Socant: Cum inteleg unii minoritari sa-si protejeze limba!


Ce faceti, domnilor, cand legea va permite sa va folositi limba in Consiliul Local (CL) al localitatii* (*”*) ? Iar peste 80% din locuitori sunt din etnia voastra. Ia spuneti, ce faceti?

-Pai vorbim in romaneste in Consiliu!

asa ar putea raspunde reprezentantii Uniunii Croatilor din Romania (UCR) din Consiliul Local Carasova, localitate unde majoritatea zdrobitoare a locuitorilor sunt croati (printre putinele din Romania). Nu ma credeti? Vedeti clipul de mai jos (de la 0:42):

Si culmea ca se dezbatea problema unui teren pentru Muzeul Etniei Croate.

Pe-afara-i bilingv "gardul"... Noroc cu tablitele, altfel as crede ca e o comuna cu 100% etnici romani, nu peste 80% etnici croati (captura foto dupa clip)

Bun, sa zicem ca primarul (membru UCR) si consilierii lui nu voiau sa ii deranjeze pe eventualii consilieri etnici romani cu discutiile in croata (desi romanii ar trebui sa inteleaga ca pastrarea unei limbi minoritare ar trebui sa primeze). Sau poate nu au avut bani sa angajeze un translator pentru traduceri din croata in romana. Ce face insa edilul sef cand vorbeste cu reporterul, in birolul sau?

-Pai continua in romaneste (de la 3:41)!

Frumos exemplu pentru tinerii din sala si pentru tinerii satului in general. Din care cel putin unul pare sa isi gaseasca destul de greu cuvintele in croata (5:02).

No, foarte frumos, domnilor consilieri croati** (carasoveni***). Continuati sa vorbiti asa in Consiliu, eventual si pe strada si in casa (sa nu fie deranjat vecinul roman, din aia sub 20%).  Incurajati-i si pe ceilalti sa vorbeasca doar in romaneste!

Si cand limba va fi moarta in comuna, sau chiar in toate comunele carasovene, veti vedea cat de util este muzeul ala al Etniei. In cazul in care ati apucat sa-l construiti.****

Anunțuri

17 gânduri despre “Socant: Cum inteleg unii minoritari sa-si protejeze limba!

  1. * „În consiliile locale în care consilierii locali aparţinând unei minorităţi naţionale reprezintă cel puţin o cincime din numărul total, la şedinţele de consiliu se poate folosi şi limba maternă. În aceste cazuri se va asigura, prin grija primarului, traducerea în limba românã. În toate cazurile, documentele şedinţelor de consiliu se întocmesc în limba românã.” Legea 215 (a Administratiei publice locale)/23 aprilie 2001 , art 43

    • Nu e prudent să spunem că sunt mai apropiaţi lingvistic de sârbi. Poate din punct de vedere geografic. Ei vorbesc (sau ar trebui să vorbească) dialectul torlak. Dar ăsta e alt „film”.

      • „Torlakian or Torlak[1] is the name used for the group of Slavic dialects of southern and eastern Serbia, southern Kosovo[a] (Prizren), northeast Republic of Macedonia (Kratovo-Kumanovo), western Bulgaria (Belogradchik-Godech-Tran-Breznik), and further afield in the Caraş-Severin County in Romania. Some linguists classify it as the fourth dialect of the Serbo-Croatian language (with Shtokavian, Chakavian, and Kajkavian) or as the second Serbian language macrodialect (with Shtokavian).”

        „Ethnically, Torlakian speakers are primarily Serbian and Bulgarian-Macedonian, though the Krashovani consider themselves to be Croats.”
        http://en.wikipedia.org/wiki/Torlak

        Acum, vorba Realitatii TV, cum comentezi? 🙂

      • (Nu am găsit buton de răspuns la replica ta, aşa că o să răspund la replica mea şi tu imaginează-ţi că răspund la replica ta ;D)
        Deci:
        În limba BCS (mai nou BCMS – Bosnian-Croatian-Montenegrin-Serbian) există trei dialecte de bază: Štokavian, Čakavian şi Kajkavian (clasificare pe criterii ce ţin de gramatică şi de vocabular. Cele trei denumiri vin de la forma pronumelui interogativ „ce” în cele trei dialecte (što/čak/kaj) – bineînţeles aceasta nefiind singura diferenţă). Mai există o altă clasificare, pe criterii de fonologie; astfel avem dialectele: Ekavian, Jekavian şi Ijekavian (astfel, pentru un cuvânt avem trei versiuni: dete/djete/dijete = „copil”).
        Dialectul Torlakian este în curs de categorisire, lingviştii încă nehotărându-se dacă să îl clasifice ca fiind al patrulea dialect alături de primele 3 de mai sus (cele cu „ce”) ale BSC, sau un dialect strict al limbii sârbe, care face trecerea către macedoneană. Această dilemă este născută din simplul fapt că nu se ştie dacă este corect din punct de vedere ştiinţific să se clasifice sârba (şi implicit croata, bosniaca, muntenegrina) ca limbă separată, ce poate avea dialecte; sau mai bine este să vorbim de limba BC(M)S, în care fiecare limbă din cele menţionate mai sus este o combinaţie de dialecte din cele expuse mai sus, de trei luate câte două ;D
        Problema este că:
        Graniţele lingvistice din fosta Iugoslavie NU coincid nici cu cele politice, nici cu cele etnice, nici cu cele religioase. De exemplu: avem în vestul Serbiei etnici sârbi care vorbesc dialect čakavian-ijekavian, care este clasificat drept limba croată standard; limba sârbă standard este štokavian-ekavian; dar respectivii sunt ortodocşi, deci sunt sârbi. La fel în Croaţia… în Bosnia, Herţegovina, Muntenegru, Vojvodina, Sandžak…
        Aşadar, e bine de reţinut că, în spaţiul respectiv, dată fiind puternica asemănare până la identitate lingvistică, criteriul ultim de identificare şi delimitare etnică este religia. De aceea, caraşovenii, deşi vorbesc un dialect întâlnit cu precădere în sud-estul Serbiei, se consideră croaţi – pentru că sunt catolici.
        Este cam hazardat să spunem că sunt mai apropiaţi de sârbi (nu pot fi, din moment ce versiunile BC(M)S sunt aproape identice). Poate din punct de vedere geografic – vorbitorii dialectului Torlak se află cu precădere în sud-estul Serbiei (nu mai ştiu dacă aici intra şi Kosovo…). Având în vedere că este vorba de un dialect de tranzit, ce face trecerea dinspre BCS către macedoneană, am putea la fel de bine spune că sunt mai apropiaţi lingvistic de macedoneni şi macedoneană (care, la rândul ei, este considerată de unii dialect al limbii bulgare, iar de alţii, dialect al limbii sârbe/BCS-ului; adevărul este că e combinaţia perfectă între cele două).
        Cam asta este – foarte pe scurt 😀

  2. **&**** Acest post nu este un atac nici la adresa croatilor, nici a reprezentantilor lor din Carasova. Ci doar un semnal de alarma. Carasovenii, consilieri sau nu, sunt invitati sa isi exprime punctul de vedere asupra acestei probleme in comentarii, sau, pentru dreptul la replica, in mail: m i u s e v e r [arond] g m a i l. c o m (stergeti spatiile, inlocuiti [arond] cu @).

  3. (*”*)Consiliu Local unde, fara a mai pune la socoteala “conationalii” din alte partide, numai organizatia voastra etnica are peste 20% din totalul consilierilor.

  4. Exista fenomenul de autocenzura si de autovinuire (si de frica de a nu fi comentat) ce apare frecvent de ex la maghiari cind e vorba de vorbit in maghiara in public. Asta te face sa incepi sa renunti la vorbitul in lb ta ca e mai usor, nimeni nu te comenteaza samd.
    Poate si in cazul croatilor e prezenta aceasi autocenzura, sau sperau sa elimina barierele mai usor daca nu se discuta in croata.

  5. Hm, ma asteptam sa vad aici un comentariu de la Istvan, dar pesemne a uitat :). Spune-ne ce se intampla la Tg Mures in consiliu (oras cu peste 40% maghiari + cel mai important oras din Secuime).

  6. exagerezi nitel in titlul ala de cancan, iti spun si de ce

    M-am uitat pe linkul pus de tine la comentarii: in afara de Catici Lovro Ivan – PD-L ceilalti membrii ai CL al comunei par a fi romani get-beget; chiar daca majoritatea locuitorilor sunt croati, jocurile politice se fac tot de catre romani 😉
    Faptul ca exista un muzeu etnic nu obliga pe nimeni sa si vorbeasca – muzeele se mai fac si pt ca dau bine in localitate, plus ca e un loc unde unii mai au job stabil si se mai pot arunca niste fonduri.
    UDMR are forta comparat cu restul partidelor minoritare, venita si din numarul mare de votanti proprii, si isi poate impune limba in administratia locala precum si alesi de etnie proprie. Cred ca sunt si alte partide minoritare care au facut compromisul de a avea alesi romani.

    • Ronnie, organizatia croatilor are peste 20% din consilieri si numai asta i-ar fi de ajuns sa impuna folosirea SI a limbii croate in consiliu. Si normal e ca macar consilierii lor sa fie (carasoveni). Acum, daca si din partidul lor sunt majoritari romani, atunci vorbim de etnobiznis si e grav.

      Dar e putin cam dubios ca intr-un sat cu 80% croati sa fie 80% romani in consiliu. Eu cred ca e mai curand vorba de NUME romanesti, iar majoritatea sunt carasoveni bine mersi.

  7. Scuze, acum am văzut commenturile. Din câte știu eu, la Târgu Mureș în consiliu se vorbește de 20 de ani în românește. Asta atât în anii 90 când UDMR-ul avea majoritate, cât și acum, când a pierdut majoritatea. Legea aceea cu procentajul este combătută de realitățile de zi cu zi. Este pur si simplu mai practic să vorbești într-o limbă înțeleasă de toți consilierii, decât să vorbești prin interpreți și să apară erori de traducere, sau pur și simplu gândul de neîncredere în ceilalți consilieri. Aici e vb de o chestie pragmatică. E foarte frumos că există acest drept, dar nimeni nu se folosește de el.

    Eu cred că păstrarea limbii minoritare nu atârnă de acest drept. Păstrarea limbii minoritare trebuie să fie făcută și dusă de la generație la generație de către cei care o vorbesc, adică între ei. Dacă există o comunitate unită, limba poate fi păstrată. Dacă nu există comunitate, limba va dispărea indiferent de câte drepturi îi conferi minoritarului.

    • trebuie sa fie o comunitate unita, dar degeaba exista daca nu poate practica limba in cat mai multe locuri. Ca si limba asta se strica prin bilingvism.

      Asta nu inseamna ca bilingvismul e rau, doar ca, daca exista un drept lingvistic, e bine ca minoritarul sa se foloseasca de el.

      Dupa logica asta am putea spune ca ungurii nu au nevoie nici de scoli, sa-si practice limba intre ei, in comunitatea lor unita :D.

      • Bre Olahus, faptul ca tu ai un drept nu inseamna automat ca ai si obligatia de a il uzita – daca ar fi asa ar exista 100% prezenta la vot – a, tu o sa imi replici ca e vorba de pastrarea limbii si identitatii etc, dar asta tine de fiecare persoana in parte, nu e nevoie sa le fie impusa de facto

        „Dupa logica asta am putea spune ca ungurii nu au nevoie nici de scoli, sa-si practice limba intre ei, in comunitatea lor unita” – mic sofism: la scoala nu inveti doar limba ci si matematica, istorie si altele precum engleza sau franceza 😉

  8. Pingback: Legea Educatiei si minoritatile, dincolo de isteria nationalista « MaghiaRomania

Comentariile nu sunt permise.