E greu in orice limba. Si da, ajuta daca la 17-18 ani inveti ceva in limba materna. Nu stiu cate lectii trebuia sa invat pe de rost numai sa iau o nota buna. Meria? … Ca de priceput de multe ori am priceput si in lb materna deja stiam istoria/geografia RO. Dar nu era suficient, trebuia sa invat si in RO (= timp… pe cand prietenii mei romani deja alergau in fata blocului)

    Sunt sigur ca nici un profesor de orice etnie nu va vorbi despre Stefan cel Mare ca fiind Nagy Istvan sau Stephan Wielki sau Stephan dem Grossen (scuze daca n-am scris corect).

    Sunt de acord ca lb romana sa fie invatata altfel de minoritati. Un copil minoritar invata sa vorbeasca mai repede lb engleza pt ca manualele, programul scolar sunt scrise sa fie „english as a foreign language”. Copilul de orice etnie n-are cum sa invete din acelasi manual ca si copii romani de varsta lui. N-are vocabular, nu stie gramatica. Ce urmeaza? Note proaste sau invatat de dupa masa pana seara… Asa nu faci chef copilului sa invete o limba numai pt ca e a statului. Sa nu zic ca un copil minoritar oricum trebe sa invete si materialul predat in lb materna, care iarasi e timp.

    Experietnta mea e ca am stat saptamanal minim 5 ore in plus la ora de maghiara, trebuia sa-mi fac lectiile de lb maghiara, sa invat etc, dupa aceea mai era si lb romana, care -cateodata tocilar fiind- am invatat pe de rost pt o nota mai buna (= iarasi mai mult timp in fata cartii). Dupa aceea a venit si materialele ca istoria sau geografia romaniei in lb romana (=timp).

    Am si argumente pro. Istoria sau geografia romaniei e bine de invatat in lb romana pur si simplu sa mai inveti un pic limba.

  7. @pit….Am si argumente pro. Istoria sau geografia romaniei e bine de invatat in lb romana pur si simplu sa mai inveti un pic limba.

    Istoria şi Geografia (şi Astronomia) nu sunt facute pentru a servi la învăţarea unei limbi străine, ele sunt subiecte de studiu. E ridicol să încerci să le foloseşti ca material pentru însuşirea unei limbi.

    Nu ceea ce e în legea educaţiei e problema ci ceea ce lipseşte. Adică lipseşte în ea un program care să asigure că la sfîrşitul şcolarizării elevii minoritari vor cunoaşte limba româna şi vor avea un bagaj minimal (nu maximal aşa cum e cazul pentru etnicii români) de cunoştiinţe despre România şi societatea românească în care vor trebui să „funcţioneze”.
    Cunoştiinţele respective pot fi asimilate şi în limba maternă, dacă ştii vorbi româna poţi uşor să le ‘traduci cînd ai nevoie.

    Pentru un minoritar oricum efortul educaţional va fi mai mare decît pentru un majoritar : o limbă străină în plus şi un bagaj de cunoştiinte mai mare de acumulat (cultura etnică proprie plus un minim despre cultura majoritară). Situaţia nu e „egală”, lucru ce poate duce la asimilare (alegi calea mai uşoară).
    Dar, dacă vrei să egalizezi eforturile, programa poate să ceară şi majoritarilor să cunoască lucruri elementare despre cultura/istoria celorlalte etnii care trăiesc din RO, respectiv să se ofere minoritarilor facilităţi, avantaje, pentru învăţarea limbii române.

  8. În şcolile cu predare în maghiară ar trebui să existe cel puţin două programe diferite pentru învăţarea limbii române, profesorii împreună cu părinţii putînd să aleagă cel mai potrivit: unul pentru copiii care ajung la şcoală fără cunoştiinţe sau cu cunoştiinţe minime de limbă română şi unul pentru copiii maghiari care cunosc deja limba română cînd ajung la şcoală.

    @Egy Gondolat Bánt
    La geografie, copiii maghiari trebuie să înveţe şi denumirea românească fiindcă vor avea nevoie de ea. Dacă vor merge cu maşina şi vor vedea un indicator rutier care arată calea spre Timişoara, să ştie că e vorba de Temesvar. La orele de limbă română nu-i sigur că vor învăţa asta, acolo învaţă poezii, gramatică etc.

    Nu sînt convins de nevoia de statut de persoană juridică „indiferent de numărul de elevi”. Statutul ăsta înseamnă cheltuieli în plus: trebuie plătiţi separat contabil, secretară, director. Şi există un cost standard pentru fiecare elev. Dacă-s puţini elevi s-ar putea ca acel cost să fie depăşit, cu tot cu factorul de corecţie. Şi atunci şcoala va trebui desfiinţată.

  9. Asta cu pastrarea intacta a identitatii culturale cu orice pret mi-aduce aminte de o vecina din copilarie… Biata femeie fusese mutata de la tara la oras la bloc, intr-un apartament cu 2 camere in care stateau 4 persoane. Dar ea tinea mortis sa creasca animale (a avut inclusiv o capra pe balcon), sa puna varza la murat, etc, cu alte cuvinte, sa mute tara la oras, incapatanandu-se sa isi pastreze stilul de viata de dinaintea mutarii.
    Vecinii erau exasperati de mirosul verzei, al caprei, de galagia pe care o faceau animalele (era ceva sa auzi cocosul cantand de la etajul 3), si emiteau tot felul de amenintari, plangeri, dar degeaba, vecina mergea vitejeste inainte cu animalele si varza ei, terorizand un bloc intreg 🙂
    Cam asa si cu pastrarea identitatii… Care dracu’ natie poate afirma ca isi pastreaza intacta identitatea culturala? Uitati-va numai cate cuvinte folosim din engleza, in mod curent, ca aproape toate generatiile nascute dupa revolutie habar nu au de cutumele stramosesti, ca exista tot mai multe scoli cu predare in germana, engleza, etc, as acum am mai spus, totul tinde catre globalizare, deci nationalismele aproape ca nu-si mai au rostul (stie toata lumea ce implicatii dezastruoase a avut, imediat dupa revolutie, gandirea de tip „nu ne vindem tara”).
    Si e bine ca e asa, generatiile astea vor avea un orizont mai larg, nu ca noi, indoctrinatii sistemului comunist.

  10. @Ella, toate natiile au voie sa se globalizeze si sa se influenteze reciproc, numai ungurii trebuie sa-si pastreze identitatea neatinsa si pura in regatul lor de 1000 de ani, cu orice pret. La ei si Brad Pitt se numeste de fapt Fenyo Godor si a fost ungur, normal :p.. ca de Eminovics Mihaly (numele apare in grafia asta pe doar doua siteuri -nota administratorului) sau de Janko Abraham ( cu un google search vei gasi un singur rezultat Janko Abraham in maghiara, restul in limbi slave-n.admin.) nu mai pomenesc, ca au fost doar niste unguri tradatori (minciuna, vezi pe articolele lor de wikipedia http://hu.wikipedia.org/wiki/Avram_Iancu http://hu.wikipedia.org/wiki/Mihai_Eminescu -n.admin. ) .

    E dreptul lor sa-si pastreze identitatea, maghiarizand pana si peretii din orasele ardelenesti cu injuraturi la adresa romanilor.
    Dusi cu sorcova mai sunteti, la bun! (aceasta e o insulta la adresa cititorilor. Daca se mai repeta,a doua oara ai zburat!-n.admin.)

  11. @Ella.. totul tinde catre globalizare, deci nationalismele aproape ca nu-si mai au rostul ..

    Va mai dura pînă ajungem acolo, dacă fenomenul ar avea deja consecinţe nu am mai avea (sau ar fi dar mult diminuate) tensiunile de acum datorită de-etnicizării tuturor.

    Pe moment vechile modele (concepute în sec. 19-lea) rămîn principalele forţe.
    Românii caută să îşi menţină şi să îşi constriască mai departe statul lor naţional-unitar în RO iar UDMR, folosind exact aceeaşi logică a statului unitar dar la nivel „micro”, îşi pune speranţa pentru viitorul comunităţii maghiare din RO în autonomii (impunerea maghiarilor ca şi comunitate dominantă în anumite enclave) şi separatism lingvistic/cultural, cu cît mai mult cu atît mai bine (vezi noua legea educaţiei).
    Cele două viziuni sunt de acelaşi tip, aceeaşi ideologie, şi sortite să intre în coliziune (la fel ca în trecut, pe vremea Austro-Ungariei).

  12. A invata in limba ta materna in Romania(maghiara, tatara, turca, ucrainiana, germana, sarba, slovaca) toate materiile nu te opreste nici odata sa inveti perfect limba romana, daca vrei si daca stai intr-o zona unde este usor sa inveti limba romana. Iar acum cu ajutorul cartiilor de limba romana pentru minoritati poate graiesc si mai mult adevar.

  13. Din cite stiu, istoria s-a repetat deja: predarea istoriei si a geografiei in lb statului a fost introdusa de Ungaria pt a forta asimilarea, lucru contestat mult de minoritatile de atunci. Metoda a fost preluata de Romania interbelica, cu aceleasi proteste din partea minoritatilor. Apoi a fost abrogata, iar reintrodusa: eu am inceput scoala invatind istoria si geografia in lb maghiara, si am terminat-o invatind acestea in lb romana.
    Si chiar exista denumiri in lb maghiara pt multe toponimii: Bukaresti, Jászvásár, Bákó, Dobrudzsa, cum exista viceversa in romana: Seghedin, Jula, Budapesta, Debretin, …

    Ella si altii: cred ca in afara Secuimii sint mai multe scoli mixte, decit „segregationiste/separatiste”. Din cite stiu in Cluj exista 4 scoli „segregationiste” ( + variantele lor religioase cu care impart aceeasi cladire) si chiar mult mai multe scoli mixte unde exista clase cu predare in lb maghiara! Nu stiu ce e rau daca exista ambele forme…

    Cum spune Ovidiu: limba nu se invata exclusiv in scoli, ci pe strada, la joaca, la antrenamente, etc. Eu de ex am terminat 12 clase in lb maghiara, si cred ca vorbesc si scriu cit de cit corect. Si mi se par false argumentele gen „cum se vor descurca fara a cunoaste limba romana”: cine invata o meserie, cunoaste limba, fiindca e in INTERESUL LUI (sa aiba mai multe posibilitati: de slujba, de clienti, de pacientura, etc…).

    • Salut, am inceput sa citesc articolul, si m-am oprit, ca e plin de tendentiozitate: de ex
      – „prin aplicare acestor prevederi care dau drepturi suplimentare minorităţii etnice locale (maghiare), se va ajunge ca etnia considerată majoritară (română) să fie defavorizată”
      – manuale importate: „uita” de avizul necesar
      – discriminarea minoritatilor la decontarea transportului a fost eliminate din lege, ea spune ca se deconteaza pt orice copil ce nu poate invata in lb materna (deci si pt romani)
      – chiar si maghiarii zic ca prevederile sint daunatoare: give me a break…

      Opinia mea e chiar contrara: daca se vor aplica aceste prevederi, maghiarii ar avea mult mai putin de ce sa se plinga (in afara de autonomie), iar romanii se vor linistii in 2-3 luni ca vor vedea ca lumea nu s-a darimat. In plus, Romania va avea un adu impotriva autonomiei: va da toate drepturile (educatie, bilingualitate in regiunile peste 20%, cultura, etc), in afara de autonomie etnica, dar va exista autonomia administrativa…
      Daca nu se vor aplica, tensiunile se vor ridica ca maghiarii erau in apropierea lor, dar romanii „nu le-au dat” iarasi, UDRM-ul va fi intr-o situatie delicata si probabil fortata sa iasa din coalitie, vin alegeri cu tensiunile aferente…

      • mie ce mi-a plăcut cel mai mult a fost fraza :

        ” Cercetătorii Academiei Române spun că restrângerea exercitării dreptului de a scrie şi a vorbi în limba română în şcoală doar la materia limba şi literatura română…etc.”

        adică obligativitatea studierii în română devine, în viziunea juridică a academicienilor, un exemplu de „‘exercitarea unui drept”…e o perfomanţa în frazeologia juridică, trebuie să recunoaştem

  14. Emil Radu Moldovan (PSD) a declarat vineri că dacă UDMR cere PDL să alipească Ardealul la Ungaria ca să rămână la guvernare, Emil Boc semnează. Emil Radu Moldovan a făcut aceste declaraţii referindu-se la forma Legii educaţiei care conţine, în opinia sa, „condiţii discreţionare exagerate” în ceea ce priveşte minorităţile.

    http://www.gandul.info/politica/moldovan-daca-udmr-cere-pdl-sa-alipeasca-ardealul-la-ungaria-ca-sa-ramana-in-guvern-boc-semneaza-7753211

  15. „în realitatea claselor maghiare a şcolilor din secuime se întâmplă astfel: profesorul (maghiar în 90% din cazuri) vine la oră cu o traducere a lecţiei. Predarea se face mai în română, mai în maghiară, însă explicaţiile, detaliile, discuţiile sunt în maghiară. Manualul este întradevăr în română! Nu prea îl citeşte nimeni pentru că e suficient de complex. (…)

    nici argumentul lăsării fără loc de muncă a unui uriaş număr de profesori de istorie şi geografie români nu ţine. După statisticile Inspectoratului de învăţământ Covasna, în municipiul Sf. Gheorghe un (1) singur cadru didactic (profesor de istorie) îşi va pierde catedra, iar în judeţ numărul se ridică la 3.

    Dan Manolachescu din 2009 presedinte PD-L Covasna. Inainte de asta, a fost presedinte fondator al unuia dintre cele mai importante ONG-uri romanesti din Secuime (Asociatia pentru Comunitate). http://pentrucomunitate.blogspot.com/

  16. si ce mai tare faza, tot de la Manolachescu:
    „maximum de naţionalism maghiar înseamnă ceea ce îmi sugera un coleg, jurnalist secui. Şi anume că istoria românilor nu trebuie învăţată în maghiară pentru ca să existe o distincţie clară între istoriografia maghiară şi cea românească. „Elevul maghiar trebuie să ştie care este istoria noastră scrisă de noi şi care este istoria voastră, scrisă de voi. Pentru asta cea mai simplă departajare este limba. Istoria noastră în limba noastră, istoria voastră în limba voastră. Iar dacă elevul maghiar nu va pricepe foarte multă istorie în română, cu atât mai bine!”

Comentariile nu sunt permise.